Tribuna Sibiului, februarie 1973 (Anul 6, nr. 1535-1558)
1973-02-01 / nr. 1535
ClfiCIfiAllll ifi PATRU ASII $1 JUMĂTATE DEV-A PENTRU întrecerea socialistă ce se desfăşoară în vederea îndeplinirii cincinalului înainte de termen a căpătat rădăcini adinei la, fabrica „8 Mai“ din Mediaş. Anul trecut, de pildă, datorită emulaţiei şi spiritului novator, participării active a fiecărui salariat la realizarea sarcinilor economice ce reveneau întreprinderii, panoul întrecerii a fost mereu îmbogăţit cu rezultate de valoare. La data de 10 decembrie harnicul colectiv al fabricii a raportat îndeplinirea planului anual la producţia globală şi marfă, ceea ce a permis să se producă în plus circa 310 mii perechi încălţăminte din piele şi înlocuitori şi 42 mii mp piei moi. Rezultatele se datoresc, fără îndoială şi unei organizări a producţiei şi a muncii, aplicării în practică a unor măsuri tehnice şi a unor metode adecvate de antrenare a tuturor salariaţilor de a-şi aduce contribuţia la producerea de bunuri materiale. De pe această bază a demarat producţia anului 1973, an hotărîtor al cincinalului, în funcţie de care se va desfăşura cu o şi mai mare intensitate întrecerea pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. — Anul 1995 — ne spune inginerul şef al fabricii, Francisk Keszeg — înseamnă pentru colectivul nostru un an în care ne vom situa pe o treaptă şi mai ridicată a creşterii eficienţei economice a întreprinderii, a producţiei şi productivităţii muncii. Cîteva cifre, consider că sunt elocvente în acest sens. Faţă de anul 1972, producţia globală va creşte cu 18 la sută, producţia marfă, cu 17 la sută, exportul cu 20 la sută, iar productivitatea muncii pe salariat cu 11 la sută. Sunt cifre mobilizatoare. Pentru înfăptuirea lor, comitetul oamenilor muncii, organizaţia de partid, cea de sindicat şi de tineret au prevăzut o serie de măsuri, care, îndeplinite, vor da rodul scontat. — Vă puteţi referi la citeva dintre acestea? — Nu am neglijat, fireşte, asigurarea bazei tehnico-materiale necesare desfăşurării normale a procesului de producţie. In acest sens, în general, contractele la materialele si materiile prime pentru primul semestru sunt asigurate în întregime, forţa de munca a fost completată în toate sectoarele productive, iar acolo unde a fost cazul, ţinînd seama de cerinţele beneficiarilor noştri, formaţiile de lucru au fost reorganizate. Aş mai adăuga în acest sens obiectivele planului M.T.O., ale planului tehnic etc. — Multe dintre acestea se referi, desigur, la obţinerea unei producţii şi productivităţi ridicate, care să ducă la realizarea integrală a sarcinilor maximale de plan. De o mare eficienţă vor fi studiile întreprinse de specialiştii fabricii (in acest sens am preluat iniţiativa colegilor de la „Emailul roşu“, ca fiecare specialist sa rezolve o problemă tehnică de eficienţă economică). Am preconizat introducerea unor noi tehnologii în procesul de fabricaţie, cum este, de pildă, introducerea înlocuitorilor la articole tehnice din piele, iniţiativă care la noi a dat bune rezultate şi anul trecut, utilizarea prefabricatelor la sectorul de încălţăminte, extinderea organizării muncii pe baza principiului MIM la mănuşi pentru export.‘ De un mare ajutor în creşterea randamentului muncii noastre va fi realizarea unor maşini şi utilaje prin autodotare, acţiune pentru care avem prevăzut în acest an 800 mii lei. — în fiecare an şi chiar în fiecare sezon pe piaţa mondială apar noi modele de încălţăminte. Ce întreprindeţi pentru a ţine pas cu moda? — Este o întrebare căreia noi îi căutăm mereu răspuns prin fapte. Serviciul nostru de creaţie este destinat tocmai acestui scop. Aici, anual se creează circa 300 noi modele de încălţăminte, în raport de cerinţele beneficiarilor noştri interni şi externi. Ţinem seama, în special, de reducerea consumului specific de materiale, de îmbunătăţirea factorului de aşezare, să producem o