Tribuna Sibiului, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 1458-1483)

1972-11-01 / nr. 1458

ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul V, nr. 1458 1 Miercuri, 1 noiembrie 1972­­ 4 pagini, 30 bani în aceste zile în agricultură ASPECTE POZITIVE DIN MAREA BĂ­TALIE A RECOL­TEI, DAR ŞI... UNELE DEFICIENŢE Cooperatori, mecanizatori, spe­cialişti, lucrători din I.A.S., mun­citori din fabrici şi uzine, salariaţi din diferite instituţii, elevi, mili­tari, printr-un efort conjugat, au luat parte activă şi luni la lucră­rile agricole de sezon. Efortul a­­cestor oameni s-a materializat in mii de tone de produse recoltate şi transportate. In sute de hectare terenuri eliberate, pregătite şi în­, anunţate. Rezultatele puteau fi mai conclu­dente dacă in toate unităţile ar fi existat aceeaşi preocupare pentru organizarea judicioasă a­­activităţii. Din păcate, unii factori de răspun­dere au neglijat şi continuă să ne­glijeze latura organizatorică a ac­tivităţii, jalonarea forţelor şi mij­loacelor în funcţie de importanţa majoră a lucrărilor, irpsindu-se astfel ore preţioase. Trebuie să fie luate de urgenţă măsuri pentru înlăturarea grabnică a acestor stări de fapte. In fiecare unitate să se acţioneze sub lozin­ca: .Timpul este preţios. Trebuie folosit cu maximum de eficienţă pentru ca roadele pământului să fie puse la adăpost cît mai urgent, pentru ca producţia anului viitor să fie temeinic pregătită“. Brateiu. Sute de oameni lucrau intens la strînsul şi transportul re­coltei de pe cimp. Pe Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Săroiu, l-am întîlnit lingă linia ferată. Pe un teren mai ridicat, un grup de mun­citori de la Institutul Chimigaz Mediaş lucra la unsilozatul carto­filor pentru sămînţă. Ne interesăm cum se desfăşoară lucrările. — Astăzi recoltăm cartofii de pe ultimele suprafeţe — ne spune in­ginerul şef. In hotarele „Răzor" şi „Tău" avem la scosul cartofilor 2 tractoare cu rozete şi 50 de coope­ratori din brigăzile conduse de Gheorghe Cercea şi loan Păcurar, la adunat. Vom striege şi azi re­colta de pe 2 ha, aşa că pe mîine ne mai rămine un singur hectar. — Cum staţi cu transportul pro­ducţiei? • — Mai avem cca 60 tone de car­tofi în cîmp, aici la Brateiu. Bri­găzile din Buzd au încheiat această acţiune încă pe­ la jumătatea lunii octombrie. Folosim la transport două remorci, incit reuşim să de­pozităm sau să predăm la punctele de preluare peste 30 tone cartofi pe zi. Am livrat pină în prezent la fondul de stat 375 tone cartofi. Acţiunea continuă. Sfecla de zahăr a fost livrată aproape în întregime. — La grădina de legume ce lu­crări se execută? — Aiei, în jur de 40 de salariaţi de la Institutul Chimigaz Mediaş ne ajută la recoltatul păstîrnacu­­lui, in timp ce membrii coopera­tori lucrează la recoltatul morco­vului, pătrunjelului şi a altor le­gume. Cu sprijinul pe care-l pri­­snim zilnic din partea muncitorilor şi a elevilor vom reuşi să strin­geni întreaga recoltă de pe cîmp.’ Numeroase forţe se află mobilizate la recoltatul porumbului pentru boabă. Axente Sever. Ziua de lucru a fost rodnică. La sediul unităţii un convoi de atelaje încărcate cu po­­rumb-ştiuleţi îşi aştepta rîndul la etntar. „Am terminat recoltarea cartofilor, a sfeclei de zahăr , ne relatează preşedintele unităţii, tovarăşul Martin Fager. In pre­zent toate mijloacele de care dis­punem le~uri, ce«contrar­­» trans­portul producţiei de pe cîmp. La brigada din Şoala au lucrat astăzi 19 atelaje şi au fost transportate aproximativ 7 tone de cartofi. Este puţin, dar să ştiţi că drumul des­fundat şi In pantă e nespus de greu de parcurs c­u o încărcătura mai