Tribuna Sibiului, iunie 1972 (Anul 5, nr. 1328-1353)

1972-06-01 / nr. 1328

! BIBLIOTECA,, ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNTTI­ VA­I­ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN STBTU Al­ P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V,nr. 1328 Joi, 1 iunie 1972 4 pagini, 30 bani în cinstea Conferinţei Nationale a P. C. E . fi .... ........... W şi a celei de a 25-a aniversări a republiciiJ Y __ A VOINŢA, HOTARIREA OAMENILOR MUNCII DIN JUDEŢUL NOSTRU: IMMUL IHMNIE fit TERMEN! Judeţul Sibiu­, Mai mult, mai repede, mai bine! se angajeaza: • O PRODUCŢIE MARFĂ INDUSTRIALĂ PESTE PLAN ÎN VALOARE DE 380 MI­LIOANE LEI, CU 130 MILIOANE LEI MAI MULT DECIT ANGAJAMENTUL inițial • ECONOMISIREA A 700 TONE METAL, 2 000 MC MATERIAL LEMNOS, 3 200 TONE COMBUSTIBIL CONVENȚIO­NAL,­­ 500 MII KWH ENERGIE ELEC­TRICĂ • O PRODUCȚIE AGRICOLĂ SUPLIMEN­TARĂ ÎN VALOARE DE 9 MILIOANE LEI TELEGRAMA Comitetului Central al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Alături şi împreună cu întregul popor, oamenii muncii din judeţul Sibiu — români, germani, maghiari — sunt angajaţi cu toate forţele, cu întreaga lor capacitate creatoare în marea în­trecere socialistă al cărei obiectiv principal îl constituie înde­plinirea planului cincinal înainte de termen. Apropiata Conferinţă Naţională a partidului, aniversarea a 25 de ani de la proclamarea republicii au determinat un nou avînt în rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, care sunt hotariţi să întîmpine aceste măreţe evenimente cu noi şi în­semnate succese. Este modul cel mai convingător prin care, comuniştii, toţi oamenii muncii, tineri şi vîrstnici din această parte a ţării, îşi exprimă adeziunea totală faţă de întreaga politică a partidului şi statului nostru, încrederea şi înalta pre­ţuire faţa de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Analizînd în spiritul răspunderii comuniste, al patriotismului nostru socialist toate posibilităţile de care dispunem, fiecare unitate şi-a suplimentat angajamentele stabilite la începutul acestui an. Astfel, LA MI­ELUL INDUSTRIEI JUDEŢULUI SE VA REALIZA PESTE PLAN O PRODUCŢIE MARFA IN­DUSTRIALA IN VALOARE DE 380 MILIOANE LEI, CU 130 MILIOANE LEI MAI MULT DECIT ANGAJAMENTUL INI­ŢIAL, DIN CARE PÎNA LA CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI, 180 MILIOANE LEI. Paralel cu creşterile cantitative suntem­ hotariţi să obţinem rezultate superioare şi la indicatorii calitativi ai activităţii pro­ductive. în acest sens, ANGAJAMENTUL COLECTIVELOR DE MUNCITORI, INGINERI ŞI TEHNICIENI DIN ÎNTREPRIN­DERILE JUDEŢULUI NOSTRU PREVEDE GOSPODĂRIREA MAI CHIBZUITA A MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALE­LOR, COMBUSTIBILILOR ŞI ENERGIEI ŞI OBŢINEREA PE ACEASTĂ CALE A­ UNOR IMPORTANTE ECONOMII: 700 TONE METAL, 2 000 M­C MATERIAL LEMNOS, 3 200 TONE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL, 1 500 MII KWH ŞI AL­TELE. Aceste sporuri se vor realiza în principal pe seama creşterii productivităţii muncii, INDICATOR LA CARE ANGAJAMEN­TELE SE MAJOREAZĂ LA 2 000 LEI PE SALARIAT. Hotărîrea lucrătorilor de pe ogoare de a-şi spori contribuţia la progresul general se exprimă în angajamentul de A REA­LIZA SUPLIMENTAR O PRODUCŢIE AGRICOLĂ ÎN VA­LOARE DE 9 MILIOANE LEI, IN CADRUL CĂREIA SE VOR OBŢINE PESTE PLAN 5 000 TONE SFECLA DE ZAHĂR, 3 500 TONE CARTOFI, 1 000 HL LAPTE DE OAIE. Suntem­ conştienţi că pentru a da viaţă acestor angajamente — expresii a unei voinţe şi hotărîri unanime — trebuie să acţionăm cu perseverenţă pentru organizarea temeinică a pro­ducţiei în toate întreprinderile, pentru îmbunătăţirea continuă a structurii salariaţilor, crearea unui cadru optim de afirmare a aportului intelectualităţii noastre tehnice în sfera producţiei materiale, creşterea productivităţii muncii, devansarea punerii în funcţiune a unor obiective de investiţii şi atingerea