Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)
1973-01-04 / nr. 1511
S II\ I \ I \ Is r * Marjr *mr * mr * Amrsjmr* rfimrsjmrr* m Is *s IV IV IV I \ Is \ s Is I\ IV Is Is V IV IV IV IV I I \ * \ I\ I II IV Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o noua şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Şi in acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. în industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalui înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotărâri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de roi. r. :: !:!.* . stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza in cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea in relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc in viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. împreună cu toate popoarele iubitoare de pace dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi i'iitstî' .în bine.. CoissidosSi» ,'s ^xîtv'V’-«!itrt. noBoarele bazele unei lumi vpfţlj unită, popoarele pot pune mai bine, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurindu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca in noul an omenirea să repurteze noi succese in lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou \ GH. 4 \ IV IsIf* As REVELIONUL - sărbătorit cu bucurie, cu nestrămutată încredere In inter La casele de cultură si cluburile tineretului Pentru tineretul din judelul nostru, la casele de cultură şi cluburi, prin grija organizaţiilor U.T.C. s-au organizat revelioane cu programe specifice vîrstei — muzică, solişti, pluguşoare, jocuri distractive, concursuri etc. Tineri muncitori, tehnicieni, ingineri, intelectuali din Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Agnita, Cisnădie, Ocna, Sibiului, Dumbrăveni, Mîrşa au petrecut noaptea de 31 decembrie 1972 — 1 ianuarie 1973 la modul cel mai agreabil — minunat prilej de cunoaştere, de manifestare a prieteniei, de revărsare a fanteziei tinereşti. La Casa de cultură a tineretului din Sibiu, peste 130 de tineri de la „Independenţa", „Balanţa", U.P.A.S., „Drapelul roşu", „13 Decembrie", „7 Noiembrie", din şcoli, instituţii s-au întîlnit în sala de festivităţi, feerie ornamentată, pentru a sărbători încheierea unui an deosebit de rodnic în realizări. Pe tot parcursul nopţii tinerii s-au bucurat de un program plin de voioşie şi surprize. Concursurile de epigrame şi de interpretare muzicală au atras numeroşi participanţi, bucurindu-se de apreciere unanimă. Tombola Revelionului — cu purceluşul său la tavă şi tradiţionala şampanie — a stîrnit o avalanşă de glume şi şarje prieteneşti. „Eco", apreciata orchestră sibiană formată din tineri, a susţinut mereu vioiciunea la „mare altitudine". Soliştii Ion Radu (de la „Cindreiul") şi Dorina Bucinta (de la cooperativa „Munca manuală") au încîntat auditoriul cu bucăţi alese de muzică populară şi uşoară romanească. O trupa de actori de la Teatrul de stat a fost in mijlocul celor prezenţi, a susţinut momente vesele specifice petrecerii de Revelion. Un pluguşor prezentat de pionieri şi elevi a completat gama obiceiurilor tradiţionale ale nopţii de Anul nou. Tinerii s-au despărţit dimineaţa, plini de voie bună, in simbolicele urări: mulţi ani !" .An nou fericit !* şi „La Sub semnul înfrăţirii în muncă şi idealuri ! Satele noastre au sărbătorit Revelionul 1973 în atmosfera de satisfacţie deplină după un an de muncă rodnica. . La Miercurea Sa Conţinu ■ Tradiţionalul „la mulţi ani ! \ \ *NI IS *N IN IS I\ Is IV IV IN IN IS m'i/I SPRE NOI Șl CIT MAI ÎNSEMNATE SUCCESE ÎN ANUL 1973! Oameni la datorie In noaptea ciad majoritatea oamenilor muncii se aflau in mijlocul celor dragi. «I prietenilor, cînd se ciocneau paharele cu vin .rubiniu în cinstea noului venit ’73, cei care lucrează In întreprinderile unde focul este mereu nestins se găseau la datorie. Supravegheau instalaţiile, cuptoarele şi furnalul, pregăteau amestecul, trăgeau primele cantităţi de geam, turnau primele şarje de metale neferoase. Iată modul cum colectivele de muncă ale unităţilor