Tribuna Sibiului, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)
1972-12-01 / nr. 1484
Pagina 2 =... . Z^ZXZ: . ... ■ =----- Tribuna Sibiului .............—*~................T=___^......................=^ Anul V, nr. 1484 Preţ pentru necinste Doi lucrători la aceeaşi unitate — secţia din Mediaş a întreprinderii de morarit şi panificaţie. Unul, tehnician normator, pe nume Muşat Oprea, iar altul, Nicollae Duma, şofer. Ambii, cum dovedesc faptele, necinstiţi, incorecţi, contribuabili la un climat din cadrul căruia corectitudinea a fost izgonită ca o idee netrebuincioasă. Tehnicianul, „larg la suflet“, norma (că doar de-aia i se zicea ... normator). Doar că o făcea de aşa manieră încât datele ireale înscrise în foile de parcurs deveniseră obişnuinţă. (Evident, şi sumele încasate pe nedrept). Al doilea, şofer, a dispus de maşină ca şi cum ar fi fost proprietar, încasînd bani de pe urma unor transporturi clandestine. Ambii, primul din Mediaş, al doilea din Boian, s-au întîlnit într-un joc anume, pe o bancă anume, într-o situaţie anume. Necinstea — pe banca acuzaţilor — şi-a primit riposta. Neastîmpăr de... hoţ Cică ar exista un soi de mîncărime... Zic unii, că ei, după ce ispăşesc o pedeapsă, nu se pot cuminţi cu una cu două. Unii, nici cu una, două, trei. Cazul Dorin Ciontea, spre exemplu, din Dumbrăvenii, str. A. Vlaicu 2. In 1 septembrie a ispăşit o pedeapsă de un an şi 10 luni. Ieşit, în aceeaşi zi, comite alte două furturi din proprietatea obştească. („Plimbîndu-mă prin Sibiu — zicea, în instanţă — m-am lăsat... tentat de nişte mărfuri din două magazine“). Drept pentru care, de urgenţă, a făcut cale Întoarsă. Pentru un an şi 9 luni. Scump... neastâmpărul hoţesc. Scurtcircuit la... solicitudine „Tovarăşe redactor — sunt chestionat la telefon — ştiţi dumneavoastră ce poate însemna o groapă de 3 metri adîncime, pe o stradă din Sibiu?* Cum nu pricepeam, l-am rugat pe cetăţean să se explice. Iată „povestea unei gropi“ şi a unui veritabil scurtcircuit pe traseul responsabilităţii şi solicitudinii unor factori. De vreo 5 săptămîni se sesizează întreprinderii comunale Sibiu că la intersecţia străzilor Jiului şi Z. Boiu din Sibiu, lîngă un canal, s-a surpat pămîntul şi a apărut o groapă respectabilă. A fost avizat inginerul şef de la I.C.S. A promis. Apoi, a fost avizată secţia apăcanal. Promisiuni... A fost avizat — în disperare de cauză — contabilul şef. Promisiuni... Dacă se întîmplă un accident, la ce simt bune promisiunile tovarăşilor de la I.C. Sibiu? Poate că va repara Consiliul popular acest flagrant scurtcircuit la ... solicitudine şi responsabilitate. Eventual şi cu nişte „mijloace terapeutice“ care să prevină asemenea maladii. „Pistolarul“ Se iscase zvoană pe la Direcţia de pază civilă contractuală Sibiu că se caută nişte... pistolari pentru un film cu cow-boy. Un fel de parodie-replică la filmul cehoslovac „Joe Limonada“. Drept care, Ion Piloiu, paznic, ieşit din serviciu, cînd să predea arma a făcut o „demonstraţie“ de cum nu se umblă cu pistolul. Primul cartuş a ţiuit pe lîngă o... ureche, al doilea s-a înfipt în piciorul unuia. Se zice că Ion Piloiu (după un „stagiu“ de 6 luni) va interpreta un rol în filmul... „John Sicola“. (Dincolo de glumă, o Întrebare: cine și cum se ocupă de instruirea acestor paznici, dacă pot apare asemenea grave accidente?). VAL. DORNEA 1 DECEMBRIE • Se implinesc 90 de ani de la naşterea lui George Pascu, lingvist şi istoric literar (m. 1949). • 1891 — S-a născut G.H. Vasilescu-Vasia, militant al mişcării muncitoreşti din ţara noastră, publicist (m. 18.III.1929). • 80 de ani de la naşterea scriitorului Cezar Petrescu (m. 9.II.1961). • 1918 — Unirea Transilvaniei cu România. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vremea se menţine frumoasă şi relativ călduroasă ziua, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi mai mult senin. Vîntul vasufla slab din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 7 grade, iar maximele vor oscila între plus 3 şi 6 grade. TEATRU Secţia germană a Teatrului de stat prezintă, la ora 19,30, piesa Cei dinţii oameni, abonamente, iar la Ocna Sibiului, ora 20,00, un colectiv de actori ai teatrului din Sibiu, secţia română prezintă spectacolul cu piesa Fata Morgana. CINEMA SIBIU: PACEAI Cu mîinile curau (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21.00) ; ARTA( Anonimul veneţian (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16.30; 18,31); 20.30) ; TINERETULUI: Mihai Viteazul seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 18,00) ; 7 NOIEMBRIE: Cea mai frumoasă soţie (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Procesul unei stele (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Hugo şi Josefina (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30) . CISNADIE: POPULAR; Trei din Virginia (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI; Răzbunarea haiducilor (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Steaua sudului (orele 18,00 şi 20,00) OCNA SIBIULUI: Şarada (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Prinţul Baiaia (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST. Aventuri la Marea Neagră, seriile I şi II (orele 17,00 şi 20,00). TELEVIZIUNE 9,00 — Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 -— Teleenciclopedia (reluare). 9,50 — Virtuozi şi instrumente. Toni Iordache la ţambal (reluare). 10,00 — Curs de limbă germană. (Lecţia a 30-a). 10,30 — Comentariu la 40 de steme. Judeţul Maramureş (reluare). 10,50 — Revista literară TV (reluare). 11,20 — Film artistic: „Rolul“ — producţie a studiourilor poloneze. 11,50 — Muzică populară cu Georgeta Angiei. 12,00 — Telegrab: Kozara (reluare). 12,20 — Selecţiuni din „Promenada duminicală“. 12,45 — Telejurnal. 15,00 — Tenis: „Turneul campionilor“, înregistrare de la Barcelona. 16,30 — Teleşcoală. — Fizică (în ajutorul candidaţilor la examenul de admitere în învăţământul postliceal şi superior). Legile gazelor. — Literatură română. Ctitori de temelii. 17,30 — Curs de limbă engleză. (Lecţia a 30-a; reluare). 18,00 — Atenţie la... neatenţie. Jurnal de protecţia muncii. 18,30 — Tragerea Loto. 18,40 — Muzică populară cu Ion Dolănescu. 18,50 — Teleconferinţă de presă, învăţămînt — cercetare — producţie în agricultură. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal, în cinstea aniversării republicii. — Cronica marii întreceri. 20,00 — Reflector. 20,15 — Film artistici O microa. 21,45 — Universitatea TV. 22,20 — Imagini din Republica Africa Centrală. 