para­metrilor proiectaţi înainte de termen. ASIGURAM COMITETUL CENTRAI­, PE DUMNEAVOAS­TRĂ, MULT STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU, CĂ ACTIVUL NOSTRU DE PARTID, CEILALŢI OAMENI AI MUNCII VOM FACE TOTUL PENTRU A NE ÎNSCRIE LA LOC DE CINSTE IN EFORTUL COMUN DE BUNĂSTARE SI PROGRES, PENTRU A SPORI CONTINUU RODNICIA MUNCII NOASTRE. VOM CINSTI ASTFEL PRIN FAPTE REMARCABILE, DE ADEVĂRAŢI COMUNIŞTI, CELE DOUA MARI EVENIMENTE DIN VIAŢA PARTIDULUI ŞI POPORU­LUI NOSTRU. MĂREŢELE IDEALURI ALE COMUNISMULUI PENTRU CARE LUPTAM. EXEMPLUL DUMNEAVOASTRĂ PERSO­NAL. NE SÎNT ÎNDEMN ŞI CĂLĂUZA. BIROUL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Noi colective de muncă raportea­ză zilnic, într-o amplă emulaţie, su­plimentarea angajamentelor anuale la principalii indicatori, rod al unor analize profunde, realiste a posibi­lităţilor şi rezervelor existente. Ci­frele de astăzi alcătuiesc temelii pe care se vor înălţa succesele închi­nate celor două mari evenimente din viaţa partidului şi patriei noas­tre socialiste, hotărîrea fermă a tu­turor oamenilor muncii de a reali­za­ în avans obiectivele cincinalului. • UZINA .BALANŢA­­ Şi-A SU­PLIMENTAT CU 1 MILION AN­GAJAMENTUL LA PRODUCŢIA MARFA ŞI CU 50­1 MII LEI LA PRODUCŢIA MARFA VtNDUTA ŞI ÎNCASATA* iit 'i'­.Aia.. liftilp, s­o­­lectivul de muncă şi-a asumat im­portante angajamente la alţi doi in­dicatori împortanţi: 200 MII LEI PRODUCŢIE PENTRU FONDUL VIEŢII ŞI 200 MII LEI LA PRE­­­ŢUL DE COST. Realizările vor fi obţinute, în prin­cipal,*. pe seama PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, la care se va înregistra un spor, potrivit angajamentului asumat, CU 400 LEI PE SALARIAT. • ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEA­NĂ DE MORARIT ŞI PANIFICA­ŢIE. Tabloul angajamentelor importan­tei unităţi sibiene alcătuieşte imagi­­nea sintetică a eforturilor ce se de­pun nici pentru sporirea cuantumu­lui realizărilor. 800 MII LEI IN PLUS FAŢĂ DE ANGAJAMENTUL INIŢIAL LA PRODUCŢIA MARFĂ VÎNDUTĂ ŞI ÎNCASATA. 200 MII LEI ÎN PLUS ECONOMII LA PREŢUL DE COST. 200 MII LEI SPOR DE BE­­NEFICII PESTE PLAN. 2 NOI PRODUSE CE SE VOR ASIMILA IN LUNILE URMĂTOARE. 150 MII LEI LIVRĂRI LA FONDUL PIEŢIL — Iată răspunsul promptei întregului colectiv de muncă la che­marea partidului de a produce mai mult, mai repede, mai bine. Reflex al spiritului de buni gospodari. AN­GAJAMENTELE DE ECONOMISI­RE A ENERGIEI ELECTRICE ȘI COMBUSTIBILULUI AU SPORIT ȘI ELE: 25 MII KWH ȘI, RESPEC­TIV, 120 TCC.­­ * UZINA liĂ. ii .nlliiC.Vlii şî REPARAŢII MAŞINI AGRICOLE SIBIU raportează suplimentarea anga­jamentelor LA PRODUCŢIA MAR­FĂ CU 500 MII LEI, AJUNGÎNDU­­SE ASTFEL LA 1 MILION LEI. • FABRICA »13 DECEMBRIE". Suplimentări importante ale anga­jamentelor și aici, în urma unor te­meinice analize în cadrul comitetu­lui oamenilor muncii şi a comitetu­lui­ de partid: DE LA 8,5 MILIOANE LEI, LA 10 MILIOANE LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ: DE LA 800 MII LEI LA 1 MILION LEI LA BENEFICII; DE LA 500 MII LEI, LA 1 MILION LEI LA CHELTUIE­LILE LA 1­000 LEI PRODUCŢIE MARFĂ: DE LA 1000 LEI PE SA­LARIAT LA 1200 LA PRODUCTI­VITATEA MUNCII. tjplu r La C. A. P. Racovi­a Noi rezerve de sporire a producţiei vor fi puse în valoare • SUPLIMENTĂRI SUBSTANȚIALE LA FON­DUL DE STAT • REDUCEREA CHELTUIELILOR CU CCA 260 000 LEI • REALIZAREA UNEI PRODUCŢII GLOBALE SUPLIMENTARE ÎN VALOARE DE 300 000 LEI Responsabilitatea comunistă în­deamnă oamenii la reevaluarea şi redimensionarea propriilor capacităţi creatoare. Analizele temeinice în­treprinse de comunişti în cooperati­vele agricole duc la concluzia că mai există posibilităţi de sporire a producţiilor, de îmbunătăţire a ac­tivităţii. Comuniştii din C.A.P. Racoviţa au dezbătut recent modul cum se realizează sarcinile anuale de pro­ducţie în toate sectoarele, în vede­rea depistării de noi căi pentru spo­rirea producţiei