Tribuna Sibiului, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 1511-1534)

1973-01-04 / nr. 1511

S I­I\ I \ I \ Is r * Mar­jr *mr * mr * Amrsjmr* rfimrsjmrr* m Is *s IV IV IV I \ Is \ s Is I\ IV Is Is V IV IV IV IV I I \ * \ I\ I­ II IV Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o noua şi impor­tantă etapă pe calea edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in România. Şi in acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. în in­dustrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt în­trecerea pentru realizarea cincinal­­ui înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţă­­mîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidu­lui a luat hotărâri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-socia­­le a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţio­neze în continuare relaţiile de producţie, orga­nizarea societăţii noastre socialiste. Zilele tre­cute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comu­nist Român, pentru libertate naţională şi so­cială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oameni­lor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felici­tări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de r­oi. r. :: !:!.* . stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea cali­tăţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a rea­liza in cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, suc­cese cit mai mari în activitatea consacrată prosperităţii­ patriei, traducerii în viaţă a mă­reţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi cola­borare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală­­ cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi con­firmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecie­rilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, domi­nanta dezvoltării istorice o constituie afirma­rea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele îna­intate de pretutindeni acţionează pentru reali­zarea unor schimbări progresiste în dezvolta­rea societăţii, pentru abolirea politicii imperia­liste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea in relaţiile interstatale a principiilor independen­ţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi pro­grese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc in viaţa internaţională, să ducă la solu­ţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. împreună cu toate popoarele iubitoare de pace dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea cli­matului internaţional, la instaurarea păcii şi i'iitstî' .în bine.. CoissidosSi» ,'s ^xîtv'V’-«!­itrt. noBoarele bazele unei lumi vpfţlj unită, popoarele pot pune mai bine, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare na­ţiune să se poată dezvolta liber, bucurindu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuce­ririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca in noul an omenirea să repurteze noi succese in lupta pentru împli­nirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste munci­tori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou \ GH. 4 \ IV IsIf* As REVELIONUL - sărbătorit cu bucurie, cu nestrămutată încredere In inter La casele de cultură si cluburile­­ tineretului Pentru tineretul din judelul nostru, la casele de cultură şi cluburi, prin grija organizaţiilor U.T.C. s-au or­ganizat revelioane cu programe spe­cifice vîrstei — muzică, solişti, plu­­guşoare, jocuri distractive, concur­suri etc. Tineri muncitori, tehnicieni, ingineri, intelectuali din Sibiu, Me­diaş, Copşa Mică, Agnita, Cisnădie, Ocna, Sibiului, Dumbrăveni, Mîrşa au petrecut noaptea de 31 decembrie 1972 — 1 ianuarie 1973 la modul cel mai agreabil — minunat prilej de cu­noaştere, de manifestare a prieteniei, de revărsare a fanteziei tinereşti. La Casa de cultură a tineretului din Sibiu, peste 130 de tineri de la „Independenţa", „Balanţa", U.P.A.S., „Drapelul roşu", „13 Decembrie", „7 Noiembrie", din şcoli, instituţii s-au întîlnit în sala de festivităţi, feerie ornamentată, pentru a sărbători în­cheierea unui an deosebit de rodnic în realizări. Pe tot parcursul nopţii tinerii s-au bucurat de un program plin de voioşie şi surprize. Concursu­rile de epigrame şi de interpretare muzicală au atras numeroşi partici­panţi, bucurindu-se de aprec­iere una­nimă. Tombola Revelionului — cu purceluşul său la tavă şi tradiţionala şampanie — a stîrnit o avalanşă de glume şi şarje prieteneşti. „Eco", apreciata orchestră sibiană formată din tineri, a susţinut mereu vioiciu­nea la „mare altitudine". Soliştii Ion Radu (de la „Cindreiul") şi Dorina Bucinta (de la cooperativa „Munca manuală") au încîntat auditoriul cu bucăţi alese de muzică populară şi uşoară romanească. O trupa de actori de la Teatrul de stat a fost in mij­locul celor prezenţi, a susţinut mo­mente vesele specifice petrecerii de Revelion. Un pluguşor prezentat de pionieri şi elevi a completat gama obiceiurilor tradiţionale ale nopţii de Anul nou. Tinerii s-au despărţit dimi­neaţa, plini de voie bună, in simbo­licele urări: mulţi ani !" .An nou fericit !