Tribuna Sibiului, mai 1972 (Anul 5, nr. 1303-1327)
1972-05-16 / nr. 1314
Cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA DROBETA-TURNU SEVERIN Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, luni dimineaţa, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficiala a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, cu soţia, Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec cu soţiile: Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojîdar Bukumirici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de partid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuându-și drumul spre Turnu Severin. Zi de mare şi vibrantă sărbătoare La intrarea în uzină conducătorii de partid şi de stat Sunt salutaţi călduros de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de Nicolae Iosif, directorul general al Grupului de uzine pentru construcţia de vagoane cu sediul la Arad, de membrii comitetului oamenilor muncii al întreprinderii, ai comitetelor de partid, sindicatului şi organizaţiei U.T.C. din uzină. O companie formată din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Grupuri de tineri şi tinere muncitoare oferă oaspeţilor buchete de flori. Sunt de faţă un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, precum şi foşti salariaţi ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora, in decursul anilor, le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile severinene, invitaţi la sărbătoarea constructorilor de vagoane. Domneşte o atmosferă de vibrant entuziasm. Toţi cei prezenţi aplaudă, ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, adresează urări de bun venit. Minute în şir se scandează „Ceauşescu-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Directorul întreprinderii, ing. Vasile Bacalu, invită pe conducătorii de partid şi de stat săviziteze uzina. In faţa impresionantei hale de debitare, confecţii şi montaj se află o machetă a uzinei, grafice şi panouri care înfăţişează continua dezvoltare a acestei importante unităţi industriale. In vizita, prin hala de debitare şi pregătire a pieselor pentru asamblarea vagoanelor, oaspeţii sunt informaţi că uzina dispune de utilaje tehnologice moderne care permit desfăşurarea procesului de fabricaţie la un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Se face un scurt popas la o expoziţie ce sintetizează preocupările colectivului întreprinderii pentru reducerea consumului de metal. Gazdele informează că, în 1972, colectivul întreprinderii şi-a propus să economisească, prin reproiectarea unor utilaje şi folosirea unor procedee tehnologice moderne, circa 1 000 tone metal. Tot în această secţie a fost organizată şi o expoziţie prezentînd cele mai moderne procedee de sudură, acţiunile complexe întreprinse pentru promovarea unor tehnici înaintate în acest domeniu. In spaţiul dintre două hale incluspartea locului, pensionarul Vatriale, conducătorii partidului şi sta- Feta, însoţit de băieţi şi fete, tului au posibilitatea să vadă la faţa locului o parte din produsele întreprinderii. Se află aici cele dintii vagoane realizate la Turnu Severin, precum şi cele mai noi creaţii în acest domeniu: vagoane conteiner, pentru transportat materiale pulverulente şi vagoane bunker pentru transportat piatră, vagoane destinate transportului general de mărfuri etc. Gazdele informează că, anul acesta, a fost introdus în fabricaţie un nou vagon acoperit, pe patru osii, cu o capacitate de 62 tone, care a trecut cu succes, zilele acestea probele de omologare. Este al 22-lea tip de vagon marfă care se construieşte în uzina severineana. Mai reţinem faptul că în prezent, în Uzina de vagoane din Turnu Severin, se produc 20 la sută din numărul total al vagoanelor realizate in ţară, şi 60 la sută din producţia destinată exportului. Pe parcursul vizitei, directorul unităţii informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi oaspeţi şi despre perspectivele dezvoltării acestei unităţi în actualul plan cincinal. Se subliniază că, în anul Turnu Severin, oraş cu glorioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. In această zi de mare sărbătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român,preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au venit la acest jubileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Maurer, aterizează miralele mulţimii. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, primsecretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal. Sunt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din întreaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele riverane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din militari, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Apoi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece in revistă garda de onoare. Un bătrîn din îmbrăcaţi in costume populare mehedinţene, oferă conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoafe roşii. In această atmosferă de entuziasm, conducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multicolore, ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gîndurile întregului popor—„Ceauşescu şi poporul" — sunt încadrate de urările „Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu", „Bun sosit în străvechea aşezare a municipiului Drobeta- Turnu Severin". Oaspeţii, însoţiţi de urările a numeroşi locuitori ai municipiului, ce formează un culoar viu de-a lungul străzilor, se îndreaptă spre zona industrială a oraşului. In drum spre uzina de vagoane localnicii, precum şi cetăţeni din numeroase aşezări învecinate, invitaţi din alte oraşe ale patriei fac o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat. * (Continuare la pag. a IlI-a) I I I Í BIE Li OTECA,, ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA , ORGANAL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL V nr. 1314 Marti 16 mai 1972 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea jubiliară Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Turnu Severin şi judeţului Mehedinţi un călduros subit din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale) Sărbătorim astăzi două evenimente deosebit de importante pentru locuitorii acestor meleaguri, pentru muncitorii din Turnu Severin: Împlinirea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a municipiului Turnu Severin — antica Drobeta — şi a 90 de ani de existenţă a Uzinei de vagoane din oraşul dumneavoastră. Cu acest prilej, doresc să felicit, in mod călduros, pe locuitorii municipiului, pe muncitorii uzinei de vagoane şi să te adresez tuturor cele mai calde urări de noi succese in activitatea lor. Intr-adevăr, sint două evenimente de o deosebită importanţă — şi dumneavoastră, oamenii muncii din municipiu, din întregul judeţ, intîmpinaţi sărbătorirea lor cu succese remarcabile in înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în toate domeniile de activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Vă înfăţişaţi la această sărbătoare măreaţă cu succese deosebite, atit în industrie, cit şi in agricultură, în activitatea politico-educativă; aveţi o organizaţie de partid puternică, care constituie garanţia infăptuirii neabătute a politicii partidului de către toţi oamenii muncii. (Aplauze prelungite) Istoria vorbeşte că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau aşezări omeneşti. In epoca statului geto-dac s-a dezvoltat aşezarea Drobeta care, după cum ştiţi, a dăinuit multă vreme; descoperirile atestă că, practic, în toată perioada de la înfiinţarea sa şi pină astăzi această aşezare a fost — dacă se poate spune aşa — un sîmbure al dezvoltării poporului român, deoarece timpe de aproape00 de ani, cu împrejurări greie, locuitorii au înfruntat năvălirile, au făcut faţă greutăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contribuind, prin aceasta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplauze puternice, îndelungate) Vă mîndriţi cu primul pod construit acum aproape 2 000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate, astăzi vă mîndriţi cu cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forţei societăţii socialiste pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, urale) Desigur, cunoaşterea istoriei, preţuirea ei constituie un important factor de educaţie, un izvor de învăţăminte şi, totodată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizaţiei materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice) Având în vedere că sărbătorim existenţa de 1850 de ani a oraşului, ne-am consfătuit aici, ciţiva membri ai conducerii de partid şi de stat, şi am hotărît să dăm municipiului dumneavoastră denumirea de municipiul Ilrobeta-Trinu Severin. (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu-P.C.R.") înmănunchînd aceste două denumiri ale municipiului, intr-una singură, dorim să subliniem şi mai mult unitatea dintre trecut, prezent şi viitor, faptul că poporul român există de veacuri şi va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri, edificind cea mai înaltă societate din lume — comunismul! (Aplauze puternice, urale; se scandează: „Ceauşescu şi poporul") Alături de glorioasele tradiţii de luptă împotriva jugului străin, pentru eliberarea naţională şi socială, oraşul şi judeţul dumneavoastră sunt şi purtătoarele unor vechi tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici organizaţii muncitoreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capitaliste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au avut loc puternice lupte revoluţionare. Reprezentanţi ai organizaţiei revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, intr-adevăr, municipiul Turnu Severin şi judeţul Mehedinţi întruchipează şi înmănunchează în mod minunat tradiţiile poporului nostru de luptă împotriva asupririi străine, pentru eliberare naţională şi socială, de luptă împotriva claselor asupritoare burghezo-moşiereşti, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite) întotdeauna. In anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o puternică organizaţie revoluţionară; aş menţiona numai faptul că în alegerile din 1936, mehedinţenii au provocat înfrîngerea forţelor reacţionare, înscriind prima victorie a forţelor unite democratice din România. (Vii aplauze), în timpul războiului, la 23 August 1944, mehedinţenii au răspuns cu însufleţire apelului Partidului Comunist Român, aducind o contribuţie de seamă la realizarea cu succes