încălţăminte estetică şi în special comodă. Pentru aceasta vom produce mai multe piei moi în finisaj marmorat pentru încălţăminte tip mănuşă. In cepriveşte alte articole noi, pe care Ie vom produce, aş arăta şeile ds (Continuare la pag. a IIl-a) Convorbire realizata de E. SANDU ÎNTREPRINS REALIZAREA LA NIVEL MAXIMAL A SARCINILOR DE PLAN?I populare Interviu cu Francisk Keszeg, inginer şef la fabrica „8 Mai“ Mediaș însufleţit de indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie trecut, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Industria cărnii Sibiu şi-a luat însufleţite angajamente în întrecerea socialistă. După cum ne informează tovarăşul Géza Kiss, secretarul comitetului de partid,organizaţiile de partid din secţii, comitetul oamenilor muncii au stabilit, încă din 1972, o serie de măsuri politico-organizatorice, de mare eficienţă economică, pentru îndeplini deosebite în întrecerea rea ritmică a sarcinilor de plan începînd cu prima lună a anului 1973. Buna organizare a muncii la toate locurile de muncă, îmbinată cu spiritul novator al tuturor salariaţilor în întrecerea socialistă, au condus la obţinerea unor rezultate economice valoroase pe ansamblul întreprinderii. In ziua de 21 ianuarie, zi cu profunde semnificaţii pentru întregul partid şi popor, ocazionată de sărbătorirea aniversării celui mai scump fiul al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, colectivul de la Industria cărnii a raportat îndeplinirea sarcinilor maximale pe luna ianuarie cu cinci zile înainte de termen. Ritmul alert în care se desfăşoară întrecerea socialistă, creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul lunii să se dea suplimentar o producţie globală în valoare de 5 milioane lei, o producţie marfă ce depăşeşte 5 milioane lei şi 80 tone conserve diferite. Realizările obţinute pînă în prezent de către colectivul de la Industria cărnii Sibiu evidenţiază hărnicia a o serie de oameni, printre care amintim pe Florea Mureşan, Ioan Opriş, Veturia Căpudean, Constantin Călin, Ioan Piţu, Paraschiva Drăguţ, Gavriil Roman, Teodor Benţea, Francisc Keseg, Mihai Krauss, Maria Birsan. 2000 kg. pieptănată Acum, la sfârşitul primei luni din acest an hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, colectivele de muncă din unităţi economice ale judeţului raportează îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. In această idee consemnăm astăzi, succesul textiliştilor de la fabrica „Libertatea“ din Sibiu, care prin măsurile tehnicoorganizatorice luate încă din cursul anului trecut au reuşit să înscriepe graficul întrecerii rezultate de prestigiu De pildă, deşi realizările lui ianuarie sînt „la zi“, muncitorii, tehnicienii şi maiştrii secţiei filatură pieptănata au produs peste plan 2 000 kg fire lină pieptănată. In mod deosebit s-au remarcat muncitoarele Elena Ionică şi Emna Mesman, care alături de colegele lor, au ştiut să-şi organizeze cit mai judicios locurile de muncă, să folosească din plin cele 480 de minute de lucru, făcînd dovada priceperii și hărniciei lor. fire peste Ia vz lina plan Ucenici la locul de muncă. Fabrica „Libertatea" Sibiu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MIŢI-VA ! 200 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1535 Joi, 1 februarie 1973 4 pagini, 30 bani I în pag. a I-a ; CHEMARE consiliile ■ comunale, I către toţi I locuitorii satelor ţării adresată de către sesiunea popular al comunei I I I I I I I Stoicănești-Olt I 1s Din arhitectura celui mai tinăr cartier de locuinţe din municipiul Sibiu , Hipodrom II Foto: FRED MSS I către toate Luna cărţii la sate 28 februarie în cadrul amplului program de făurire a societăţii socialiste multilateraldezvoltate, conturat ca: Urmare a lucrărilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din 10—21 iulie 1972, formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, ridicarea nivelului lor de cunoaştere, educarea în