unde focul este mereu nestins au ţinut să atace producţia celui de-al 3-lea an al cincinalului, succese care dau garanţia unor izbânzi şi mai substanţiale. La Fabrica de geamuri din Mediaş, la cele 3 cuptoare, toate echipele erau prezente la lucru. Ştafeta muncii s-a predat din mers. In noaptea de Revelion s-au produs peste plan 5016 mp geam bază la cuptorul nr. 1, 3271 mp geam bază, la cuporul nr. 2 şi 3841 mp geam bază la cuptorul nr. 3. Dacă am adăuga şi rezultatele obţinute în zilele de 1 şi 2 ianuarie, succesele sunt şi mai substanţiale. Cele 3 schimburi au produs peste plan aproape 72 000 mp geam bază, succese care atestă hărnicia cu care muncesc salariaţii acestei fabrici. Ele sunt de fapt un răspuns la chemarea partidului, o bază sigură pentru îndeplinirea cincinalului înainte de teme. Cu aceeaşi febrilitate s-a desfăşurat activitatea şi la U.M.M.N. Copşa Mică. Metalurgiştii copşeni au înscris pe panoul succeselor noi îzbînzi. în zilele de 1 şi 2 ianuarie s-au produs peste plan 27 tone acid sulfuric iar planul la metale neferoase a fost depăşit cu 4,3 la sută. E. SANDU Intr-unul din laboratoarele modern utilaje ale U.M.M.N. Copșa Mică Foto: FRED MSS BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU ORGAN AlI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AK E.C.R. ŞI AlI CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN A . Anul VII nr. 1511 Joi 4 ianuarie 1973 4 pagini 30 Bani P.I. a IIl-a In numărul de azi • Preţuire • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • Publicitate • Sport Pag a II• • O sarcină de primă importanţă în agricultură: Executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ■ Viaţa internaţională pag. * IV«i Umilitul de online-EFICIENŢA Bine ai venit, 1973! Te-am întîmpinat sărbătoreşte la hotarul unui miez de noapte, cu cupele pline, cu zestrea de fapte inegaliabile clădite cu braţele şi cu sufletul, cu stropul viu de credinţă că te vom încununa de ofrande şi mai strălucite. Acum, cînd te-ai înscris în calendare, obiectivele şi sarcinile despre care discutam cu numai puţină vreme în urmă, au devenit sarcini ale prezentului, răspunderi cotidiene, pentru fiecare şi pentru toţi. Să recunoaştem, în numele exigenţei şi seriozităţii cu care ţie-am obişnuit să înconjuram acţiunile noastre, că ele nu sunt nici simple, nici uşoare. Pentru acest an ele au crescut, în mod firesc, în amploare şi cutezanţă, îndeplinirea lor presupune concentrarea tuturor eforturilor, tuturor capacităţilor noastre. Anul 1973 se anunţă ca un an dens, dinamic, în toate domeniile şi, în primul rînd, pe ţărimul dezvoltării producţiei materite în toate ramurile economiei. PrA ■ .: ■■ .n.r transporturile, comerţul şi construcţiile vor înregistra ritmuri înalte de dezvoltare, pentru prima oară în cadrul economiei noastre planificate stabilindu-se niveluri maximale obligatorii ce înglobează angajamentele comitetelor judeţene de partid, organizaţiilor de partid ale întreprinderilor. Aceasta presupune, aşa cum au subliniat lucrările de excepţionala însemnătate practică ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, declanşarea unor uriaşe resorturi intime, mobilizarea susţinută a posibilităţilor şi resurselor materiale şi umane ale ţării, a întregului potenţial productiv al economiei naţionale. Condiţiile pentru îndeplinirea tuturor acestor sarcini sunt întrunite plenar. Ştim cu toţii că drumul pe care mergem este in măsură să asigure progresul continuu, economic şi social al fiecărui judeţ, al fiecărui oraş şi sat, ■că ţara întreagă devine cu fiece zi, mai puternică şi mai mîndră, că toţi locuitorii ei beneficiază ■din plin de superioritatea noii orînduiri, de roadele edificării socialiste a patriei. Fără îndoială, chezăşia tuturor realizărilor noastre prezente şi viitoare stă în unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, în uriaşa forţă dinamică şi creatoare pe care o degajă aceasta. In acest, sens, cuvintele secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite de la tribuna şedinţei jubiliare a Marii Adunări Naţionale, subliniază