22,30 — 24 de ore. 22,45 — Tenis: „Turneul campionilor* — Transmisiune directă de. La Barcelona. Numere de din 5 cifre la După cum scriam anterior, comunicaţiile telefonice din judeţul nostru se află în faza unor importante preparative — unele încheiate — pentru modernizarea reţelei, urmărindu-se satisfacerea integrală a solicitărilor cetăţenilor. După Sibiu, acest sfîrşit de an marchează şi la Mediaş însemnate preocupări pentru îmbunătăţirea deservirii telefonice. Astfel, realizare în devans faţă de planificări, în aceste zile se lucrează intens, în cadrul unei etape intermediare, pentru darea în comunicaţie a unei centrale cu capacitate sporită, menită a asigura instalarea de noi posturi şi o deservire pe măsura pretenţiilor legitime ale locuitorilor municipiului. In acest sens, începînd cu ziua de 3 decembrie, ora 0, numerele de telefon ale abonaţilor din municipiul Mediaş vor fi modificate de la 4 la 5 cifre, în modul următor: numerelor care încep cu cifrele 1 sau 2 li se va adăuga, în față, cifra 1 (exemplu: 1324 — 11324; 2325 — 12325); numerelor care încep cu cifra 7, li se adaugă 1, ca a doua cifră (exemplu: 7245 — 71245); la numerele care încep cu 8 se înlocuiește prima cifră cu 72 (deci: 8132 — 72132), telefon Mediaş ! O bună pregătire teoretică şi practică, disciplină şi oricînd gata pentru apel — Iată ctteva atribute ale echipei sanitare de Crucea Roşie de la FIARO Sibiu, în fotografie, în timpul unui exerciţiu practic »Cupa României*4 la fotbal Duminică, 3 decembrie a.c., începînd cu ora 13.00, pe stadionul „Metalul", se va disputa partida de fotbal dintre for* ■mafiile C.S.M. Sibiu si Farul Constanta, contind pentru 16-imile „Cupei României", ediţia 1972/73. Meciul va fi condus de arbitrul Otto Anderco din Satu Mare. RUGBY, divizia A In deschiderea întîlnirii de fotbal C.S.M. Sibiu—Farul Constanta va avea loc meciul de rualoy dintre echipele C.S.M. Sibiu si „U“ Timisoara în cadrul primei divizii nationale. Partida se anunţă extrem de dispUtată întrucît ambele formaţii au avut pînă acum comportări bune, ocunînd ■ locuri fruntaşe in clasament (C.S.M. — locul 3.0) — locul 41. Campionatul judetean de fotbal Clasamentul la terminarea turului Carpaţi Mîrşa IMIX Agnita Metalurgica Sibiu Metalul 1.0. Sibiu Automec. Mediaş Construcţii Sibiu Record Mediaş Avîntul Dîrlos C.F.R. Sibiu Stăruinţa Mediaş Carbosin C. Mică Unirea Tălmaciu Textila Mediaş Şantierul Sibiu Unirea Ocna Sib. Sparta Mediaş 15 9 4 15 10 1 15 9 3 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 GH. TOPIRCEANU 9 2 9 2 9 1 8 1 7 2 6 2 5 3 4 4 5 1 3 4 2 5 40 1 5 2 44-14 22 4 39-20 21 3 32-13 21 4 30-17 20 4 27-16 20 5 29-14 19 6 24-31 17 6 22-34 16 7 22-27 15 7 14-21 13 7 27-25 12 9 21-19 11 8 23-25 10 8 7-28 9 11 16-53 8 9 17-37 7 V »'s N IS\s Is *si s Ne bucurăm de fiecare dată cînd cinematografele noastre prezintă un nou film românesc. Pentru că vedem în el încă un posibil pas spre acele cote înalte pe care cinematografia noastră tinde să le atingă. Și ne bucurăm cu atît mai mult cînd pentru toată lumea filmul in cauză a o reuşită, adică o certitudine a cuceririi treptelor spre zona împlinirii în această artă atît de iubită de marele public. O asemenea reuşită este „Cu mîinile curate“, ultimul film al regizorului Sergiu Nicolaescu, un film de o factură cu totul deosebită în creaţia regizorului şi în ansamblul filmului românesc. Că are o factură inedită faţă de celelalte filme ale lui S. Nicolaescu nu ne mai miră, pentru că fiecare dintre creaţiile lui a fost o experienţă încheiată cu succes. Şi un succes e şi primul său film poliţist. Pentru cinematografia românească, ineditul filmului constă in unghiul sub care e privită epoca imediat de după război, pe car® am întîlnit-o şi în alte filme: „Facerea lumii“, „Setea“, „Puterea şi Arfevărul"1. In filmul lui Sergiu Nicolaescu e tratată lupta împotriva banditismului, haosului economic, al speculei şi foametei, procesul creării noilor organe ale