spiritul eticii şi echităţii socialiste constituie una din direcţiile principale ale activităţii de influenţare ideologică, de formare a omului nou, temeinic pregătit profesional, receptiv faţă de marile valori ale culturii româneşti şi universale, în acest proces complex, dinamic, înnoitor, cartea, cuvîntul tipărit, capătăta mod firesc un rol şi o importanţă deosebită. Actuala ediţie a „lunii cărţii la sate“, organizată de Consiliul culturii şi educaţiei socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Centrală a cooperativelor de consum este continuare firească a acţiunilor educaţionale organizate pe întreaga durată a anului 1972, declarat, după cum se ştie, de către UNESCO „an internaţional al cărţii“. Intre direcţiile de acţiune se preconizează intensificarea răspîndirii în rîndul maselor de oameni ai muncii de la sate a cărţii social-politice, agrozootehnice, ştiinţifice şi beletristice valoroase din patrimoniul naţional şi universal; mobilizarea intelectualităţii satelor, in special a cadrelor didactice, pentru sporirea contribuţiei acestora la pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de popularizare a cărţii; lărgirea şi dezvoltarea legăturilor între scriitori, redactori de edituri, membri ai cenaclurilor literare şi cititorii satelor, prin organizarea unor acţiuni de cunoaştere a noilor realităţi ale satelor, a opţiunilor şi problemelor tineretului patriei noastre; formarea şi dezvoltarea, la tinerii din mediul rural, a deprinderilor de lectură şi studiu individual, pentru aplicarea în practică a învăţămintelor desprinse din cărţi; amplificarea şi diversificarea formelor şi metodelor de popularizare şi difuzare a cărţii ş.a. . Manifestările din cadrul „lunii cărţii la sate“ vor fi grupate pe săptămîni: 1—7 februarie, săptămina cărţii socialpolitice; 8—14 februarie, săptămina cărţii agrozootehnice; 13—21 februarie, săptămina cărţii beletristice contemporane; 22—28 februarie, săptămina cărţii pentru tineret. Din evantaiul larg al manifestărilor ce vor avea loc spicuim deschiderea, în cadru festiv, în data de 1 februarie, în toate localităţile rurale ale judeţului, a „lunii cărţii la sate“, organizarea în cămine culturale, biblioteci, cluburi a unor manifestări închinate cărţii, concretizate în: „Tribuna cititorului“, dezbatere largă care să reflecte opinia, cititorului de la sate asupra acelor lucrări care pun în lumină probleme ale construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, „Scriitorii despre viaţa satului contemporan“, constînd din recenzii şi prezentări de cărţi pe această temă, mese rotunde, simpozioane literare, dezbateri pe marginea celor mai valoroase opere existente în bibliotecile locale. (Continuare înpag. a 11-a) ION ALBU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri după amiază a avut loc plenara Consiliului judeţean Sibiu al Frontului Unităţii Socialiste. Trecînd la înfăptuirea hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972, plenara a ales ca membru al Biroului executiv şi secretar al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşul VASILE BĂRBULEŢ , secretar al Comitetului judeţean de partid. De asemenea, au fost aleşi membri ai biroului executiv tovarăşii TOADER ŢOPA preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, CONSTANTIN VULCU, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. Sibiu şi LEOPOLD KÖBER, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Sibiu. In cadrul plenarei a fost prezentată o informare privind realizarea principalelor sarcini, pe anul 1972 şi contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă organizaţiile ce compun Frontul Unităţii Socialiste, pe anul 1973. Pentru obţinerea rezultatelor deosebite cu care s-a încheiat cel de al doilea an al cincinalului Consiliul judeţean şi-a structurat activitatea pecoordonatele majore ale activităţii economice, sociale şi culturale educative. S-au întreprins măsuri