însemnătatea covîrşitoare a unităţii de voinţă şi acţiune a tuturor celor ce muncesc, în jurul partidului nostru: „Inaugurăm un nou sfert de veac al Republicii noastre cu [nvingerea fermă că întregul poa muncii cu energie şi papentru a Înfăptui şi de avănim înainte, cu deplin succes, politica internă şi externă a partidului, pentru propăşirea economico-socială a ţării, pentru asigurarea triumfului comunismului în România". cojmvin a rt. &me Pe ce coordonată este oftientata această unitate de acţiune? Mai mult decit oricînd şi cu unn accent deosebit de acut, pe imperativul creşterii eficienţei economice generale, în toate domeniile de activitate. Termenul, categoric nu poate fi evitat, deşi vehicularea lui prea insistentă, mai ales acolo unde nu trebuie, riscă uneori să-l golească de consistenţa absolut necesară. Spunând aceasta ne gîndim la faptul că eficienţa nutrebuie înţeleasă ca o nobină abstractă şi nu trebuie inundată de vorbe. Rădăcinile ei sunt înfipte in solul solid al realităţilor cotidiene şi nu ne von apropia, de ele decit prin buna cunoaştere şi interpretare a acestor realităţi. Eficienţă înseamnă participare, înseamnă competenţă, înseamnă clarviziune; toate acestea — înmulţite cu numărul locurilor de muncă de pe întreg cuprinsul, tării. Pentru că eficienţa se realizează prin fiecare din noi, prin modul in care reuşim să ne acordâm noienb'lie irist--‘Hr ritmul disvuriin'î "sociatâte 1 pe ■ -ire o trăim. Este necesarsă subliniem acest lucru, acum la începutul noului an întrucît se poate afirma cu deplin temei că multiplele măsuri de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei elaborate intr-o concepţie ştiinţifică şi unitară de-a lungul ultimilor ani, au creat un cadru favorabil obţinerii morţilor periformante. Mai departe totul depinde de înalta noastră conştiinţă revoluţionară, patriotică, de spiritul de răspundere cu care von aborda sarcinile ce ne revin, fiecăruia. Eficienţă sporită înseamnă, înainte de toate, să nu produci de dragul raportărilor globale. Economia naţionala are nevoie de produse nu de cifre, exportul aşijderea, la urma urmei fiecăruia dintre noi nu-i ţin de cald cifrele în sine, ci reprezentarea concretă a acestora. Deci, atenţie permanentă pentru nominalizarea planului, pentru a se şti îin fiecare clipă ce şi cit produce un atelier, o secţie, o uzină. Aceasta facilitează atit desfăşurarea activităţii de aprovizionare tehnico-materială, cit şi operaţiile de desfacere, asigurindu-se funcţionarea cu unrandament superior a complexului angrenaj de relaţii contractuale. In acelaşi timp, vom avea garanţia desfăşurării ritmice a producţiei pe tot parcursul anului şi a folosirii intense a capacităţilor productive. Incontestabil utilizarea la maximum a tuturor maşinilor şi utilajelor din dotare va trebui să se situeze în continuare în eşalonul unor priorităţi esenţiale. Recultate pozitive s-au obţinut şi pin» acum în acest domeniu intr-o bună parte din întreprinderile judeţului nostru şi ele ar putea, fî considerabil lărgită pornind«-*« sistematic de la relevarea cauzelor concrete care generează indici scăzuţi de utilizare a mașini ri cominuare In pag. * IH** EMIL .DAVID Fruntaşii în muncă — mîndria noastră1 Un om pe drumul afirmării în toamna lui 1954, un tînăr timid, Ion Copăceanu, trecea pragul Şcolii profesionale C.F.R. Sibiu, pentru a se iniţia in tainele meseriei de lăcătuş-montator. Anu I 1955 este un an cu semnificaţie pentru el. înseamnă primirea in rîndul tinerilor utecişti, şi in acelaşi timp înseamnă creşterea responsabilităţii sale faţă de societate, faţă de colectiv. După trei ani, părăseşte băncile şi atelierele şcolii, mergînd să aplice ceea c a Invătat la Depoul de locomotive Sibiu. In scurt timpreuşeşte să fie cotat ca unu! dintre cei mai buni lăcatuşi-montatorî, numele lui fiind des popularizat la loc de cinste, în şedinţele organizaţiei U.T.C. la gazeta de Perete a atelierului de reparaţi.Aici, la Depoul de locomotive din Sibiu, în persoana tînăruluî loan Copăceanu, renăștea Bozes, ca~ (Continuare în pag. « Ula) NICOLAE IVA»