Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)

1972-09-15 / nr. 1418

ORGAN S AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞT AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEŢEAN ANUL V nr. 1418 \T *­0 tineri 15 septembrie 1972 4 pagini 30 Bani V­izita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Alba şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului d­e Stat, a făcut joi o vizita d­e lucru în judeţele Alba şi Hunedoara unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului caile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea conti­nuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice d­in judeţele Alba şi Hunedoara ele tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantînescu, Mihai Dalea, Mihai Cere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al par­tidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lu­cru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţio­nează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, orga­nele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărârilor Congresului al II-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noas­tră activitate politică, social-econo­­mic, de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirma­re a preocupării statornice pentru a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplini­te, în așa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al partidului es­te întimpinat aici cu multă dragos­te, cu entuziasm de locuitorii oraşu­lui, de cetăţeni din localităţile în­vecinate, care îşi exprimă satisfac­ţia, bucuria pentru prilejul de a se intîlni cu conducătorul iubit al par­tidului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tova­răşul Nicolae Ceauşescu este salu­tat de tovarăşii George Homoştean, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Comitetului orăşe­nesc de partid Sebeş. Sunt prezenţi membri ai conducerii organelor lo­cale de partid şi de stat, un nume­ros public, care ovaţionează „Ceauşescu-P.C.R.!“, „Ceauşescu- P.C.R.!“. O gardă alcătuită din militari ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregă­tire a tineretului pentru apărarea patriei şi pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fanfara in­tonează Imnul de stat Doi tineri îmbrăcaţi în pitorescul port local, oferă tradiţionala pîine cu sar® şi ploşti cu vin, însoţite de La sosirea pe aeroportul din Si­biu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un ma­re număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Sibiu al P.C.R., re­prezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările: -Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“, »Trăiască Par­tidul Comunist Român!". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor Prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întimpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea de­plină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu i con.» Secvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de m­un­­că, prin întreaga lor activitate. M­­ir­are­ de bun venit pe aceste stră­vechi plaiuri româneşti. Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din judeţul Alba este plină de semnifi­caţii. Sebeşul a cunoscut, în ulti­mii ani, asemenea tuturor localită­ţilor ţării, o dezvoltare deosebită. Aici s-au ridicat noi cartiere de lo­cuinţe, totalizînd peste 700 de apar­tamente, şcoli, aşezăminte de artă şi cultură, alte obiective de interes general. Sunt în construcţie nume­roase blocuri de locuinţe. Pe harta economică a oraşului a apărut un mare combinat de industrializare a lemnului, au fost modernizate şi dez­voltate fabricile de ciorapi şi trico­taje şi de articole de marochinărie. Cei ce trăiesc şi muncesc aici, la Sebeş — români, germani, maghiari — asemenea întregii noastre na­ţiuni, depun o vie şi rodnică acti­vitate pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotăririlor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, pentru realizarea cin­­cinalului înainte de termen. Despre rezultatele muncii lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a luat cunoştinţă vizitînd principalele obiective indus­triale. Prima vizită, la Combinatul de in­dustrializare a lemnului — unitate (Continuare la pag. f­il­aj Stimaţi tovarăşi,­­ Voi începe prin a vă adresa dum­neavoastră, tuturor locuitorilor mu­nicipiului Alba Iulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot intîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am­ vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîului minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelec­tualii, toţi oamenii muncii din jude­ţul Alba înfăptuiesc hotăririle Con­gresului al X-lea a! partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba Iulia — în producţia industrială, în agricultură, în infăptuirea programului de inves­tiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sînt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă poli­­comunist, văzînd în cale pentru asigura­şi fericirii națiunii ticii partidului aceasta singura­rea bunăstării noastre. (Aplauze puternice; se scan­dează »Ceauşescu şi poporul"). în toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat, că, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, colectivele de oa­meni ai muncii se străduiesc să ob­ţină rezultate tot mai bune în pro­ducţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari rea­lizări şi să le urez noi şi noi suc­cese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o între­prindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascul­tat pe președintele consiliului inter­­cooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperati­velor; intr-adevăr, se pare că ju­deţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tri­bună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (A­­plauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vede­rea realizării mai devreme a preve­derilor actualului cincinal. Multe ju­deţe, răspunzind chemării organiza­ţiei de partid din municipiul Bucu­reşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cine am văzut in în­treprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dum­neavoastră vă angajaţi în această în­trecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinatului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe ca­re le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile, posibilităţile de a asi­gura o devansare a realizării planu­lui şi în ce priveşte punerea in pro­ducţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor răm­ine nu­mai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită, ca de exemplu la oţel de aproape 3 ori mai mult decit se gindiseră iniţial tovarăşii să realizeze in 1975, la fon­tă turnată de aproape 2 ori mai mult. Precum şi la alte produse. Sunt, de­sigur, sarcini mari; ne-am gindit însă că trebuie să vă venim in ajutor in mod concret, pentru a putea realiza planul in 4 ani şi jumătate; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mij­loace să realizăm planul in 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi do­rim ca realizările suplimentare ob­ţinute in îndeplinirea cincinalului lu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producţie fizică, in produse care să exprime realmen­­te valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii Întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, in întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au e­­videnţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndepli­nirea mai devreme a planului cinci­nal şi realizarea unei producţii su­plimentare in toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o ex­presie elocventă a hotărîrii ai care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua prviețuire, înfăptuiesc societatea socialistă mul­tilaterali dezvoltată, totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a Ro­mâniei spre culmile înalte ale ci­vilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze pu­ternice; se scandează „Ceauşescu- P.C.R."). Partidul nostru se preocupă con­tinuu ca, pe măsura dezvoltării pro­ducţiei, a sporirii venitului naţio­nal, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în o­­raşul dumneavoastră se făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de învăţămint. De altfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noas­tre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din mari­le transformări revoluţionare care au foc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sar­cinile trasate de Conferinţa Na­ţională vor fi realizate cu succes! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din judeţul Alba nu vor rămine mai prejos decît ceilalţi cetăţeni ai Patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplau­ze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, in anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să a­­daug la motivele întrecerii în care sunteţi angajaţi şi pe acela de a în­­timpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndepli­nirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, u­­rale). Noi ne gîndim, încă de pe a­­cum, să sărbătorim aici acest eveni­ment — şi aş dori ca, la această sărbătoare să constatăm că judeţul dumneavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activita­te. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru! (Aplauze pu­ternice; se scandează „Ceauşescu- P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis ca­lea trecerii la făurirea orinduirii noi, socialiste. Iată deci două evenî­ {Caag&ser* tu $$$» • III-«) in unităţi industriale din oraşul Sebeş Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU mm­­m.tipici­v..u. 5^­ In drum spre Alba-Iulia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat cu deosebită căldură — pe aeroportul din Sibiu — de către conducătorii organelor locale de partid şi de stat Mitingul de la Alba Iulia Mii de locuitori, vîrstnici şi ti­­neri, iau parte, în încheierea vi­zitei în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la un entu­ziast miting. Sunt constructori de maşini, metalurgişti, mineri, ţă­rani cooperatori din satele şi co­munele învecinate. Platoul Românilor, din faţa ce­tăţii de care-şi leagă numele a­­tâtea evenimente importante ale istoriei, trăieşte astăzi momente de puternică însufleţire. Se aud cuvinte de slavă la adresa parti­dului, a patriei socialiste. Mul­ţimea scandează cu înflă­cărare „CEAUŞESCU—P.C.R.!“, „CEAUŞESCU ŞI POPORUL!“, îşi manifestă dragostea şi ataşamentul faţă de partid, adeziunea deplină la politica in­ternă şi externă a partidului, vo­inţa de a milita neabătut pentru înfăptuirea ei, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Sunt simţăminte vibrant expri­mate şi de inscripţiile aflate pe zeci de pancarte: „Trăiască Par­tidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu!“, „Tră­iască P.C.R., conducătorul încer­cat al poporului, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre!", „Comuniştii, oamenii muncii din Alba lulia slnt hiotărîţi să mun­­­ceaşca mai bine, mai eficient, pentru înfăptuirea hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidu­lui!“, „Cincinal de calitate, nu pa­tru ani şi jumătate!“. Deschizind mitingul, a luat cu­­v­intul tovarăşul GEORGE HO­­MOŞTEAN, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi TEODOR SE­CARĂ, maistru la Fabrica Refrac­tara din Alba Iulia, IOAN MI­­­­ACIU, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din satul (Continuare in pag. a îl­.*) 1 |I\IWIMPMRIA CELEÎ\ I DE \ 25 A­N 4 REPUBLICII Se traduce hotărîrea: CINCINALUL A MN 4 ANI Șl JUMĂTATE1 A însemnate realizări La fabrica „Mătasea roșie“ din Cisnădie, preocupările întregului colectiv de muncă sunt concentrate în prezent pe coordonatele de înal­tă răspundere ale îndeplinirii în avans a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Un bilanţ „la zi" al realizărilor dobîndite printr-o muncă susţinută, de înalt randament, evidenţiază faptul că s-a produs suplimentar o cantita­te de 77 000 m­p ţesături, planul producţiei mar­fă vindută şi în­casată a înre­gistrat o depă­şire cu 4,55 la sută, in planul de beneficii cu 7,26 la sută. In paralel, s-au materializat e­­xemplar şi pre­ocupările lega­te de înnoirea şi diversifica­rea producţiei, asimilîndu-se în fabricaţie 16 ar­ticole noi faţă de 12 cîte erau prevăzute. Un amplu si eficace plan d­e măsuri tehnico-organizatorice prin­de viaţă in secţiile şi sectoarele productive, în scopul creşterii pro­ductivităţii muncii. Intre altele, a fost realizată şi pusă în funcţiune la secţia apretură o instalaţie de pompare a apretului din malaxor la fuiard, s-au înlocuit ţesăturile din fire de viscoză pentru artico­lele matlasate, cu produse din fire din felon, cifca ce facilitează­­uti­­lizarea largă a deşeurilor PA­A destrămate, în amestec cu melană tehnică. C. IANCU Devansarea planu­lui de export Colectivul de salariaţi al fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu raportea­ză îndeplinirea pînă acum a plă­nuit’­ de export in proporţie de 108 la sută. Concretizînd în unităţi fizice, aceasta înseamnă o livrare suplimentară pe pieţele celor 7 ţări cu care întreprinderea are contracte a circa 80 000 de perechi de ciorapi şi şosete de bumbac şi fire sintetice. Aşadar, o creştere substanţială a competitivităţii pro­duselor întreprinderii sibiene com­­petitivitate obţinută în principal pe seama introducerii în fabricaţie a unor noi sortimente de ciorapi şi şosete, realizate din fire de bumbac şi sintetice în amestec într-o gamă coloristică bogată şi plăcută, cu caracteristici superioare. Colectivul fabricii este h­otărlt şi menţină ritmul actual al livrărilor pentru piaţa