energice pentru cunoaşterea sarcinilor ce stau în faţa colectivelor din judeţul nostru cit şi pentru descoperirea şi mobilizarea tuturor resurselor umane şi materiale. In industrie s-a realizat o producţie marfă suplimentară de 398 milioane lei, materializată în maşini şi utilaje, bunuri de consum etc. Unităţile comerciale au desfăcut peste plan mărfuri în valoare de 28 milioane lei, iar agricultura judeţului a înregistrat în ultimii doi ani cea mai ridicată producţie din istoria acestor locuri. Aceste rezultate constituie o premisă pentru desfăşurarea unei activităţi şi mai rodnice în acest an, an în care vor trebui concentrate toate eforturile pentru asigurarea condiţiilor de realizare a actualului cincinal în patru ani şi jumătate. Pe marginea lucrărilor plenarei au luat cuvîntul tovarăşii Ioan Munteanu, de la Consiliul judeţean al sindicatelor, Heinrich Sitzler, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, Maria Bucşe, membră a Consiliului Judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, Eugen Kazinsky preşedinte al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Toader Ţopa, preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor, Simion, Schorsten vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, Costică Perim, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş. Plenara a aprobat repartizarea membrilor consiliului judeţean P.U.S. în comisii pe probleme, comisii care vor contribui la o mai larga atragere a tuturor organizaţiilor ce fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, pentru traducerea în fapt a sarcinilor economice sociale (Continuare în pag. a 11-a) ^vvzazirtvwvyvvvvvv'rtvrt Angajamente mobilizatoare asumate pentru sporirea producţiei agricole In această perioadă se desfăşoară adunările generale ale cooperatorilor, unde se analizează modul cum au fost îndeplinite sarcinile de producţie în 1972 şi se stabilesc măsurile pentru realizarea obiectivelor propuse în acest an. Chemarea la întrecere pentru depăşirea producţiilor planificate şi reducerea cheltuielilor în 1973, lansată de cooperatorii din Apoldu de Sus, a fost primită cu viu interes de lucrătorii din agricultura cooperatistă a judeţului nostru Redăm succint angajamentele asumate în adunările generale de colectivele de t^»VVVSVVV"«VVV»^VVVVV'i»,WVV,«V cooperator, mecanizatori, specialişti în direcţia sporirii contribuţiei agriculturii cooperatiste la realizările economice ale judeţului nostru. • C.A.P. Apoldu de Jos. Producţiile medii planificate vor fi depăşite cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 1 000 kg la cartofii de toamnă şi 1 000 kg la legume. In acest mod vor fi obţinute suplimentar 40 tone porumb boabe, 55 tone ca troli şi 30 tone legume, adică in plus o producţie globală de 116 000 lei, C.A.P. Ciclos. Vor fi depăşite producţiile medii planificate cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 300 kg la cartofi, 1 000 kg la legume, 20 tone la sfecla de furaj şi 5 000 kg la porumbul pentru siloz, realizîndu-se venituri suplimentare de 108 200 lei. Pentru ridicarea eficienţei economice a activităţii, vor fi reduse cu 87 000 lei, cheltuielile materiale de producţie. , • C.A.P. Cirţa. Producţiile medii planificate vor fi depăşite cu 100 kg la porumbul pentru boabe şi 200 kg la cartofi, obţinîndu-se suplimentar 13,5 tone porumb boabe şi 20 tone cartofi. De asemenea, vor fi reduse cu 2 la sută cheltuielile totale anuale planificate.• C.A.P. Porumbacu de Jos. Vor fi obţinute producţii medii mai mari decit indicatorii planificaţi cu 100 kg la porumbul pentru boabe, 100 kg la cartofi şi 2 000 kg la sfecla de furaj. Din sectorul zootehnic se vor realiza suplimentar 100 hl lapte de vacă, iar în cadrul activităţii industriale se va obţine o producţie globală mai mare cu 6. 