Tribuna Sibiului, septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1406-1431)
1972-09-15 / nr. 1418
ORGAN S AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞT AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL V nr. 1418 \T *0 tineri 15 septembrie 1972 4 pagini 30 Bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Alba şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizita de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului caile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţele Alba şi Hunedoara ele tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantînescu, Mihai Dalea, Mihai Cere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărârilor Congresului al II-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economic, de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş. Secretarul general al partidului este întimpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii oraşului, de cetăţeni din localităţile învecinate, care îşi exprimă satisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se intîlni cu conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşii George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sebeş. Sunt prezenţi membri ai conducerii organelor locale de partid şi de stat, un numeros public, care ovaţionează „Ceauşescu-P.C.R.!“, „Ceauşescu- P.C.R.!“. O gardă alcătuită din militari ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei şi pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fanfara intonează Imnul de stat Doi tineri îmbrăcaţi în pitorescul port local, oferă tradiţionala pîine cu sar® şi ploşti cu vin, însoţite de La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările: -Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“, »Trăiască Partidul Comunist Român!". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor Prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întimpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu i con.» Secvenţă de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. Mirare de bun venit pe aceste străvechi plaiuri româneşti. Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii din judeţul Alba este plină de semnificaţii. Sebeşul a cunoscut, în ultimii ani, asemenea tuturor localităţilor ţării, o dezvoltare deosebită. Aici s-au ridicat noi cartiere de locuinţe, totalizînd peste 700 de apartamente, şcoli, aşezăminte de artă şi cultură, alte obiective de interes general. Sunt în construcţie numeroase blocuri de locuinţe. Pe harta economică a oraşului a apărut un mare combinat de industrializare a lemnului, au fost modernizate şi dezvoltate fabricile de ciorapi şi tricotaje şi de articole de marochinărie. Cei ce trăiesc şi muncesc aici, la Sebeş — români, germani, maghiari — asemenea întregii noastre naţiuni, depun o vie şi rodnică activitate pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotăririlor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Despre rezultatele muncii lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a luat cunoştinţă vizitînd principalele obiective industriale. Prima vizită, la Combinatul de industrializare a lemnului — unitate (Continuare la pag. filaj Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot intîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîului minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotăririle Congresului al X-lea a! partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba Iulia — în producţia industrială, în agricultură, în infăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sînt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă policomunist, văzînd în cale pentru asiguraşi fericirii națiunii ticii partidului aceasta singurarea bunăstării noastre. (Aplauze puternice; se scandează »Ceauşescu şi poporul"). în toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat, că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe președintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperativelor; intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzind chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cine am văzut in întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinatului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile, posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea in producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămine numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită, ca de exemplu la oţel de aproape 3 ori mai mult decit se gindiseră iniţial tovarăşii să realizeze in 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult. Precum şi la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari; ne-am gindit însă că trebuie să vă venim in ajutor in mod concret, pentru a putea realiza planul in 4 ani şi jumătate; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul in 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimentare obţinute in îndeplinirea cincinalului lu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producţie fizică, in produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii Întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, in întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare in toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii ai care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua prviețuire, înfăptuiesc societatea socialistă multilaterali dezvoltată, totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu- P.C.R."). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de învăţămint. De altfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au foc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din judeţul Alba nu vor rămine mai prejos decît ceilalţi cetăţeni ai Patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, in anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii în care sunteţi angajaţi şi pe acela de a întimpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveniment — şi aş dori ca, la această sărbătoare să constatăm că judeţul dumneavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru! (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu- P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orinduirii noi, socialiste. Iată deci două evenî {Caag&ser* tu $$$» • III-«) in unităţi industriale din oraşul Sebeş Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU mmm.tipiciv..u. 5^ In drum spre Alba-Iulia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat cu deosebită căldură — pe aeroportul din Sibiu — de către conducătorii organelor locale de partid şi de stat Mitingul de la Alba Iulia Mii de locuitori, vîrstnici şi tineri, iau parte, în încheierea vizitei în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la un entuziast miting. Sunt constructori de maşini, metalurgişti, mineri, ţărani cooperatori din satele şi comunele învecinate. Platoul Românilor, din faţa cetăţii de care-şi leagă numele atâtea evenimente importante ale istoriei, trăieşte astăzi momente de puternică însufleţire. Se aud cuvinte de slavă la adresa partidului, a patriei socialiste. Mulţimea scandează cu înflăcărare „CEAUŞESCU—P.C.R.!“, „CEAUŞESCU ŞI POPORUL!“, îşi manifestă dragostea şi ataşamentul faţă de partid, adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului, voinţa de a milita neabătut pentru înfăptuirea ei, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Sunt simţăminte vibrant exprimate şi de inscripţiile aflate pe zeci de pancarte: „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!“, „Trăiască P.C.R., conducătorul încercat al poporului, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre!", „Comuniştii, oamenii muncii din Alba lulia slnt hiotărîţi să munceaşca mai bine, mai eficient, pentru înfăptuirea hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului!“, „Cincinal de calitate, nu patru ani şi jumătate!“. Deschizind mitingul, a luat cuvintul tovarăşul GEORGE HOMOŞTEAN, prim-secretar al Comitetului judeţean Alba al P.C.R. Au vorbit apoi TEODOR SECARĂ, maistru la Fabrica Refractara din Alba Iulia, IOAN MIACIU, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din satul (Continuare in pag. a îl.*) 1 |I\IWIMPMRIA CELEÎ\ I DE \ 25 AN 4 REPUBLICII Se traduce hotărîrea: CINCINALUL A MN 4 ANI Șl JUMĂTATE1 A însemnate realizări La fabrica „Mătasea roșie“ din Cisnădie, preocupările întregului colectiv de muncă sunt concentrate în prezent pe coordonatele de înaltă răspundere ale îndeplinirii în avans a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Un bilanţ „la zi" al realizărilor dobîndite printr-o muncă susţinută, de înalt randament, evidenţiază faptul că s-a produs suplimentar o cantitate de 77 000 mp ţesături, planul producţiei marfă vindută şi încasată a înregistrat o depăşire cu 4,55 la sută, in planul de beneficii cu 7,26 la sută. In paralel, s-au materializat exemplar şi preocupările legate de înnoirea şi diversificarea producţiei, asimilîndu-se în fabricaţie 16 articole noi faţă de 12 cîte erau prevăzute. Un amplu si eficace plan de măsuri tehnico-organizatorice prinde viaţă in secţiile şi sectoarele productive, în scopul creşterii productivităţii muncii. Intre altele, a fost realizată şi pusă în funcţiune la secţia apretură o instalaţie de pompare a apretului din malaxor la fuiard, s-au înlocuit ţesăturile din fire de viscoză pentru articolele matlasate, cu produse din fire din felon, cifca ce faciliteazăutilizarea largă a deşeurilor PAA destrămate, în amestec cu melană tehnică. C. IANCU Devansarea planului de export Colectivul de salariaţi al fabricii „7 Noiembrie“ din Sibiu raportează îndeplinirea pînă acum a plănuit’ de export in proporţie de 108 la sută. Concretizînd în unităţi fizice, aceasta înseamnă o livrare suplimentară pe pieţele celor 7 ţări cu care întreprinderea are contracte a circa 80 000 de