mare de 300 kg. Şi totuşi, oa­menii, conştienţi de faptul că fie­care zi irosită înseamnă pierderi de recolte, fac totul pentru a aduna întreaga producţie. La transportul sfeclei de zahăr am avut 8 auto­camioane. Ne-au ajutat la încărcat peste 40 de muncitori de la între­prinderea de gospodărire orăşe­nească Mediaş. Au lucrat cu o deo­sebită însufleţire, încit au fost transportate la punctele de prelua­re 40 tone de sfeclă. Dacă reuşim să ne asigurăm şi în continuare mijloacele de transport necesare, în cursul acestei sâptămîni predăm întreaga cantitate de sfeclă de za­hăr, cu excepţia a 30—40 tone tul­pini de la brigada din Şoala care, deocamdată, sunt imposibil de transportat“. Ritmul susţinut de lucru întîlnit la Axente Sever este rezultatul preocupării consiliului de condu­cere, al celorlaţi factori de răspun­dere pentru buna organizare a ac­tivităţii,­­ în sat luminile s-au aprins de­mult. Pe poarta cooperativei agri­cole a ieşit un autocamion încăr­cat cu grîu de sămînţă. Destina­ţia, tarlaua din Zăvoi. Aici, meca­nizatorii Heinrich Ildner şi Ioan Păndea semănau grîu de toamnă cu două maşini. Şi la Axente Se­ver mecanizatorii au Înţeles că lucrul In schimburi prelungite este o necesitate stringentă. .Numai ast­fel se poate recupera rămânerea In urmă a însăminţărlor. Plnă la ora 17 cei doi tractorişti Insămîn­­ţaseră o suprafaţă de 13 ha. In total unitatea avea însămînţare cu gr­iu doar 60 ha din 330 indicato­rul planificat, iar la ora 40 din 60. lată de ce oamenii au hotărît să lucreze pînă noaptea. Ei s-au reîntors la secţie abia după ce au însăminţat încă 1­4 ha. Astfel, că la realizările pe ziua respectivă au înscris 17 ha însămînţate cu grîu. Şi ceilalţi mecanizatori au fost la datorie. La brigada din Agîr­­biciu Ioan Schuster şi Avram Că­­tană au discuit o suprafaţă de 10 ha. Tot­ aici, în tarlaua ,,Dealul Şoalel“,, cu alte trei tractoare, s-au executat arături pentru însăminţări pe 9 ha. Pentru a înlătura de la început orice fel de dubiu, să dăm curs faptelor. In ziua de 30 octorabrie orele 12 ne aflăm în imediata a­­propiere a tarlalei denumită „Râ­­doaie“ în suprafaţă, de 7 ha, ce aparţine de C.A.P. Aţei. Pe tarla se aflau 300 de oameni. (120 de la fabrica „8 Mai" Mediaş şi 180 elevi de la Şcoala elementară din Aţei). Veniseră la recoltat cartofi. In lip­să da altă ocupație, priveau cerul şi oftau cu năduf. —■ Asta nu-i treabă. De la ora 9.30 nu putem pieră. — Dar ce s-a întimplat? — La ora . 8 și cîteva minute am intrat pe tarla. La ora 9.30 s-a defectat mașina de recoltat car­tofi. Tractoristul Mihai Maurer a plecat s-o repare şi nu s-a mai întors... Amănunte am aflat de la tovară­şul Ioan Schuster, preşedintele C.A.P. Aţei. Maşina s-a defectat datorită forfecării unui şurub. Tractoristul a plecat imediat la secţie să-l înlocuiască, însă în in­ventar nu a găsit nimic potrivit. ’Apoi a plecat la Alma să vadă dacă nu găseşte acolo. Intre timp a sosit şi tovarăşul Gheorghe Be­nning, directorul S.M.A. Tirnava. El ne-a asigurat că maşina va fi imediat reparată. De atunci aştep­tăm şi tot aşteptăm. Acum e deja ora 12 şi 15 minute .. . Am întîlnit pe tovarăşul Ben­ning puţin m­ai tîrziu: „Am luat măsuri, tovarăşi. Intr-un sfert de oră maşina va funcţiona“. Am relatat la amănunt faptul pentru a demonstra cum din pri­cina unui şurub, un director S.M.A., un preşedinte de C.A.P, un briga­dier de cîmp şi 300 de oameni au pierdut peste 900 ore om timp frumos ce putea fi folosit cu ran­dament la recoltatul cartofilor. Nu e cazul să ne avîntăm în calcule. E suficient să amintim că dacă în timpul acesta fiecare participant ar fi strîns numai 100 kg, de