ordinii publice, care să apere cu adevărat interesele populaţiei. Autorii filmului ne avertizează, încă din generic, asupra autenticităţii faptelor prezentate. Scenele de început, documentele de arhivă ne introduc brutal în atmosfera acelor ani, ne pregătesc pentru înţelegerea evenimentelor următoare. După secvenţele care surprind aspecte din gări, din spitale, cu răniţi, cu înfometaţi, cu rămaşi fără adăpost, tematica filmului este prevestită de episodul extrem de dur al asasinării unui comisar de poliţie de către o bandă din Bucureşti, după o urmărire spectaculoasă. De fapt, filmul începe abia de aici, din momentul numirii muncitorului comunist Mihai Roman în postul de comisar şef. Filmul aduce nu numai înfruntarea dintre poliţie şi bandiţi, ci şi înfruntarea dintre două mentalităţi. Vechea mentalitate, că gangsterii trebuie distruşi, indiferent de mijloacele folosite, şi concepţia noului comisar şef care vrea să aplice legea, criminalii să fie aduşi în faţa organelor de justiţie, să fie evitate vărsările de singe, poliţia să lbcreze „cu mîinile curate". Sigur, treaba pe care trebuie s-o facă Mihai Roman nu e uşoară, cu atît mai mult cu cît el este conştient că toate acţiunile pe care le întreprinde au în ultimă instanţă un aspect politic şi că lucrurile trebuie rezolvate în aşa fel incit să slujească politicii partidului, atragerii maselor spre o orînduire nouă. Dar învaţă şi el din mers, învaţă meserie de la cei mai vechi şi-i învaţă şi el la rîndul lui că aici un bun poliţist înseamnă ceva mai mult decit a trage cu pistolul. In rolul comisarului-şef, Ilarion Ciobanu e o prezenţă masivă, puţin dezavantajat de scenariul care-l aduce des în prim-plan, dar nu destul de consistent. Înfruntării dintre el şi Patulea, adjunctul său şi fostul său schingiuitor, care-l arestase în perioada războiului, sunt bine tratate cinematografic şi scot în evidenţă omenia comunistului, în stare să acorde încredere chiar şi unui asemenea om. In rolul comisarului apare un neprofesionist, Alexandru Dobrescu, foarte priceput în menţinerea unei atmosfere de suspensie şi de incertitudine, prin gesturi, prin priviri, prin tăceri. Revelaţia filmului este însă Sergiu Nicolaescu, actorul Sergiu Nicolaescu, în rolul comisarului Miclovan, şeful brigăzii antigangsteri, un profesionist desăvîrşit, un fel de Eliot Ness al Bucureştilor anului 1945. El îşi conduce personajul cu o siguranţă deplină, dovedind că apariţiile din celelalte filme nu s-au datorat unui capriciu sau unei întîmplări, ci dovedesc o înzestrare deplină pentru actoria de film. Distribuţia e completată cu actori cunoscuţi în roluri de mai mică întindere: George Constantin — rafinatul Semaca, şef al bandiţilor din Bucureşti; Sebastian Papaiani — o apariţie pitorească, colorată în rolul unui mărunt pungaş; Ştefan Mihăilescu- Brăila, şef al unei bande de spărgători; Gheorghe Dincă, Emanoil Petruţ, Dorin Dron, Jean Lorin Florescu, Mihai Mereuţă, Monica Ghiuţă, Aimée Iacobescu. Sergiu Nicolaescu a lucrat cu o echipă care şi-a dovedit încă o dată marea capacitate de înţelegere a intenţiilor regizorale. Imaginea semnată de Alexandru David este perfectă, subliniind dinamismul acţiunii, iar muzica lui Richard Oşaniuk este bine integrată ritmului filmului. Aş vrea insă să subliniez meritele unui tinăr, scenograful Radu Boruzescu, care a reconstituit extraordinar atmosfera Bucureştiului acelor ani, confirmînd cu acest film reuşita pe care a avut-o în „Felix şi Otilia*. In ansamblul său acest film, destul de dur şi sîngeros ca şi epoca pe care o tratează, este o pagină de istorie politică, tratată sub aspectul poliţist, cu scăderea că acţiunea nu apare suficient corelată cu ansamblul frămîntărilor sociale ale epocii. I. N. POPA T * smr * jmr * ă „CU MNIINILE CURATE“ 4ii!imiiiii!iiu:tiniiiiiimimum!miim!iiiiiimiimmiiumiiu!im:!