vegetale şi animali­ere, pentru reducerea cheltuielilor. în cuvîntul lor, membrii de par­tid Miron Hulpuş, Nicolae Bucur, Iosif Limbăşin, Maria Langu —vi­cepreşedintă a C­A.P., Teofil Ionuş, Nicolae­­Daneş ş.a. au subliniat im­portanţa concentrării efortului colec­tiv în direcţia îmbunătăţirii substan­ţiale ca activităţii de producţie. In urma dezbaterilor fructuoase, organizaţia de partid a ajuns la con­cluzia că în acest an producţia ve­getală planificată va fi depăşită CU 20 T PORUMB BOABE, 20 T SFE­­CLA DE zahăr, 14 T IN FUIOR, 135 T CARTOFI, 16 T LEGUME ŞI 10 T FRUCTE. TOATE ACESTE CANTITĂŢI DE PRODUSE CON­STITUIE SUPLIMENTAREA LI­VRĂRILOR LA FONDUL DE STAT. Datorită acestor acţiuni, VENI­TURILE PLANIFICATE VOR FI DEPĂŞITE CU 175 000 LEI. Acţionîndu-se pe linia raţionali­zării consumurilor interne, ca gospo­dăririi chibzuite a fondurilor mate­riale şi băneşti ale unităţii, CHEL­TUIELILE DE PRODUCŢIE VOR FI REDUSE CU CCA 260 000 LEI. PRODUCȚIA GLOBALĂ REALI­ZATĂ VA FI CU 300 000 LEI MAI MARE DECÂT INDICATORUL PLANIFICAT. ÎN PAGINA A III-A Tineretul sibian răspunde PREZENT! Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei Miercuri, In cur­sul dimineţii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­man, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în­soţit­ de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioara, şi de Angelo Mi­­culescu, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de pre­parate din carne şi conserve de le­gume şi fructe din perimetrul Capi­talei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă in­dustrială — Popești-Leordeni. In anii din urmă, fabricilor existente în a­­ceastă parte a Bucureștiului, li s-au adăugat uzina de anvelope „Danu­biana", întreprinderea „Viscofil", un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă unitate — fa­brica de mezeluri­­ şi conserve din carne — prim o­­biectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul tre­cut, în august, lu­­crînd în prezent la o capacitate zilni­că de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată insă pentru o pro­ducţie zilnică de 81c tone, parametri ce urmează să fie atinşi in a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Construc­torii şi beneficiarii unităţii se preo­cupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de Zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prima se urmăreşte în­tregul proces tehnologic, proces mo­dern, mecanizat, îrt care mina inter­vine doar in ultimele faze ale fa­bricaţiei: depozitări, manipulări, am­balaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor prime, de organizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureş­­tene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se reco­mandă sa aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a in­dicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere de­cit mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produse­lor finite, unde produsele sunt în­­v­in­zate la m­usifil 1, ig , ifi, s ft,t fu a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii In legătură, îndeosebi, cu con­cepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului, indică condu­cerii ministerului de resort, organe­lor comerciale ale Capitalei şi con­ducerii unităţii să ia măsuri mai ur­gente pentru organizarea transportu­lui în containere a produselor, me­todă modernă, care asigură condi­ţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi in­dividualizate de la unitate la uni­tate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In labo­ratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat, livrării către comerţ, este subliniată, cu toată fermitatea, necesitatea respec­tării riguroase a criteriilor controlu­lui calităţii produselor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive in­adecvate, ceea­ ce determină unele observaţii critice, însoţite