pe tarlaua din „Rădoaie" s-ar fi transportat mai mult cu 30 000 kg cartofi. C.A.P. Ruşi, 30 octombrie ora 18, împreună cu preşedintele C.A.P., Miron Bobeş, facem bilan­ţul zilei: „50 cooperatori au fost un cîmp la recoltat porumb. (Din suprafaţa de 180 hectare s-au re­coltat 15, cu o producţie medie de 3 000 kilograme la hectar). S-au transportat 24 tone sfeclă de za­hăr de la casa de reglare la cen­trul din Şeica Mare. S-a tra­­s­­pfrtat .11­) Şuncile Rusului, sfeclă, furajera şi s-a­ntts rozait. Tractoriş­tii Achim Deac, Iile Muntean, Ioan Hartman şi Ioan Voinea au arat la „Cujbă" in satul Veseud .,, Pentru a afla sarcinile de pro­ducţie pe ziua următoare ne-am manifestat dorinţa de a sta de vorbă cu tovarăşul Vasiliu Tatt­ered, Inginerul şef. — E plecat la Sibiu — răspunde preşedintele. — A fost chemat? — Nu. Locuieşte acolo. A plecat cu autobuzul de orele şaptespre­zece. N-am mai insistat cu Întrebările. Socoteam că numai un caz de for­ţă majoră a determinat pe specia­listul numărul unu din C.A.P. să părăsească cooperativa atât de de­vreme, în plină campanie. — Nu-i nimic. Ne-am adresat preşedintelui. Dacă lipseşte el, daţi-ne scriptele. Din ele aflăm tot ce ne interesează. Am răsfoit registrul de activi­tate zilnică. Stupoare. Din data de 28 octombrie nu s-a mai întocmit nici un fel de plan de activitate. Defecţiuni ara constatat şi în situa­ţia operativă ce se raportează la Direcţia generală judeţeană a a­­griculturii. Nu vrem să intrăm în amănunte. Atenţionăm doar faptul că C.A.P. Ruşi e mult rămasă în urmă cu planul de însăminţări. Mai precis, nu a tresămînţat nimic. „De ce?“. „Terenul e încă moale“. Surprinzător lucru, în­ aceleaşi condiţii de climă şi sol, coopera­tivele din împrejurimi lucrează de zor folosind mai mult decît ziua­­lumină. De ce nu se face acest lucru şi la C.A.P. Ruşi? — —’ Tractoriştii Viorel Albean şi Gheorghe Murgan, de la secţia de mecanizare Porumbacu de Jos, semănatul griului. Lucrînd în schimb prelungit, ei reuşesc să însămînţeze cu două maşini­­ 30 hectare pe zi muncitorilor, mai cîteva zile s-au recoltat din apă peste 40 hectare sfeclă de zahăr, 15 hectare sfeclă fu­rajeră, 20 hectare cartofi. Sa­lariaţi cum sunt Paulina Grosu, Maria Medeşan, Georgeta Vîn­­tu, Petru As­tăios, Cornelia Fe­ier, Ioan Iacob, Cornel Lupşor, Walter Hutter, Nicodin Ştefan şi alţii sunt acum cunoscuţi şi de cooperatori pentru hărnicia lor. In acelaşi timp, prin contri­buţia deosebită a mecanizato­rilor loan Păcurar, loan Tifrea, losif Tibori, Nicolae Frăţilă, Martin Schmid şi alţii, ca şi a brigadierilor Atila Szombati, loan Nah, zeci de tone de le­gume, cartofi, sfecla, porumb au fost recoltate. Concomitent, pe terenul eliberat s-a trecut la efectuarea insăminţărilor. Pînă la 28 octombrie s-au în­­săminţat 1,20 hectare cu grîu, 60 cu orz, existînd reale po­sibilităţi ca în cîteva zile rit­mul însămîntărilor să fie accelerat. Evident, totul este posibil, cînd alături de cooperatori­­ca Maria Baeza,­ Maria Stoia, A­­nuţa Piştea Şi mulţi alţii lu­crează în cîmp şi muncitori ca Eduard Müller, Gherman Co­­pîndean, Cornel Bîeza, Mihai Edicer, Ştefan Gabor şi mulţi alţii. Nume ce exprimă caratele hărniciei, garanţii ferme că re­colta prezentă şi viitoare este asigurată la nivelul exigenţe­lor actuale., V. BOJOC / w 1047 1372 ffl I W}& Ló l>7 r \ • ■ / Romania,' a - w ^r.:7 DECEMBRIE WllllllMPN­JAREA CELEI BEJ 251 A ” A REPUBLICII PRODUCŢIA ANULUI VIITOR SĂ-ŞI AIBĂ DE PE ACUM ASIGURATĂ DESFA­CEREA Odată cu eforturile depuse de că­tre toate colectivele de muncă pen­tru îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul in curs, în preocuparea