* şi „La Sub semnul înfrăţirii în muncă şi idealuri ! Satele noastre au sărbătorit Reve­lionul 1973 în atmosfera de satisfac­ţie deplină după un an de muncă rodnica. . La Miercurea S­a Conţinu ■ Tradiţionalul „la mulţi ani ! \ \ *NI IS *N IN IS I\ Is­­ IV IV IN IN IS m'i/I SPRE NOI Șl CIT MAI ÎNSEMNATE SUCCESE ÎN ANUL 1973! Oameni la datorie In noaptea ciad majoritatea oameni­lor muncii se aflau in mijlocul celor dragi. «I prietenilor, cînd se ciocneau paharele cu vin .rubiniu în cinstea noului venit ’73, cei care lucrează In întreprinderile un­de focul este mereu nestins se găseau la datorie. Supravegheau instalaţiile, cuptoa­rele şi furnalul, pre­găteau amestecul, tră­geau primele cantităţi de geam, turnau pri­mele şarje de metale neferoase. Iată modul cum co­lectivele de muncă ale unităţilor unde focul este mereu ne­stins au ţinut să ata­ce producţia celui de-al 3-lea an al cin­cinalului, succese ca­re dau garanţia unor izbânzi şi mai sub­stanţiale. La Fabrica de gea­muri din Mediaş, la cele 3 cuptoare, toate echipele­ erau prezen­te la lucru. Ştafeta muncii s-a predat din mers. In noaptea de Re­velion s-au produs peste plan 5016 mp geam bază la cupto­rul nr. 1, 3­271 m­p geam bază, la cu­po­­rul nr. 2 şi 3841 m­p geam bază la cupto­rul nr. 3. Dacă am adăuga şi rezultatele obţinute în zilele de 1 şi 2 ianuarie, suc­cesele sunt şi mai sub­stanţiale. Cele 3 schimburi au produs peste plan aproape 72 000 mp geam ba­ză, succese care a­­testă hărnicia cu ca­re muncesc salariaţii acestei fabrici. Ele sunt de fapt un­ răs­puns la chemarea partidului, o bază si­gură pentru îndepli­nirea cincinalului îna­inte de tem­e. Cu aceeaşi febrili­tate s-a desfăşurat activitatea şi la U.M.M.N. Copşa Mi­că. Metalurgiştii cop­­şeni au înscris pe pa­noul succeselor noi îzbînzi. în zilele de 1 şi 2 ianuarie s-au produs peste plan 27 tone acid sulfuric iar planul la metale ne­feroase a­ fost depăşit cu 4,3 la sută. E. SANDU Intr-unul din laboratoarele modern utilaje ale U.M.M.N. Copșa Mică Foto: FRED M­SS BIBLIOTECA,,ASTRA"­ SIBIU ORGAN AlI COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AK­ E.C.R. ŞI AlI CONSILIULUI POPULAR1 JUDEŢEAN A . Anul VI­I nr. 1511 Joi 4 ianuarie 1973 4 pagini 30 Bani P.I­. a IIl-a In numărul de azi • Preţuire • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • Publicitate • Sport Pag a II­• • O sarcină de primă importanţă în agricultură: Exe­cutarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ■ Viaţa internaţională pag. * IV«i Umilitul de on­line-E­FICIENŢA Bine ai venit, 1973! Te-am­ în­­tîmpinat sărbătoreşte la hotarul unui miez de noapte, cu cupele pline, cu zestrea de fapte inega­liabile clădite cu braţele şi cu sufletul, cu stropul viu de cre­dinţă că te vom încununa de o­­frande şi mai strălucite. Acum, cînd te-ai înscris în calendare, obiectivele şi sarcinile despre ca­re discutam cu numai puţină vre­me în urmă, au devenit sarcini ale prezentului, răspunderi coti­diene, pentru fiecare şi pentru toţi. Să recunoaştem, în numele exigenţei şi seriozităţii cu care ţie-am obişnuit să înconjuram ac­ţiunile noastre, că ele nu sunt nici simple, nici uşoare­. Pentru acest an ele au crescut, în mod firesc, în amploare şi cutezanţă, îndepli­nirea lor presupune concentrarea tuturor eforturilor, tuturor capa­cităţilor noastre. Anul 1973 se anunţă ca un an dens, dinamic, în toate domeni­ile şi, în primul rînd, pe ţărimul dezvoltării producţiei materite în toate ramurile economiei. PrA ■ .: ■■ .n.r transporturile, comerţul şi con­strucţiile vor înregistra ritmuri înalte de dezvoltare, pentru prima oară în cadrul economiei noastre planificate stabilindu-se niveluri maximale obligatorii ce înglobea­ză angajamentele comitetelor ju­deţene de partid, organizaţiilor de partid ale întreprinderilor. Aceas­ta presupune, aşa cum au subli­niat lucrările de excepţionala în­semnătate practică ale Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, declanşarea unor uriaşe resorturi intime, mobilizarea sus­ţinută a posibilităţilor şi resurse­lor materiale şi umane ale ţării, a întregului potenţial productiv al economiei naţionale. Condiţiile pentru îndeplinirea tuturor acestor sarcini sunt întru­nite plenar. Ştim cu toţii că dru­mul pe care mergem este in mă­sură să asigure progresul conti­nuu, economic şi social al fiecă­rui judeţ, al fiecărui oraş şi sat, ■că