de suges­tii de remediere, în l­egătură cu ilu­minaţii­ unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-­Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, be­neficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, stu­diu care să definească soluţii mai eficiente, mii economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare in­dustriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume şi fructe a întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie", din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitat, se produc anual cea 1 100 tone preparate din carne, se prelucrează 63 000 hl de lapte în diferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. In fază avansată de construcţia se află o fabrică nouă de conserve pro­iertată la capacitatea de 3 000 tone an­ril. Există proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe în modul de desfăşurare a procesului tehnologic, în folosirea utilajelor, în manipularea produselor, ceea ce atrage observaţii din partea secre­tarului general al partidului. Fac­torilor de răspundere de la Comite­tul judeţean de partid — este da faţă şi primul­­secretar al Comite­tului judeţean Ilfov al P­ C.R., to­varăşul Gheorghe Necula — celor din ministerul de resort li se cere să ia­ de urgenţă măsurii a cele mai hotărîte pen­tru remedierea neajun­surilor, pentru a face ca unitatea sâ se înscrie în parametrii normelor tehnologice şi în normele de igienă pretins­e întreprinderilor prelucră­toare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume şi fructe, unitate care a săr­bătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activi­tate. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderii întîmpină căldu­ros pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalţi oaspaţi. Se intră ,direct­or se­diilo­r,» producţ’--. ur.de se lucrează intens la fabricaţia de conserve de mazăre şi dulceţuri de căpşuni. In zilele următoare, se v­a trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă. în explicaţiile care se furnizează, este relevat fap­tul că unitatea şi-a sporit neîncetat capacitatea­ de producţie, ajungîndu­­se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone faţă de 400 tone cit se realiza în trecut. In general, sporurile de producţie au fost ob­ţinute cu investiţii minime, folosin­­du-se acel­eaşi capacităţi construc­tive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi folosirea procedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fruc­telor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru con­sumul populaţiei Capitalei. Se ara­tă că, în vederea modernizării pro­cesului de producţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului actual al acestei secţii într-­o construcţie nouă din­­ apropiere. In continuare, este vizitat secre­­tul de fabricaţie a pastei de toma­te, compus din două linii noi de producţie, am­bei­a avînd o capaci­tate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final " 2 200 tone de punge­­re acea?"? sec­ţie erau în curs pregătiri intensa de verificare a agregatelor :•a uti­lajelor pentru ca, o dată cu înce­perea sezonului de fabricaţie a păs­tăi de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adresează specialiştilor recomanda­rea de a urmări îndeaproape nive­lul, calitativ al produselor, adopta­rea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, acestea fiind con­diţii de, primă însemnătate în reali­zarea sarcinilor de plan şi deci p Irt asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului devi­em prin unităţi ale­ industriei ali­mentare , secreta­rul generel al par­tidului, ceilalţi conducători depar­__________ tid şi de stat iau­­ cunoştinţă de ac­tivitatea­­ Întreprinderii de ambalaje metalice şi plase de schimb pentru industria alimentară, aflată tot la Buftea, în imediata vecinătate a Fa­bricii de conserve, întreprinderea