a­­cestora, intră în perioada ce a mai rămas pînă la finele anului asigura­rea condiţiilor tehnico-t­riteriale pri­vind producţia anului viitor., După cum este cunoscut, încă cu mult timp în urmă s-au efectuat lucrări de­ stabilire a indicatorilor de plan, de dimensionare a stocuri­lor de materii prime şi materiale necesare, de evaluare a capacităţi­lor de producţie. Paralel, comparti­mentele de resort din fiecare între­prindere au căutat ca, în baza mo­delelor, a produselor ce urmează a le fabrica în anul viitor să perfec­ţioneze cu beneficiarii contractele de livrare, asigurînd astfel desfacerea producţiei ce se va realiza în anul viitor. Anul acesta cel de al 6-lea Pa­vilion de m­ostre, organizat la Bucu­reşti, a constituit un­ bun cadru de prezentare şi contractare a produ­selor realizate de industria uşoară, alimentară şi cooperaţia meşteşugă­rească. în acest sens, nivelul con­tractelor încheiate este edificator. Urmărind acest­­ aspect al asigu­rării desfacerii producţiei anului viitor încă de pe acum, am făcut unele investigaţii la fabrica sibiana de tricotaje „Drapelul roşu". Aici, după cum ne informează directorul unităţii, ing. Toma Popa, producţia anului viitor este acoperită cu con­tracte în proporție de 86 la suta. Diferența pînă la 100 la sută re­prezintă volumul de producție care urmează să se mai acopere cu con­tracte de export, pentru care o serie de specialiști din cadrul centralei industriei tricotajelor se afla în tra­tative cu beneficiarii străini. —­ Din punctul de vedere al aco­peririi cu contracte a producţiei a­­nului viitor, situaţia se prezintă mult mai bine, în comparaţie cu anii precedenţi — ne spune direc­torul fabricii. Colectivul nostru a făcut totul pentru a prezenta mo­dele cît mai plăcute şi utile consu­matorilor, fapt determinant în per­fectarea contractelor economice. Este, cred, suficient să arăt că tot ceea ce am prezentat la Pavilionul de mostre s-a contractat. Aşadar, la întreprinderea sibiană preocuparea pentru înnoirea pro­ducţiei, pentru realizarea unor pro­duse cu caracteristici calitative su­perioare ,din acelaşi volum de ma­terii prime, fără ca preţurile să spo­rească, constituie­ garanţia competi­tivităţii produselor, asigurării des­facerii întregii producţii. Pentru noile modele care se vor fabrica în anul viitor, întreaga de­(Continuare în pag. a lll-a] CORNEIIU DAN ’/VVVVVVVVVV^^/VVVVVWi Pe linie prestigiului dobîndit Cea de-a­­doua ediţie a Târgu­lui internaţional din toamna aces­tui an, de la Bucureşti,­ a prile­juit nu numai o nouă confruntare a­ produselor româneşti­­ cu cele din străinătate, ci şi o eviden­ţiere a acestora sub aspectul com­petitivităţii înalte de care dau do­vadă. Aşa se explica de ce bilan­ţul tranzacţiilor comerciale înche­iate a depăşit cu mult aşteptările. Este suficient să amintim că Uzi­na mecanică din Sibiu, reprezen­tată prin nouă maşini-unelte, din care cinci au fost prototipuri, a reuşit să stîrnească interesul mul­tor vizitatori — delegaţi ai unor firme de specialitate din străină­tate. La ora actuală — aşa după cum ne informa Gh. Stănică, in­ginerul şef al uzinei — unele din exponate au fost­­ deja solicitate de o serie de parteneri străini. Este vorba de 300 prese cu ex­centric, de 10,25 şi 40 tone, care au fost cerute de o firmă din R.D.G., de foarfecă ghilotină FG 125 şi presele Akkant de 63 tone de care s-au interesat ţări ca: Cehoslovacia şi U.R.S.S., precum şi de fierăstrăul circular automat FCA 710, care a suscitat interesul specialiştilor din Turcia. O nouă capacitate, de producţie Cu cîteva zile în urma, la Orlat a fost dată în funcţiune o secţie de brînzeturi