Tribuna Sibiului, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 1432-1457)
1972-10-01 / nr. 1432
I Anul V, nr. 1432 [BIBLIOTECA „ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Duminică, 1 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani ■ hHHmmm»»MiiimmuiiiiRnmmii» Cu conf. univ. dr. Ioan Vesa, decanul facultăţilor de istorie, filologie şi ştiinţe economico- administrative despre început de an nou în mnvaţamîntul universitar sibian . Ultima zi de septembrie , este, totodată, ultima zi de va- S vanţă studenţească. Miine dl- î mineaţa, în toate centrele uni- • versitare ale ţării au loc fes- tivităţile de inaugurare a nou- lui an de invăţămint. Ce sem- nificatii are pentru invăţămin- £ tul superior sibian, deschide- £ rea noului an universitari — Semnificaţiile inaugurării 3 noului an de invăţăminit sint, In- n tr-adevăr, pentru noi, deosebite. Pe de o parte ele decurg din realitatea că în acest nou an universitar «nimănui. .studenţilor va creste in mod substantial .Vom avea cu 15 de studenţi mai mult, ceea ce înseamnă că vom atinge cifra de 350 pentru cursurile de zi, la care adăugăm Încă aproximativ 30 pentru cursurile fără frecvenţa. Bineînţeles că aceasta conduce la ivirea unor implicaţii multiple, in sfere multiple, în politica de cadre, in organizare, in sfera materială etc. . Pe de altă parte caracterul deosebit al semnificaţiilor este stimulat de împrejurarea că în anul şcolar care începe miine, centrul universitar sibian va da prima sa promoţie de absolvenţi. Aceasta presupune asigurarea tuturor condiţiilor ca studenţii anului IV să primească îndrumarea cuvenită, la nivelul exigenţelor actuale. Trebuie create apoi condiţiile I materiale documentare pentru elaborarea lucrărilor de diplomă. • Judecind Intr-un plan mai larg, I noi vrem ca acest ultim an al primei promoţii sibiene de student să fie un an in care să putem finisa pregătirea profesională, alături de pregătirea politico-ideo- I logică. In aşa fel Incit, după ab- I solvire, tinerii profesori să se poată integra cît mai rapid şi eficient in viitoarea activitate pro- « fesională. Iar răspunderea socială, a lor şi a noastră, este cu a- ISt mai mare cu cît viitorii abeiţi vor deveni cadre didacr ei înşişi adică vor trebui să t.snsmitS ttî*, departe cunoştinţeie Însuşite, să contribuie la for- I marea noilor genera«;;, in concor- I danţă cu exigenţele viitoare ale dezvoltării patriei noastre. ■— S-ar defini aici încă o semnificaţie nouă, aceea a pregătirii studenţilor in raport la suma de exigenţe şi de avnantâri statornicite prii« documentele de partid referitoare U Invăţămint, prin documentele Conferinţei Naţionale din vara acestui an. — Da, aste o st- mificati® de primă Însemnătate, de importanţă fundamentală, bo aritoare aş spune. Colectivele de catedră, conducerea facultăţii simt preocupate In mod profund de a reflecta in acţiunea lor instutiv-educativă bogăţia de idei conţinută in documentele partidului. O primă cerinţă ar fi, în acest sens, perfecţionarea sistemelor de predare, vriei, prin Întregul aparat didactic, urmărim continua îmbunătăţire a programelor de studiu, asigurarea conţinutului ştiinţific al cursurilor, la nivelul exigenţelor universitare, reflectarea, prin ele, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei în domeniul disciplinelor de profil. In acelaşi timp, urmărim întărirea funcţiei formative a muncii educative, creşterea caracterului său militant, reflectînd viziunea partidului nostru asupra tipului de personalitate aptă a se înzestra cu misiunea făuririi societăţii socialiste dezvoltate multilateral. în acest sens vom organiza munca de aprofundare a ideilor din documentele Congresului al X-lea, din documentele plenarei