perechi de ciorapi şi şosete de bumbac şi fire sintetice. Aşadar, o creştere substanţială a competitivităţii produselor întreprinderii sibiene competitivitate obţinută în principal pe seama introducerii în fabricaţie a unor noi sortimente de ciorapi şi şosete, realizate din fire de bumbac şi sintetice în amestec într-o gamă coloristică bogată şi plăcută, cu caracteristici superioare. Colectivul fabricii este hotărlt şi menţină ritmul actual al livrărilor pentru piaţa externă, estimîndu-se că planul anual de export va fi realizat integral pînă la sfîrşîtul lunii noiembrie. * La cooperativa „Textila** Sibiu Concludent răspuns prin fapte Stimulaţi de succesele obţinute de cooperativele judeţului Sibiu, membrii cooperativei „Textila“ şi-au reevaluat forţele şi capacităţile In vederea obţinerii unor şi mai bune rezultate. Ei şi-au suplimentat angajamentul iniţial — de 680 mii lei la producţia marfă — la 1300 «50 lei pînă la finele anului, în cinstea aniversării republicii. Manifestînd o mare putere de cooperatorii au răspuns organizaţiei munca prin fapte chemării municipale de partid Bucureşti de a realiza planul cincinal In patru ani şi jumătate. Astfel, pînă la această dată ei raportează importante depăşiri: la livrări de produse către fondul pieţii s-au realizat 488 mii Iei din angajamentul iniţial, de 500 mii lei; la beneficii, in loc de 400 mii lei s-au realizat 407. .mii Iei, depăşire care va ridica substanţial veniturile cooperativei şi ale cooperatorilor. Peste angajamentul anual suplimentar, la producţia marfă s-au obţinut 573 mii lei. La export, depăşirile pe primele opt luni însumează 95 mii lei valută. ..Realizînd în prima decadă a lunii septembrie la producţia marfă 100,3 la sută, la încasări de la populaţie pentru servicii prestate 100,6 la sută şi la livrări de produse pentru fondul pieţii —102,2 la sută, avem convingerea că angajamentele şi planul anual vor fi îndeplinite şi depăşite cu mult înainte de 30 decembrie, ne relatează tovarăşul Traian Sala, preşedintele cooperativei „Textila“ Sibiu. La realizarea acestor frumoase rezultate şi-au adus contribuţia toţi cooperatorii. S-au evidenţiat in întrecerea socialistă Ioan Theia, Isaia Ciovică, Hilda Raţ, Elena Avasilcăi, Maria Bratu II, Alexandrina Ruda, Rita Jeepeni, Ioan Wagner, Susana Popa și Katharina Schwarz. | LUCIAN JIcHAN în fapteI 1947 WL I is7z o ROMANIAy DECEMBRIE La început de an şcolar Prof. ALEXANDRU GALEA inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean Sibiu Şcoala, cu atmosfera ei specifică de tinereţe, de muncă, de ordine şi disciplină a reintrat in cotidian, in circuitul muncii efervescente ce domină viaţa întregii societăţi. Momentul emoţionant şi plin de semnificaţii al primului clopoţel are loc în atmosfera de puternic entuziasm care caracterizează România în al XXV-lea an al existenţei sale libere, în atmosfera de activitate creatoare pe care întregul popor o desfăşoară pentru înfăptuirea sarcinilor reieşite din documentul de semnificaţie istorică prezentat Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Către acest moment îşi îndreaptă atenţia educatoarele, învăţătorii şi profesorii din judeţul Sibiu. Pentru cei a căror misiune de o viaţă este legată de formarea noilor generaţii de constructori ai socialismului, pentru cei veniţi ori reveniţi azi în bănci spre a sorbi apa vie a cunoaşterii şi educaţiei, temelia făuririi persona-, lităţii multilaterale, pentru toate categoriile de oameni ai muncii, debutul în noul an şcolar se cere aşezat sub semnul esenţial al sporului de exigenţă, al calităţii. In repetate rînduri, în documentele de partid, şcoala şi, slujitorii ei au fost enumeraţi printre factorii primordiali ai progresului patriei noastre. De aceea cadrele didactice şi elevii din şcolile sibiene consideră că rezultatele obţinute în anul şcolar precedent nu sunt decît temeiul unui îndemn pentru eforturi continui, mai susţinute, mai mari. Ei se angajează la început de nou an şcolar de a lichida lipsurile şi întinderile, de a se pune in armonie cu exigenţele ştiinţei de astăzi, de a se pregăti mai bine pentru acţiuni eficiente, de a participa alături de întregul popor, prin contribuţie amplificată, la realizarea cincinalului înainte de termen. Importanţa şi preţuirea acordată de partidul nostru şcolii, cadrelor didactice, trebuie înţelese ca un îndemn spre înnobilarea activităţilor din şcoli, cu sporul necesar de preocupare, de dragoste şi hotărîre consacrate realizării ţelului unei educaţii şi instrucţ, pe măsura dezideratelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cerinţă logică a dezvoltării societăţii noastre, făurirea unei înalte conştiinţe comuniste impune corelarea tuturor eforturilor pentru a zidi la temelia personalităţii ce- ■ tăţeanului de azi şi de mîine dragostea nestinsă faţă de patrie sî partid, înaltele calităţi etice şî morale ale socialismului, dragos-ÎGontinuiare î» pag. a 111.«)