<iM!i!i!i!i!iin!i:!t!i' - FILM - iiiiiiii;iHiiiiiiii!iiiiiiHtitiiiiiiiitiiimu:iiumimimniiiiiiiimiiii:iiMmiimimm»miiimm La ora prînzului 0 păcăleală numită „specialitatea casei" Ora prînzului. Cetăţeanul — sibian sau nu — caută un local unde, într-o ambiantă caldă si calmă, să ia masa. Să-l însoţim. La „Cibinul”, n-are unde să-şi pună Daltonul si pălăria. Lipsesc cuierele. Ia exemplu de la ceilalţi consumatori, „de-ai casei“, si te mototoleşte pe un scaun vecin. (Dac-ar merge la .Bufnita“, tot asa ar fi nevoit să procedeze). Se aşează. In fata lui, pe masă, ,tronează", neobservate de pazde, resturi de alimente, hirtii, sticle rămase de la ,consumatorii“ anteriori. Cere o bere. O bea din sticlă, sau se duce la bar să-și aducă pahar, pentru că ospătarii, aici, de obicei, uită acest... mic amănunt. Dar, să-l părăsim Decălăuzul“ nostru și să intrăm la .Timişul". Aici e mare antreu. Se cîntă ca la nuntă, deşi De un perete, la vedere, există binecunoscutul afiş cu .Este interzis cintatul în local*. Unii chiuie, alţii fluieră, iar cei afonitin tactul" bătind în mese. Ospătarii ridică din umeri o nenutrită. Ce pot face ei?! Sătui... de muzică, mergem laTirnava". Aici e mai linişte. Insă dezordinea este... Ia ea acasă, hirtii aruncate ne jos. scaune așezate la întîmplare. fete de mese murdare si botite. scrumiere pline... La ora aceea, responsabilul localului — I. Grădinaru — lipsea. Se zice: -Cind pisica nu-i acasă..." Plecăm si Dasii ne duc laCălugărul“. Lume multă. înghesuială. Fum. Ni s-a făcut sete. .Asteptatii" Si aşteptăm aproape 40 de minute. Se schimbă ospătarii. Isi dau în primire unul altuia sticle, lăzi, farfurii etc. Uniiclienţi" aşteaptă. Anii pleacă.Treaba lor“, si-ar spune cel de la .Călugărul“sau de laHipodrom", unde se întîmplă la felii. Da, dar nu asa se face comerţ! Nu s-ar putea găsi o altă modalitate da efectuare a predării? Şi-n paranteză fie spus, poate că nici orarul responsabilului unităţii — între orele 7 si 12, 20 şi 23 — nu este foarte judicios întocmit. N-ar fi bine ca la oraschimbului de ştafetă" el să fie prezent în local? Din alt punct de vedere, în legătură cumeniurile zilei se pot scrie multe. O primă constatare, si cea mai neplăcută, este aceea că pe liste sunt trecute fel de fel de preparate din care insă, majoritateas-au terminat".Principalul este să avem ceva din ce scrie acolo* (responsabilul de la .CibinuLI. La -Tirnava". -specialitatea casei", ciolan de porc cu fasole. — lipsește. La -Carpati*. -specialitatea casei", ciolan de porc a la Carpati. lipsește. La -Timişul". -specialitatea casei", ciorbă de văcuţă — nu se mai face de aproape o lună.Nu sintem aprovizionaţi la timp şi nu ni se respectă comenzile de carne". (V. Pălărie, responsabilul localului).M-am săturat să tot fac ciorbă de nerisoare (I. Senker, bucătăreasă). Dacă bucătăreasas-a săturat*, ce să mai vorbim de consumatorii La sfîrsitul raidului nostru — care n-a avut drept scopa căuta nod in papură", ci a găsi niste elemente ce trebuie să constituie punctul de pornire într-o analiză atentă sila obiect* — ne întrebăm: oare nu-s prea numeroase acestedeficiente nesemnificative"? Toţi