a insurecţiei naţionale antifasciste, la transformarea democratică, revoluţionară a României şi apoi la toate ac(Continuare în pag. a III-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul Turnu Severin va purta denumirea de municipiul Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Ora festivă la Porţile de Fier La Gura Văii şi Sip, străvechi localităţi ale căror nume au intrat, în ultimii şapte ani, în vocabularul cotidian al poporului nostru, s-au finisat ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, rod al colaborării fructuoase româno-iugoslave. Clipele de mare satisfacţie pe care le trăiesc astăzi autorii acestor obiective ne îndeamnă, la o retrospectivă a principalelor momente înregistrate pe parcursul a aproape 2 000 de zile efective de muncă, desfăşurate in scopul captării şi folosirii forţei bătrînului Danubiu. Secvenţe din cartea de aur I 7 septembrie 1964. Un excavator îşi înfige cupa în pămînt; o sonetă implantează în roca dură a Dunării o palplanşă din oţel menită să etanşeze batardoul în spatele căruia urmează să fie fixate fundaţiile principalelor obiective ale sistemului hidroenergetic şi de la navigaţie. Autocamioanele transportă fără încetare materialul excavat. Sunt primele semne ale materializării Acordului semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad, intre guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia şi ratificat la 16 iulie 1964 la Bucureşti. Pe malurile fluviului încep să prindă viaţă cele dinţii prevederi, din proiectele elaborate împreună de către specialiştii români şi iugoslavi. Sunt concentraţi aici cei mai buni specialişti de la Bicaz şi Argeş, de pe alte mari şantiere din ţară, din institute de cercetări şi de invăţămint superior, care analizează la faţă locului zeci, sute de variante constructive. Pe ambele maluri începe o grea bătălie. 20 aprilie 1966. Prima victorie a constructorilor — închiderea digului din amonte de viitorul axs al barajului, creîndu-se astfel condiţii ca la 7 mai să fie zăgăzuită complet incinta 1 „A“. Un uriaş batardou izolează din albia Dunării aproape 200 000 mp, suprafaţă care in luna următoare, după zece zile de lucru neîntrerupt, a fost desecată. Pentru prima oară în istoria ei multimilenară, Dunărea îşi descoperea albia, în văzul lumii, 13 iunie 1966. Constructorii români raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorilor de partid şi de stat care vizitează şantierul că, de la demararea lucrărilor, au cîştigat un avans de zece săptămîni. In aclamaţiile generale ale mulţimii, secretarul general al partidului declanşează de la un automat de Comandă explozia care marchează începerea excavaţiilor pentru construirea clădirii centralei hidroelectrice şi a ecluzei. O lună mai tirziu, o altă veste străbate ţara: constructorii termină, cu 150 de zile mai devreme, închiderea unei alte porţiuni din Dunăre — incinta 1 „B“, in cuprinsul căreia avea să fie construit avan,portul dinspre Tr. Severin. In aceeaşi perioadă s-a betonat primul din cei şase pitoni ai portului amonte şi au fost fixate cablurile purtătoare ale celui mai mare funicular al ţării — un adevărat portativ metalic ce traversează, pe 460 metri, şenalul navigabil al fluviului servind la transportul pietrişului din insula Golu, la staţia de betoane a şantierului. 13 iulie 1968. Constructorii care, de patru ani se află într-o impresionantă bătălie cu fluviul, cu munţii, cu natura, pentru a smulge lumină şi putere din vârtejul apei, predau beneficiarului, cu 180 zile mai devreme faţă de prevederile înscrise în planul de stat, primul obiectiv înscris în proiectele sistemului: noua cale feroviară dintre Tr. Severin şi Topleţ. Fierăstruind munţii, împletind punţi din beton peste văi abrupte, colectivul întreprinderii de construcţii „Porţile de Fier“ realizează astfel de-a lungul a peste 23 km calea ferată şi noul rutier ce avea să fie dat in exploatare un an mai tirziu. De-a lungul celor două căi terestre au fost create 56 de poduri și viaducte lungi de 6000 m, 9 tunele însumînd 1 400 m, 10 km ziduri de sprijin. 3 august 1969. Se încheie un nou capitol din istoria sistemului: s-a dat cale liberă primelor nave fluviale prin ecluza de pe malul românesc. Imensul culoar din otel şi beton se întinde pe 700 metri şi are o lăţime de 34 metri. Ea este echipată cu cea mai mare poartă plana, cunoscută în construcţiile hidrotehnice din lume, In greutate de 1 050 tone, puternice servomotoare, vane-segment ce lucrează la presiuni foarte ridicate şi cu alte utilaje concepute şi realizate in cea mai mare parte, de către întreprinderi ale industriei noastre constructoare de maşini. Şase zile mai tirziu, constructorii români preiau de la constructorii iugoslavi ștafeta lucrărilor de închidere a Dunării în zona barajului deversor. In aceeași zi începe inundarea incintei 1 „A“ din amonte de centrala hi(Continuare In pag. a II-a) MARIN COANDA corespondent Agerpre* DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta-Turnu Severin Dind o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta-Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste in patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existenţă atestată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, municipiului Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I, Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi participarea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin la opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I, Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste * Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează! Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute in muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin şi la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor. Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de vagoane. Gheorghe A. Zaharia «--lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat» NICOLAE CEAUŞESCU III Conferinţa judeţeană Sibiu a comisiilor inginerilor şi tehnicienilor ieri, la sala clubului „7 Noiembrie“ din Sibiu, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei judeţene a comisiilor inginerilor şi tehnicienilor care precede Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din 19-21 mai. Eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa intelectualităţii tehnice din judeţul Sibiu, aceasta conferinţă se integrează organic în climatul de amplă efervescenţă creatoare ce încununează, în toate sectoarele de activitate, apropiata Conferinţă Naţională a partidului nostru. Iucrările conferinţei sau deschis in prezenţa tovarăşului Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar, al Comitetului judeţean de partid, a tovarăşei ing. Magdalena Filipaş, membră a Consiliului Executiv al U.G.S.R., preşedintele Uniunii sindicatelor pe ramura industriei uşoare. Au participat, de asemenea, secretari ai Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Tovarăşul Richard Winter a felicitat călduros pe reprezentanţii intelectualităţii tehnice din întreprinderile judeţului, pentru realizarea exemplară a principalilor indicatori de plan în primele patru luni ale anului, relevând in continuare sarcinile actuale ale cadrelor tehnice, direcţiile prin-,cipale care trebuie să călăuzească e-eforturile creatoare ale acestora. Inginerul Friedrich Teutsch a prezentat apoi o amplă informare privind activitatea comisiilor, inginerilor şi tehnicienilor şi principalele sarcini ce revin cadrelor tehnice din judeţul nostru pentru îndeplinirea planului de stat pe 1972. Informarea a evidenţiat succint preocupările cadrelor tehnice din întreprinderile judeţului nostru. In contextul eforturilor generale pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice fundamentate de cel de-al II-lea Congres al partidului. Pe titimul fertil al muncii creatoare, al auto- depăşirii s-au afirmat pregnant capa, citatea şi măiestria profesională a ce- lor mai mulţi inginerişi tehnicieni. Prezenţi in primele rînduri ale acti-‘ vităţii de invenţii, inovaţii şi raţionalizări, in acţiunea de asimilare de noi produse cu performanţe tehnice şi funcţionale ridicate, pefrontul intro-ducerii unor tehnologii avansate şi a mecanizării şi automatizării diverselor procese tehnologice, confruntaţi de necesitatea producerii şi utilizării de noi materiale şi înlocuitori şi a organizară ştiinţifice a producţiei şi a muncii, inginerii şi tehnicienii din industria judeţului nostru s-au afirmat ca factori activi, dinamizatori în producţie, in ampla întrecere, declanşată în fabrici şi uzine, ca promotori pasionaţi ai noului la activitatea productivă. Au luat apoi cuvântul tovarăşii: Vasile Levinţa, cercetător la Institutul „Chimigaz“ Mediaş, ing. Vaier Bratiu de la U P.A. Sibiu, ing. Maria Tudor, de la „Libertatea" Sibiu, ing. Matk Wisemer, preşedintele Comisiei ingigneţilor,şi tehnicienilor din municipiul Sibiu, ing. Alexandru Samson, de ln U.M.M.N. Copşa Mică, ing. Mircea Breazu, de la „Independenţa“ Sibiu, ing. Aurica Hămbăşan, de la Uzinele textile Cisnădie, Cornel Oancea de la I.C.M.J. Sibiu, ing. Cornel Romosan,de la Inspectoratul de stat pentru controlul calităţii produselor, ing. Constandina Cristea, cercetătoare în in-dustria textilă Bucureşti, ing. Andrei Cruber, de la „Emailul roşu“ Mediaş Şi ing. Magdalena Filipaş, care - a dezbătut de pe poziţiile unor experienţe diverse şi valoroase, de stringentă actualizat inproblema ... ... —te a locului rolului specialistuluil i»producţiei. In continuare, Adunarea Conferinţa tehnicienilor, turul planului judeţene a inginerilor şi tehnicienilor, a ale:* a tXei delegaţii ia pe ţară a inginerilor ,f ........ candidaţii pentru Con-siliulNaţional al Inginerilor şi Tehni, elenilor şi Comisia centrală de certizori, membrii Comisiei judeţene , ton ginerilor şi tehnicienilor. Intr-o atmosferă de puternic emuziasm, participanţii la conferinţa a7 aprobat, în încheiere, textul unei telegrane adresate Comitetului Central - tovarăşului Nicolae altele5 ’ C*r* S~ splm* Printre . »Dezbătînd în cadrul conferintar rTMw tehele- “ C® revin unor, tehnicienilor și altor categorii» de specialişti, ca urmare a preţioLala r5M1! dat* ds dumneavoastră * Confernța pe *tră a cadrelor d* industerii, întreprinderi, centrale ferm hm* »?■ CQn*trucții, sintem erm hotarîți sa facem totul peatru Mxrea eficienței întregii sctîvrt'îf «oonomiM,-4o teste-lartoar*}« de %*.. tsvwat»N angrenaj ui