din 3—5 noiem- brie şi ale Conferinţei Naţionale, din celelalte documente de partid. ~ (Continuare in pag. a 11-al 5 ION ITU ‘ 1 Sarcini major din agricultură efectuarea însăminţărilor la un inait nivel calitati Alături de punerea grabnică la adăpost a recoltelor, însâmînţările de toamnă se impun ca o acţiune de mare importanţă, înrucît de calitatea acestora depinde nivelul producţiei viitoare, lucrătorii din agricultură desfăşoară o activitate susţinută pentru pregătirea temeinică a patului germinativ, pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a însămînţării Becarei pentru masă verde, orzului şi griului de toamnă. In acest an semănatul se desfăşoară în condiţii deosebit de grele, date fiind întîrzierile în efectuarea arăturilor şi fertilizărilor, precum şi căderea aproape zilnică a precipitaţiilor abundente. Chiar în aceste condiţii mecanizatorii, cooperatorii, siştii depun eforturi evidente a fi la înălţimea sarcinilor etc, dînd dovadă de înaltă restbitate socială faţă de soarta ducţiei agricole. Fără îndoială, sînt — în bun sumă — explicabile rezultatei deşte înregistrate pînă act C.A.P şi I.A.S. în privinţa Imţării cerealelor păioase de to Conform situaţiei operative , recţiei generale judeţene a al turii, pînă la data de 30 septe secara pentru masă verde a fi sămînţată pe 50 la sută din feţele de terenuri planifici I.A.S. şi pe 29 la sută în C.A început (dar se desfăşoară şi ritm nesatisfăcător) semănatul lui de toamnă. Dacă întîrzierile înregistrate mănatul orzului şi griului în« stnt de natură să alarmeze cevele de oameni ai muncii din cultură — handicapul creat pe remontat — nejustificată este tia însămînţării secarei pentru verde. O succintă analiză a s lui acestei acţiuni demonstrea preocuparea constantă, sistemul \ consiliilor de conducere, a spei irioi. :t iinv■ ti- /i\'w .. i.Oa'pr rilor s-a concretizat în multe non rezultate demne de laudă. bile în acest sens sunt străd. factorilor de conducere din Mediaș, Slimnie, Apoldu de Saxente Sever. C.A.P. Biertan, S, pe Tirnave, Laslea, Avrig, E Mălîncrav, Noiştat, Retiş, Ar, Miercurea Sibiului, Nocrich, Bi Român, Păuca, Broşteni, Ighişul Mediaş ş.a, unde semănatul se pentru masă verde s-a încheiat se efectuează pe ultimele supe de terenuri planificate. Merită semnate rezultatele obţinuţi consiliile intercooperatiste Păuc unde s-a încheiat această acţiun Dumbrăveni şi Iacobeni, unde perspective că în 12 zile să semine semănatul secarei pentru î verde. In contrast cu aceste situaţii rezultatele înregistrate la I.A.S. ua (unde nu s-a întreprins n pentru demararea acţiunii), De Ocnei, Şura Mică, Dumbrăveni C.A.P. din consiliile intercooperte Agnita, Ocna Sibiului, Roşia, Hente Sever, Sibiu ş.a., unde lorii de răspundere tergiversează ţionarea hotărîtă la însămînţări. De realizarea la timp a îmînţărilor de toamnă depinde în mare măsură — nivelul prostiei viitoare Acest adevăr, înd este cunoscut, trebuie demens prin fapte. în aceste zile se imp ca mecanizatorii, cooperatorii specialiştii să-şi intensifice efortele pentru pregătirea terenurilor, folosească fiecare cîrpă la semă. In acest context, organizarea actitaţii la însămînţări in schimburi plungite sau în mai multe schimb este singura soluţie care asigură deplinirea exemplară a acestei serii majore de sezon. Situaţia însămînţării secarei pentru masă verde în cooperativele agricole —pe consilii intercooperatiste—pînă la data de 30 septembrie 1972 mm TREBUIE ACUUZE TOATE COLECTIVELE DE LUCRĂTORI rrChiar dacă plouă, noi tot trebuie să insămintăm. Aşa şi-au spus si aşa au şi făcut cooperatorii şi mecanizatorii din Miercurea Sibiului. 