000 lei decit prevede planificarea. • C.A.P. Sacadate.Se va obţine o depăşire a producţiei medii planificate de ICO kg la porumbul pentru boabe, 5 000 kg la sfecla pentru furaj și 2 000 kg la sfecla pentru zahăr. De asemenea, va fi livrată statului suplimentar cantitatea de 20 hl lapte de oaie. Şedinţele de lucru ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Ieri au avut loc şedinţele de lucru ale comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean, la care au participat 182 deputaţi. Au fost analizate şi avizate proiectele de hotariri privind adoptarea planului economic în profil teritorial a bugetului local pe anul 1973, precum şi răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular judeţean Maramureş. La dezbateri, au participat 25 deputaţi care au făcut preţioase propuneri pentru îndeplinirea obiectivelor majore stabilite. PUTERNICĂ EMULAŢIE CREATOARE ÎN MIŞCAREA DE INOVAŢII Antrenaţi în marea întrecere socialistă consacrată înfăptuirii cincinalului înainte de termen, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii Flamura roşia din Sibiu îşi concretizează cu succes căutările pentru bunul mers al producţiei. De pildă, dacă in 1972 din 50 de inovaţii propuse la cabinetul tehnic s-au aplicat 30, obţinîndu-se o economie postcalculată de aproape 1,7 milioane lei, noul an a debutat sub bune auspicii. Numai în luna ianuarie au fost prezentate un număr de cinci propuneri, dintre care cea a inginerului Ilie Miclăuş, intitulată „Nou sistem de matriţă pentru injectat ramificaţii brazi, cu sistem de fixare a armăturilor“ se anunţă a fi de mare eficienţă. Pe lista celor mai recenţi inovatori ai fabricii figurează şi numele lui Dumitru Drăgoi, tehnician, care prin inovaţia intitule că „Un nou sistem de ştanţare a plăcuţelor pentru confecţionarea peniţelor pentru stilouri" a adus întreprinderii o economie de 53 mii lei. Inginerul Dan Giurgiu prin „procedeul de confecţionare a rezervoarelor pentru creioanele cu filieră" — procedeu descoperit de el, realizează economii de aproape 200 mii lei. —"I ■ ..... TfjxCIMRlJlxj 4 BDUPACLA, informează AGENŢIA M.T.I., în după-amiaza zilei de 30 ianuarie s-a produs, în apropierea localităţii ungare Kecskemet, din estul ţării, un grav accident de circulaţie, rezultat din ciocnirea unui tren de pasageri cu un autobuz. Accidentul, care a avut loc la trecerea autovehiculului peste un pasaj feroviar fără barieră, s-a soldat cu 34 de morţi şi cu rănirea grava a altor 21 de persoane. Organele ungare de resort cercetează cauzele accidentului. ORAŞUL ISLANDEZ VESTMANNAEYJAR nu va redeveni locuibil decit după ciţiva ani, chiar dacă erupţia vulcanului Helgafoll ar înceta intr-un viitor apropiat. Potrivit declaraţiilor specialiştilor, există din păcate posibilitatea ca vulcanul să-şi continue activitatea luni, îi chiar ani de zile. Sute de clădiri ale oraşului, ai cărui locuitori au fost, după cum se ştie, evacuaţi,se află îngropate sub tone de lavă şi cenuşă, în timp ce altele au fost mistuite de foc. în momentul de faţă, există pericolul ca furtuna care s-a abătut duminică asupra insulei să-şi schimbe din nou direcţia, ducînd spre oraş cantităţi sporite de cenuşă. Vulcanologii apreciază că, în săptămina care a trecut de la declanşarea erupţiei, oraşul a primit, în plus faţă de masa de lavă, aproximativ patru milioane tone de cenuşă. ÎN ACCIDENTELE DE CIRCULAŢIE PETRECUTE ANUL TRECUT PF, ŞOSELELE DIN ELVEŢIA, şi-au pierdut viaţa mai multe sute de persoane. Constatîndu-se că principala cauză a accidentelor este viteza excesivă, autorităţile au limitat viteza de circulaţie pe şosele la numai 100 kilometri pe oră. IN MUNŢII DE LA FRONTIERA dintre norvegia şi SUEDIA, aproximativ 20 000 de reni riscă să piară din cauza lipsei de hrană, s-a anunţat la Oslo. In absenţa hranei în Suedia, datorată condiţiilor meteorologice grele, turmele de reni au fost minate spre Norvegia. Dispariţia renilor, care reprezintă principala resursă a laponilor din nordul Suediei, ar crea serioase probleme pentru această populație.