ţara­ întreagă devine cu fiece zi, mai puternică şi mai mîndră, că toţi locuitorii ei beneficiază ■din plin de superioritatea noii o­­rînduiri, de roadele edificării so­cialiste a patriei. Fără îndoială, chezăşia tuturor realizărilor noas­tre prezente şi viitoare stă în u­­nitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor, în uriaşa forţă dinamică şi creatoare pe care o degajă aceasta. In acest, sens, cu­vintele secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite de la tribuna şedinţei jubiliare a Marii Adu­nări Naţionale, subliniază însem­nătatea covîrşitoare a unităţii de voinţă şi acţiune a tuturor celor ce muncesc, în jurul partidului nostru: „Inaugurăm un nou sfert de veac al Republicii noastre cu [nvingerea fermă că întregul po­­a muncii cu energie şi pa­­pentru a Înfăptui şi de a­­vănim înainte, cu deplin succes, po­­l­itica internă şi externă a parti­dului, pentru propăşirea economi­­co-socială a ţării, pentru asigura­rea triumfului comunismului în România". cojmvin a­ r­t. &m­e Pe ce coordonată este oftientata această unitate de acţiune? Mai mult decit oricînd şi cu unn accent deosebit de acut, pe imperativul creşterii eficienţei economice ge­nerale, în toate domeniile de ac­tivitate. Termenul, cat­egoric nu poate fi evitat, deşi vehicularea lui prea insistentă, mai ales acolo unde nu trebuie, riscă uneori să-l golească de consistenţa absolut necesară. Spunând aceasta ne gîn­­dim la faptul că eficienţa nu­­tre­buie înţeleasă ca o nob­ină ab­stractă şi nu trebuie inundată de vorbe. Rădăcinile ei sunt înfipte in solul solid al realităţilor coti­diene şi nu ne von­ apropia, de ele decit prin buna cunoaştere şi interpretare a acestor realităţi. Eficienţă înseamnă participare, în­seamnă competenţă, înseam­nă clarviziune; toate acestea — în­mulţite cu numărul locurilor de muncă de pe întreg cuprinsul, tă­rii. Pentru că eficienţa se reali­zează prin fiecare din noi, prin modul in care reuşim să ne acor­­dâm noienb'lie irist--­­‘Hr ritmul d­isvuriin'î "sociatâte 1 pe ■ -ire o trăim. Este necesar­­să sub­liniem acest lucru, acum la în­ceputul noului an întrucît se poa­te afirma cu deplin temei că mul­tiplele măsuri de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei elaborate intr-o concepţie ştiinţi­­fică şi unitară de-a lungul ultimi­lor ani, au creat un cadru favo­rabil obţinerii morţilor periforman­­te. Mai departe totul depinde de înalta noastră conştiinţă revolu­ţionară, patriotică, de spiritul de răspundere cu care von­ aborda sarcinile ce ne revin, fiecăruia. Eficienţă sporită înseamnă, îna­inte de toate, să nu produci de dragul raportărilor globale. Eco­nomia naţionala are nevoie de produse nu de cifre, exportul a­­şijderea, la urma urmei fiecăruia dintre noi nu-i ţin de cald cifrele în sine, ci reprezentarea concretă a acestora. Deci, atenţie perma­nentă pentru nominalizarea planu­lui, pentru a se şti îin fiecare clipă ce şi cit produce un­ atelier, o secţie, o uzină. Aceasta facili­tează atit desfăşurarea activităţii de aprovizionare tehnico-m­ateri­­ală, cit şi operaţiile de desfacere, asigurindu-se funcţionarea cu un­­randament superior a complexului angrenaj de relaţii contractuale. In acelaşi timp, v­om avea garan­ţia desfăşurării ritmice a produc­ţiei pe tot parcursul­ anului şi a folosirii intense a capacităţilor pro­ductive. Incontestabil utilizarea la ma­ximum a tuturor maşinilor şi uti­lajelor din dotare va trebui să se situeze în continuare în e­şalonul­ unor priorităţi esenţiale. Recul­­tate pozitive s-au obţinut şi pin» acum în acest domeniu intr-o bu­nă parte din întreprinderile ju­deţului nostru şi ele ar putea, fî considerabil lărgită pornind«-*« sistematic de la relevarea cauze­lor concrete care generează in­dici scăzuţi de utilizare a mașini­ ri cominuare In pag. * IH­** EMIL .DAVID Fruntaşii în muncă — mîndria noastră1 Un om pe drumul afirmării în toamna lui 1954, un tînăr timid­, Ion Copăceanu, trecea pra­gul Şcolii­ profesionale C.F.R. Si­biu, pentru a se iniţia in tainele meseriei de lăcătuş-montator. A­­nu­ I 1955 este un an cu semnifica­ţie pentru el. înseamnă primirea in rîndul tinerilor utecişt­i, şi in acelaşi timp înseamnă creşterea responsabilităţii sale faţă de so­cietate, faţă de colectiv. După trei ani, părăseşte băncile şi atelie­rele şcolii, mergînd să aplice ceea c a Invătat la Depoul de­ loco­motive Sibiu. In scurt tim­p­­reu­şeşte să fie cotat ca unu! dintre cei mai buni lăcatuşi-montatorî, numele lui fiind des popularizat la loc de cinste, în şedinţele or­ganizaţiei U.T.C. la gazeta de Perete a atelierului de reparaţi.­­Aici, la Depoul de locomotive din Sibiu, în persoana tînăruluî loan Copăceanu, renăștea Bozes, ca~ (Continuare în pag. « Ul­a) NICOLAE IVA»

Next