27 septembrie, dimineaţa. Ploua fără contenire. In hotarul „Pietriş“, specialistul unităţii, Inginerul şef Constantin Bobotă, supraveghează insambţurile. „Supraveghează" e un fel de a spune, pentru că in fond, inginerul participă concret la semănat Deşi plouă abraş, mecanizatorul Nicolae Neagu, împreună cu cooperatorii Martin Roth şi Ion Ursa fac tură după tură cu agregatul de semănat. Se insămîntează orz. în alt hotar, in „Dealul căplanului“ — un alt agregat. Seamănă tot orz. Mecanizatorul Nicolae Buta si cooperatorii Dumitru Fulea şi Martin Theiss sînt uzi, le este frig, dar nu cedează. „Mai facem o tură, poate-poate stă ploaia“ — isi zic oamenii, continuind lucrul. Şi-aşa, oră după ora,, hectar după hectar, se adună realizările. Merită sincere felicitări aceşti oameni dîrji, hotăriţi să învingă şi vitregia vremii de toamnă, pentru a pune baza recoltei viitoare. Cu mîndrie, ei raportează însămânţarea a 20 hectare secară şi 50 hectare cu orz de toamnă, continuarea în ritm susţinut a acestei acţiuni, pentru că front de lucru există: 40 hectare teren pregătit pentru orz, 110 hectare teren, arat, din care 30 hectare teren fertilizat pentru grîu. „Nu putem sta cu miinile in sin, ci trebuie să acţionăm O altă deviză-program de lucru in această toamnă. Cooperatorii şi mecanizatorii din Cîrţişoara acordă mare atenţie însăminţărilor de toamnă. Aici se lucrează intens la semănatul secarei pentru boabe. Ia condiţii vitrege, pe ploaie şi burniţă, pînă în prezent au fost „acoperite“ cca 90 hectare. Brigadierul de cîmp Ion Bucurenciu apreciază (Continuare în pag. a II-al ei Fruntaşii in muncă-mîndria noastră e greu de între cei mai buni Ideea acestui reportaj a fost sugerată de doi dintre interlocutorii mei de la Uzina mecanică din Sibiu: tehnicianul Nicolae Olaru, şeful secţiei montaj, şi maistrul Simion Albu, secretarul organizaţiei de bază nr. 2. „Sculăria și montajul se pot lăuda cu cele mai bune rezultate" — îmi spusese ceva mai înainte inginerul Vasile Vasu, directorul uzinei, ca răspuns la o întrebare despre întrecerea socialistă consacrată sărbătoririi unui sfert de veac de la proclamarea republicii. Hotărît să stau de vorbă cu ciţiva dintre cei mai buni fruntaşi, m-am adresat şefului secţiei montaj. Comunistul Nicolae Olaru s-a ferit însă de un răspuns ferm, pe cuvânt că „e greu să alegi pe cei mai buni*. — Ce-ar fi să scrieţi despre întreaga secţie ca despre un singur fruntaş? — mi-a întors el întrebarea. Ceea ce şi fac in rindurile care urmează, încercînd o schiţă de portreit colectiv al montorilor de la Uzina mecanică. Liniile acestui portret mi-au fost trasate chiar de cei câţiva muncitori şi maiştri pe care i-am rugat să definească colectivul in care muncesc. Elementul definitoriu care s-a desprins din cuvintele lor mi se pare a fi înalta conştiinţă profesională, exprimată şi in mîndria pentru produsele de înaltă tehnicitate pe care le execută. Mi-au vorbit despre noile tipuri de prese cu excentric, foarfeci-ghilotină ş.a., superioare ca randament şi în acelaşi timp mai uşoare („realizate adică cu un consum mult mai mic de metal") decit tipurile care se fabricau acum cîţiva ani. Mi se citează şi exemplul, recent, al unei scrisori de mulţumiri primită de la unul din beneficiari, fabrica „Terapia” din Cluj, care elogiază calificarea maşinilor livrate. Gestul tovărăşesc al muncitorilor din Cluj este privit, evident, la un nou certificat de ca(continuare in pag. a flaj LUCIAN NICOLESCU 194? * I L 1972 DECEMBRIE . A A WIHIIMPIHMACILEI OI A 254 VERSĂRI A REPUBLICII NOI SUCCESE IN ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTULUI: Pregătirea terenurilor, CINCINALUL IN 4 ANI $1 JUMĂTATE ! Produse ii cu ta metri priori , b primă întrebare Mihai Şerb, preşedinuiluî sindicatului de iderea ARCHIMET, înscrie colectivul da