externă, estimîndu-se că planul anual de export va fi realizat integral pînă la sfîrşîtul­­ lunii noiembrie. * La cooperati­va „Textila** Sibiu Concludent răs­puns prin fapte Stimulaţi de succesele obţinute de cooperativele judeţului Sibiu, membrii coope­rativei „Textila“ şi-au reevaluat forţele şi capa­cităţile In ve­derea obţinerii unor şi mai bu­ne rezultate. Ei şi-au suplimen­tat angajamen­tul iniţial — de 680 mii lei la producţia marfă — la 1300 «50 lei pînă la fine­le anului, în­­ cinstea aniver­­­­sării republicii. Manifestînd o mare putere de cooperatorii au răspuns organizaţiei munca prin fapte chemării municipale de partid Bucureşti de a realiza planul cincinal In patru ani şi jumătate. Astfel, pînă la a­­ceastă dată ei raportează impor­tante depăşiri: la livrări de pro­duse către fondul pieţii s-au reali­zat 488 mii Iei din angajamentul iniţial, de 500 mii lei; la beneficii, in loc de 400 mii lei s-au realizat 407. .mii Iei, depăşire care va ridica substanţial veniturile cooperativei şi ale cooperatorilor. Peste anga­jamentul anual suplimentar, la producţia marfă s-au obţinut 573 mii lei. La export, depăşirile pe primele opt luni însumează 95 mii lei valută. ..Realizînd în prima decadă a lunii septembrie la producţia mar­fă 100,3 la sută, la încasări de la populaţie pentru servicii prestate 100,6 la sută şi la livrări de produ­se pentru fondul pieţii —102,2 la sută, avem convingerea că anga­jamentele şi planul anual vor fi îndeplinite şi depăşite cu mult înainte de 30 decembrie, ne rela­tează tovarăşul Traian Sala, pre­şedintele cooperativei „Textila“ Sibiu. La realizarea acestor frumoase rezultate şi-au adus contribuţia toţi cooperatorii. S-au evidenţiat in întrecerea socialistă Ioan Theia, Isaia Ciovică, Hilda Raţ, Elena Avasilcăi, Maria Bratu II, Ale­xandrina Ruda, Rita Jeepeni, Ioan Wagner, Susana Popa și Katharina­­ Schwarz­. | LUCIAN JIcHAN în fapteI 1947 WL I is7z o ROMANIAy DECEMBRIE La început de an şcolar Prof. ALEXANDRU GALEA inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean Sibiu Şcoala, cu atmosfera ei speci­fică de tinereţe, de muncă, de or­dine şi disciplină a reintrat in cotidian, in circuitul muncii efer­vescente ce domină viaţa întregii societăţi. Momentul emoţionant şi plin de semnificaţii al primului clopoţel are loc în atmosfera de puternic entuziasm care caracterizează Ro­mânia în al XXV-lea an al exis­tenţei sale libere, în atmosfera de activitate creatoare pe care între­gul popor o desfăşoară pentru în­făptuirea sarcinilor reieşite din documentul de semnificaţie isto­rică prezentat Conferinţei Naţio­nale a Partidului Comunist Ro­mân de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Că­tre acest moment îşi îndreaptă a­­tenţia educatoarele, învăţătorii şi profesorii din judeţul Sibiu. Pentru cei a căror misiune de o viaţă este legată de formarea noilor generaţii de constructori ai socialismului, pentru cei veniţi ori reveniţi azi în­ bănci spre a sorbi apa vie a cunoaşterii şi e­­ducaţiei, temelia făuririi persona-, lităţii multilaterale, pentru toate categoriile de oameni ai muncii, debutul în noul an şcolar se cere aşezat sub semnul esenţial al sporului de exigenţă, al calităţii. In repeta­te rînduri, în docu­mentele de partid, şcoala şi, slu­jitorii ei au fost enumeraţi prin­tre factorii primordiali ai progre­sului patriei noastre. De aceea cadrele didactice şi elevii din şco­lile sibiene consideră că rezulta­tele obţinute în anul şcolar pre­cedent nu sunt decît temeiul unui îndemn pentru eforturi continui, mai susţinute, mai mari. Ei se an­gajează la început de nou an şco­lar de a lichida lipsurile şi în­tinderile, de a se pune in armo­nie cu exigenţele ştiinţei de as­tăzi, de a se pregăti mai bine pentru acţiuni eficiente, de a participa alături de întregul po­por, prin contribuţie amplificată, la realizarea cincinalului înainte de termen. Importanţa şi preţuirea acorda­tă de partidul nostru şcolii, ca­drelor didactice, trebuie înţelese ca un îndemn spre înnobilarea activităţilor din şcoli, cu sporul necesar de preocupare, de dra­goste şi hotărîre consacrate rea­lizării ţelului unei edu­caţii şi in­strucţ,­ pe măsura dezideratelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Ce­rinţă logică a dezvoltării socie­tăţii noastre, făurirea unei înalte conştiinţe comuniste impune co­relarea tuturor eforturilor pentru a zidi la temelia personalităţii ce- ■ tăţeanului de azi şi de mîine dra­gostea nestinsă faţă de patrie sî partid, înaltele calităţi etice şî morale ale socialismului, dragos-ÎGontinuiare î» pag. a 111.«)

Next