responsabilii localurilor mai sus amintite sunt intr-adevărresponsabili"? Ne îndoim. Pentru că cu un minim efort de gospodar lipsurile semnalate ar putea fi înlăturate. Trebuie privit si tratat cu mai mult respect -consumatorul". .clientul". Oare cei ce lucrează în unităţile menţionate nu ştiu acest lucru? Sau, dacă ştiu, de ce nu-și fac datoria? V. NEGARA III I II IIIHIHBIiilIR industria cărnii Sibiu ANGAJEAZĂ : | — șef serviciu contabilitate t — șef serviciu financiar * Condiții de studii și stagiu conform Legii 12/1971. t Nivel de salarizare de la 2 550—3 250 lei lunar. | Solicitanții se vor adresa la întreprinderea de indus trializarea cărnii din Sibiu, str. Abatorului nr. 10, te-lefon 2 30 49. § ■f4 » + 44»++ 44 ♦ 4 414 1 4444 41 44 444444*+*+4****(i%%W** * 4 44 4 44 fi 4 44 44 ♦ 4 4 4 1) Baza de transporturi auto gaz metan Mediaş str. Expoziţiei nr. 4, telefon 1004 ANGAJEAZĂ : — conducători auto cu gradele B, C, D şi E — şoferi macaragii — tractorişti pentru tractoare S-1300. Informaţii la biroul personal-învăţămînt. y ♦ »»4+♦♦+ ♦ »11 4 f.ttAt.4 t-44-t 14 t-f-tttttt- 4 444 »4.4,43,4444,4441 ♦♦♦♦♦♦»♦ 4444“4»4 4*| Uzina „Independenţa“ Sibiu I || angajează de urgenţă muncitori calificaţi în meseriile: I — sudori , — lăcătuşi — strungari — turnători — formatori — instalatori sanitari — cazangii — forjori. Salarizarea în acord conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. nr. 914/1968. Se asigură cazare și masă, contra cost. i i 1kri îl1 ,rt »4 4444 444 44 4444 »4 4 4 4 4V MI» (HliliHlH) 4 O iTHfM I»\ întreprinderea de reţele electrice '! Sibiu ŞANTIERUL CONSTRUCŢII MONTAJ angajează de urgenţă în 3 ziduri — 1 mecanic utilaje — electricieni — muncitori necalificaţi. încadrarea şi salarizarea se fac* conform Legii nr. 11 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. V_____ 3* 44 4 4 ♦ * M»H++ 4444414 ( Fabrica de piele şi marochinărie „13 Decembrie11 Sibiu ANGAJEAZĂ : — lăcătuşi — strungari — frezori — muncitori necalificaţi pentru transporturi. Condiţiile de încadrare conform Legii nr. 12/1971 I şi H.C.M 914/1968. Informaţii suplimentare se dau la biroul personal:: învăţămînt din Sibiu, str. Vopsitorilor nr. 4, telefon 237 45. 4 4 4 4 44 4 4 4 444444 4 44 4 4 4 4 4 4 4 tiMM444 44 4 44 4 4 144 4 4'4ffiPff4 44 444 4 4 4»41 it ViVAVW.W.V.'.Ş'.V.VAWW.VAV.W_______ T.A.P.L. Mediaş angajează de urgență : — zidari — dulgheri — fierari betoniști — instalatori sanitari — muncitori. Informații suplimentare la biroul personal, telefon 1838. .VAW.V.S,AWWV,'.V.SV,W.V.V,,.VA',',W,VAV.VV,,AVAV. Mica puşi PIERDUT două bivoliţe, Forumbacu de Jos, nr. 124, Comşa Gheorghe. Aducătorului recompensă. 14 noiembrie 1972 — găsit două bivoliţe în pădurile din raza comunei Mihăileni. Adresaţi: comuna Mihaileni, nr. 95, Leb Ioan. PIERDUT legitimaţie nr. 100, eliberată de „Vitrometan" Mediaş pe numele Buta Petru. O declar nulă. PIERDUT legitimaţie, eliberată de „Vitrometan“ Mediaş pe numele Bădărinză Zamfira. O declar nulă. Parohia ortodoxă română din Tălmaciu pune în vînzare, prin licitaţie publică, casa, curtea şi grădina din str. Negoiul, nr. 386, în suprafaţăa 300 mp. Licitaţia publică se va ţine duminică, 17 decembrie 1972, la Oficiul parohial Tălmaciu. Informaţii, telefon 192, Tălmaciu. îndurerata familie anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Dr. LIVIU POPA medic primar decedat la 30 noiembrie 1972. Inmormîntarea va avea loc sîmbătă, 2 decembrie 1972, ora 13,30, de la capela Cimitirului central Sibiu.