frămîntate, aparţi­­nînd întreprinderii de industriali­zare a laptelui Sibiu. .Se vor rea­liza aici, zilnic, circa 3 tone de brînzeturi Dorna, Luduş, Focşani şi altele. Noua capacitate este rodul preocupărilor pentru valorificarea rezervelor interne, pentru utiliza­rea cît mai eficientă a fiecărui spaţiu existent. Astfel, secţia s-a realizat prin lucrări de mică me­canizare, utilizindu-se forţe pro­prii, utilajele necesare fiind achi­ziţionate prin redistribuire de la alte unități di­n cadrul ramurii. Noutăţi la „Independenţa“ • Noi asimilări teh­nice îmbogăţesc prac­tica colectivului sec­ţiei metalurgice de la uzina „Independenţa" Sibiu. Prin elaborarea prealiajului necesar obţinerii fontei nodu­lare, fontă destinată, printre altele, şi pie­selor turnate, pentru completul de perfo­rare „TAMPELLA“, se elimină în totalitate importul acestor­­piese. • Tot la aceeaşi sec­ţie s-a pus in func­ţiune, cu o lună mai devreme, maşina de turnare continuă pen­tru bare şi bucşi de bronz, care asigură acelaşi complet de perforare cu laminate de bronz necesare. • Elaborarea oțelului inoxidabil refractar, înalt aliat, — meto­dă tehnologică pro­prie acestui merituos colectiv — este o a­­dăugire remarcabilă ,pe linia asimilărilor tehnice. Necesar tu­burilor radiante pen­tru cuptoare de trata­mente termice, exe­cutate în prezent la I.C.T.C.M Bucureşti, acest oţel va fi des­tinat aceloraşi tuburi, care se vor turna la uzina „Independenţa“. A. SUCIU Controlul parametrilor tehnologici în procesul de securizare a geamuri­lor — una din atribuţiile de zi cu zi ale maistrului acestei secţii, Vasile Kitea, de la Fabrica de geamuri Mediaş DIN SUMAR; • SPORT... SPORT... • Publicitate • Coloana diverselor pag. a II-a • Adunări de dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale • Directorul de şcoală şi procesul de modernizare a învăţămîntului pag. 8 nr.8 • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ • Publicitate pag. a IV -a ..............................................................................................­ Declaraţia Române de Presa. Agenţia Română de Presă „Agerpres“ este împuternicită să declare: Opinia publică din ţara noas­tră a luat cunoştinţă cu pro­fundă satisfacţie de­ evoluţia convorbirilor în legătură cu re­glementarea paşnică a proble­mei vietnameze şi înţelegerea la care s-a ajuns cu­­privire la „Acordul privind încetarea răz­boiului şi restabilirea păcii în Vietnam“ şi semnarea acestui document. Poporul nostru, care întotdeauna s-a pronunţat a­­supra necesităţii unei soluţio­nări politice a problemei viet­nameze, manifestîndu-şi solida­ritatea sa deplină, internationa­listă, cu lupta dreaptă a po­porului vietnamez pentru apă­rarea fiinţei sale naţionale, sprijină pe deplin poziţia şi ce­rerea justă a guvernului R.D. Vietnam ca Statele Unite să semneze „Acordul privind în­cetarea războiului şi restabili­rea păcii în Vietnam“, asupra căruia au convenit cele două părţi. Guvernul Republicii Socia­liste România îşi exprimă spe­ranţa că Statele Unite ale Ame­rică îşi vor respecta angaja­mentele asumate în cadrul a­­cordurilor convenite cu Repu­blica Democrată Vietnam, ceea ce ar corespunde intereselor po­poarelor vietnamez şi american, cauzei păcii în Asia de sud-est şi in întreaga lume. Ţara noastră consideră că în prezent, cînd s-a conturat o perspectivă privind stingerea conflictului, pe baza unei so­luţii politice, este imperios ne­cesar să se dea dovadă de lu­ciditate politică şi realism, să se ajungă astfel la semnarea grabnică a acordului, ceea ce va avea profunde implicaţii po­zitive asupra păcii şi securităţii în întreaga lume.

Next