treprinderii pe coorgente ale cerinţelor oada ianuarie—sfir* just, toate sarcinile fost nu numai indear depăşite substantent, a sporit şi pronuncii. Cel mai imîl consider insă as produse noi cu para-» rii concretizaţi? Aş da citeva exemtorul cel mai irttoor, iarse pilfereaţie de aici ibosit pentru *coanei sortimente de le deopotrivă altii cît şi pentru cei in perioada actuală producţia de serie ocel”, pentru elevi, precum şi jocurile plastice »Tivoli* Cea mai importantă are o consider preleul „Gigant“ mult de-al 6-lea Tîrg bunuri de consum pentru care org acordat creatorilor . Aprecieri ssemăimii şi produsele anul trecut la cel ■ilion de mostre şi sum Bucureşti '71. acestor succese trecerea socialistă şi de-a 25-a antificii şi-au adus o contribuție de Iaşcovici, iar de la le echipă P. Curje, I. N. CALITATEA-o preocupare permanentă In Întrecerea desfăşurată de Colectivele de muncă pentru întimpinarea celei de-a 25-a aniversări a republicii cu rezultate deosebite in producţie, preocuparea pentru ridicarea calităţii produselor ocupă un rol de seamă. La Uzinele textile din Cisnădie indicii de calitate sunt in continuă creştere, ajungînd la această dată la 99,5 la sută. Cu cele mai bune rezultate au încheiat cele Conducerea uzinei „Automecanica" din Mediaş, împreună cu conducerea şantierului de construcţii au luat măsuri pentru urgentarea punerii în funcţiune a lucrărilor de investiţii, în acest scop se lucrează intens la închiderea halei monobloc şi la sistemele de încălzire. Tot pentru această importanţă investiţia se trei trimestre scurse din acest an colectivele de muncă ale secţiilor: covor Axminster şi covor Moldova. In scopul Intensificării în continuare a activităţii în acest domeniu, după cum ne spune ing. Doni Gligor, şeful serviciului C.T.C., s-au luat măsură pentru introducerea auttoco®Jt'roluluî la ţesătorie covor pluşat, trecîndu-se totodată şi la reorganîzarea compart torentului C.T.C. execută, prin autoutilare, două tunele pentru, vopsirea produselor. După modul cum decurg lucrările aici, sunt asigurate condiţiile ca noua hală să intre parţial în funcţiune cu aproximativ un trimestru înaintea termenului prevăzut iniţial. Cu trei luni înainte de termen vww,yvveAvwzve.vwwvwv^vwvvv^ n ' * * ” Sv *• S V . *. ] V • V. • . '___ ‘ ' r mm y G ///-0 Discuţie asupra diferitelor faze de montaj privind maşini electrice reparate la I. R. E Sibiu dialog purtat intre ing. proiectant Mihai Neguş (dreapta), Lucian Baban, maistru principal şi Helmuth Thut, şef de fot, cu muncitorii acestei secţii I ri^xGTi^R~mix 9 36 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 144 au fost grav rănite, ca urmare a deraierii unui tren, în apropierea localităţii sudafricane Malmesbury. Accidentul s-a produs din cauză că trenul circula cu viteză excesivă. 9 Constructorii podului peste Bosfor au încheiat instalarea celor două cabluri principale de suspensie. în faza următoare, se va proceda la plasarea cablurilor ce vor susţine calea rutieră propriuzisă. Podul, a cărui lungime va fi de aproximativ 1 000 m, urmează să fie inaugurat în octombrie 1973, cu prilejul Împlinirii a 50 de ani de la proclamarea republicii. Construcţia este realizată de un consorţiu anglo-vest-german, costul ei fiind evaluat la 30 milioane dolari. „ Laboratorul spaţial american OSO-7 a detectat primele indicii ale unor reacţii termonucleare pe suprafaţa Soarelui, a anunţat N.A.S.A. Oamenii de ştiinţă dispun acum de dovezi că reacţii termonucleare au loc frecvent în cursul erupţiilor solare, a precizat un reprezentant al agenţiei spaţiale americane, înţelegerea modului în care aceste reacţii iau naştere pe suprafaţa Soarelui va contribui la realizarea reacțiilor termonucleare dirijate.