nouă transformă anual în cutii şi alte ambalaje necasare industriei alimentare mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual cir­ca 30 tone piese de schimb pentru diferite unităţi industriale din aceas­tă ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambalaje­lor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice înaintate şi asigură posibilităţi pentru diver­sificarea şi modernizarea „continuă » producţiei de ambalaje. Se vizitează cu acest prilej şi secţia de flugro­­fiere a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în general cutii de dife­rite mărimi şi forme pentru conser­ve. Secţia este unică in ţara, ea punînd la dispoziţie şi altor unităţi producătoare de ambalaje tabla im­primată în culori, cu desene şi in­scripţii atrăgătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din aceas­tă secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergtnd pină la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine iu specialişti:■ ‘fabricii, sedietatic gene­ral al partidului, propune acestora spre studiere posibilitatea ca aceas­tă unitate, cea mai mare întreprin­dere producătoare de ambalaj meta­lic pentru conserve, să se consti­tuie in furnizorul principal de tablă litografiată in decupaje diferite pen­tru toate secţiile de ambalaj de pa lingă întreprinderile de conserve, do­tate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, acestea urmează să rea­lizeze forma finală a ambalajului­ Soluţia prezintă, între altele, avan­tajele diminuării volumului transpor­tat, uşurinţa manipulării etc. Întâlnirea de lucru a secretarului general al partidului cu cadre de conducere din industria prelucrătoa­re a legumelor şi fructelor, din mi­nistere, cu factorii cărora le incumbă răspunderea pentru bunul mers al a­­cestei importante activităţi, de aia cărei rezultate este strîns condiţio­nată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. N. POPESCU-BOGDANEŞTI MIRCEA S. IONESCU - Intîlniri de lucru fructuoase, generatoare de sugestii şi soluţii practice imediate 7 . Surîsul cald al copilăriei 1 Iunie — Simbol al ocrotirii. Simbol al primului gîngurit al copilaşului la int­iul pas spre a lua în primire lumea, lumea lui, a puiului de om­ 1 Iunie — Peste adversităţi şi dispute, omenirea este decisă să-şi întindă mîîni ocrotitoare spre a fi pavăză celor pe nu ştiu decit că mamele şi taţii lor mun­cesc pentru ca ei să aibă tot ce trebuie unei dezvoltări întru armonie. Ziîntîi de Ciraşur — Bucuria statornică întipărită pe feţele pruncilor, ale băieţaşilor şi feti­ţelor României socialiste trăind în climatul celei mai depline, a­­tenţii acordate copilăriei, formă­rii omului, formării personalită­ţii. Cresc, mereu mai multa cre­­şe şi grădiniţe, şcoli gratuite, ma­nuale gratuite, legi care apără mama şi copilul, orizonturi larg deschise pentru oricare pui de om — indiferent dacă primul su­net rostit a fost .Mamă", „Mutter" sau „Anyám". 1 Iunie —­ Un gînd al tuturor oamenilor de bine din lume pen­tru copiii care — în diverse to­luri ale globului — mai suferă mizerie şi foame şi umilinţă, ca­re mai au barate căile spre cu­noaştere, spre lumina cărţii, ne­firesc balast­­ul unor vremi şi al ■ unor alcătuiri nedrept.?. Zi a­ so­lidarităţii noastre militante cu fiii şi fiicele îndurerate ale unui popor erou, supus agresiunii ne­miloase, calvarului dat de bom­be şi explozii. Prima zi a lui Cireşar —­ zi a mindriei noastre, a poporului nostru de a fi întins o mînă de ajutor copiilor care nu au asi­gurate condiţii de dezvoltare, ci a mândriei de a ne şti contribua­bili la acel fond al ajutorării co­piilor, încă de la iniţiere. 1 Iunie — Copiii României so­cialiste, cei ce vor lua mîine în primire, spre desăvîrşire, o epa­că de măreţe proporţii — gîrid de recunoştinţă fierbinte pentru PARTIDUL-părinte, pentru tot ceea ce înseamnă ocrotirea pri­măverii patriei. (V. D.) ISN­E­S

Next