Tribuna Sibiului, aprilie 1973 (Anul 6, nr. 1586-1610)
1973-04-01 / nr. 1586
Anul VI, nr. 1586 PROLETARI DIN TOATE TARIIEZvNTfl-VA ! S I B'i u ib un IUDF IUI SIBIU ..JIU ' ORGAN COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Duminica, 1 aprilie 1973 4 pagini, 30 bani Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea festivă consacrată aniversării a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România Stimaţi tovarăşi, Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului politic al clasei noastre muncitoare — Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentrudezvoltarea mişcării revoluţionare din ţara noastră, pentru evoluţia naţiunii noastre, pentru afirmarea independentă a României. Aniversarea acestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mişcării noastre muncitoreşti, a tradiţiilor revoluţionare, democratice ale Dragi tovarăşi, Istoria mişcării muncitoreşti din România este strins legată de dezvoltarea generală economico-socială a societăţii noastre, de progresul forţelor de producţie şi de schimbările petrecute in relaţiile de producţie ale ţării. Se cunoaşte ca, ,a compara şie su re ţări din centrul şi apusul Europei, dezvoltarea economică a ţărilor române a fost mult timp frînată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menţinut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieţei interne, apariţia relaţiilor de producţie capitaliste. Totodată, o influenţă profund negativă asupra evoluţiei economico-sociale a ţării a avut-o dominaţia străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român şi, care, a secătuit avuţia naţională, a produs grele suferinţe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forţelor de producţie, mersul înainte pe calea progresului social şi economic. Abia către sfîrşitul secolului XVIII şi începutul secolului al XIX-lea încep să apară, odată cu dezvoltarea activităţii manufacturiere şi a industriei, relaţii de producţie de tip capitalist. Acest proces devine maievident către mijlocul şi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea determinaînd şi, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mişcări sociale, cum au fost revoluţia din 1821, revoluţia burghezo-democratică de la 1848— 1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenţei de stat a României în 1877. Iau avînt in aceasta perioada îndeosebi industria extractivă, industria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică a dezvoltării economiei Ţărilor Româneşti în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin care acaparează ramuri principale ale industriei naţionale. Penetraţia capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturile înrobitoare pe care le contractează România în străinătate, de creşterea datoriei statului faţă de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale ţării trusturilor imperialiste. La sfîrşitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care îşi desfăşurau activitatea în Muntenia şi Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliştii străini. O situaţie asemănătoare exista şi în Transilvania, unde capitalul străin era precumpănitor în industria construcţiilor de maşini, chimică, textilă, de celuloză şi hirtie, capitalul autohton investit în societăţile industriale pe acţiuni avînd o pondere de sub 10 la sută. Urmările penetraţiei capitalului străin, ale exploatării bogăţiilor ţării de către trusturile occidentale au fost amplificate de faptul că în acea perioadă, până la cucerirea independenţei de stat în 1877, Ţările Româneşti plăteau încă bire în bani şi în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forţelor de producţie, în relaţiile de producţie — si care demonstrează că la sfîrşitul secolului al XTX-lea România se afla in prima faza a dezvoltării capitaliste — se produc modificări importante in structura de clasă, în raportul de forţe sociale şi politice ale societăţii româneşti. Moşierimea, care continua să aibă o poziţie economică şi politică puternică, era clasa cea mai reacţionară care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a societăţii era ţărănimea, crîncen exploatată de moşieri şi arendaşi, profund interesată în lichidarea proprietăţii feudale, în realizarea reformei agrare şi a altor schimbări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forţă progresistă a ţării. Paralel cu dezvoltarea industriei creştea tot mai mult rolul social a popoporului român, ale forţelor progresiste, patriotice, ale comuniştilor , de care sunt legate indisolubil toate marile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obţinute pe calea revoluţiei proletare şi a edificării cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, prelungite). îngăduiţi-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului popor, precumşi vechilor militanţi comunişti, socialişti, revoluţionari şi democraţi cele mai calde felicitări, litic ai burgheziei, care acţiona pentru desfăşurarea largă a activităţilor economice, comerciale şi implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerinţelor obiective ale dezvoltării societăţii noastre. Specificul desfăşurării revoluţiei burghezo-democratice făcea totodnă ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moşierimea. Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriaşi şi negustori — precum şi pătura intelectuală, interesată în dezvoltarea democratică a ţării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluţia societăţii româneşti în această perioadă este dezvoltarea şi intrarea fermă în arena vieţii politice a tinerei clase a proletariatului industrial — forţa cea mai înaintată a ţării. Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluţionare ale maselor populare, exponentul aspiraţiilor vitale ale întregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre făurirea unităţii naţionale, cucerirea independenţei de stat, spre o viaţă liberă şi demnă. (Aplauze puternice, prelungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliştii autohtoni, agravata de jaful trusturilor străine care acţionau pentru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forţă de muncă ieftină şi de piaţă de desfacere a produselor lor, accentuează contradicţiile de clasă din sinul societăţii româneşti de atunci, impulsionează mişcarea muncitorească. In contextul dezvoltării generale economico-sociale a ţării, al schimbărilor care au loc în raportul de forţe politice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa şi a maselor muncitoare de exploatare şi asuprire, căpătînd, totodată, şi un caracter naţional, patriotic, prin aceea ca ţintea la apărarea independenţei şi suveranităţii ţării, la salvgardarea dreptului sacru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sunt cunoscute puternicele acţiuni revoluţionare organizate de proletariat în ultimele două decenii ale secolului trecut: greve şi demonstraţii care aveau drept scop cucerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 3 ore, cucerirea dreptului de organizare. Importante campanii politice au fost iniţiate de clasa muncitoare, de militanţii socialişti pentru obţinerea dreptului de vot universal şi a altor libertăţi democratice indispensabile desfăşurării luptei de clasă împotriva burgheziei şi moşierimii. Muncitorimea a găsit de la început un aliat puternic în ţărănime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea fiinţei noastre naţionale, pentru neatîrnarea ţarii —■ şi care, în noile condiţii, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o importanta forţă revoluţionară. Sunt ilustrative în acest sens marile răscoale ţărăneşti de la 1888, care au provocat panică în rindurile stăpînitorilor vremii, şi intervenţia sîngeroasă a forţelor represive. Aceste răscoale au constituit totodată, o pildă vie de colaborare strînsă şi fraternitate între ţărănime şi mişcarea muncitorească ce s-a ridicat în apărarea răsculaţilor, a victimelor opresiunii burghezo-moşiereşti. La această perioadă, în Ţările Româneşti se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresişti animaţi de ideile înaintate ale timpului şi care îşi consacră cu abnegaţie energia slujirii intereselor poporului, dezvoltării eulturii militante, înfăptuirii idealurilor de progres social, libertate şi neatîrnare a patriei, cuceririi unor largi drepturi şi libertăţi democratice pentru masele muncitoare. O caracteristică esenţiala a mişcării muncitoreşti din ţara noastră o constitui faptul că, încă din stadiul de înprecum şi urarea de a ţine mereu sus steagul socialismului şi comunismului în România. (Aplauze puternice, prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înfiinţarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem un fierbinte omagiu tuturor acelora care, neprecupeţind nimic, nici chiar viaţa, s-au ridicat împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, pentru progresul naţiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente şi înfloritoare. Deput al existenţei lui, proletariatul şi-a pus problema organizării ca clasă, înţelegind că aceasta este o condiţie hotărîtoare pentru desfăşurarea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea ţelurilor sale revoluţionar.., pentruliberarea socială a tuturor celor ce muncesc. Chiar în prima jumătate a veacului trecut au apărut şi s-au dezvoltat forme de organizare muncitorească, cum sunt asociaţiile profesionale de întrajutorare , organizaţii ce-şi propuneau la început revendicări cu caracter economic şi care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor politice de clasă. Aceste organizaţii se consolidează şi se înmulţesc, jucînd un rol tot mai important în lupta maselor muncitoare. Un moment deosebit de important în dezvoltarea procesului de organizare a proletariatului este înfiinţarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani în urmă, a Asociaţiei generale a tuturor lucrătorilor din România care-şi propunea, pentru prima dată în istoria noastră, unirea muncitorilor din întreaga ţară. Acest eveniment marchează începutul organizării de clasă pe scară naţională a proletariatului român. Odată cu dezvoltarea şi intensificarea organizării clasei muncitoare au apărut şi au început să se propage tot mai larg în ţara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Ţările Române, cîştigînd adepţi în rîndul unor intelectuali preocupaţi de găsirea unor căi noi de dezvoltare a societăţii, şi care s-a concretizat în forme originale cum a fost, de pildă, falansterul de la Schieni — Prahova, creat în 1835 din iniţiativa lui Teodor Diamant. Revoluţia burghezo-democratică de la 1S4S, contactele stabilite cu mişcarea revoluţionară din Occident au înlesnit de timpuriu cunoaşterea programului internaţionalei întemeiate de Marx şi Engels care a avut o puternică influenţă asupra dezvoltării luptei revoluţionare din România. In 1869, la Timişoara, ia fiinţă o secţie a Internaţionalei muncitoreşti, care înscrie între preocupările sale de bază răspândirea ideilor marxiste. Cercurile socialiste constituite apoi la Bucureşti, Iaşi şi in alte oraşe, la începutul deceniului al VlII-lea al veacului trecut, au desfăşurat o largă activitate propagandistică, editând o seamă de publicaţii ca: „Socialismul“, „Contemporanul", ' »Dacia viitoare“, „Emanciparea“, „Revista socială“, „Drepturile omului“ şi altele, prin intermediul cărora socialismul ştiinţific este larg răspîndit în rîndul proletariatului, al maselor muncitoare, precum şi al unor cercuri de intelectuali progresişti. Ideile de bază ale întemeietorilor socialismului ştiinţific, Marx şi Engels, au pătruns în România în mod nemijlocit, prin publicarea în limba română a unor lucrări ca „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă*, „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului*, „Manifestul Comunist*, „Capitalul“ şi altele, la puţin timp după apariţia lor. In felul acesta, militanţii socialişti, partea înaintată a proletariatului român, au putut veni în contact direct cu gîndirea cea mai avansată a epocii, cu teoria socialismului ştiinţific, în cadrul procesului de unire a mişcării muncitoreşti cu socialismul ştiinţific s-a pus la ordinea zilei, cu tot mai multă acuitate, problema făuririi partidului politic al clasei muncitoare, încă din anii 1885—1886, în presa socialistă a vremii a început să se vorbească tot mai frecvent despre necesitatea creării unui „partid muncitoresc“, a unui „partid socialist“, a „partidului marxist al muncitorimii“. Un moment deosebit de important în evoluţia politica spre realizarea acestui ţel al clasei noastre muncitoare ,a reprezentat publicarea, de către C. Dobrogeanu-Gherca, în anul 1886, a lucrării „Ce vor socialiştii români?“ în care era susţinută şi argumentată temeinic necesitatea organizării partidului politic al proletariatului. Totodată, se sublinia, ca obiectiv politic fundamental al acestui partid, lupta revoluţionară pentru cucerirea puterii în stat şi instaurarea dictaturii proletariatului. „Poporul, proletariatul — scria Constantin Dobrogeanu-Gherea — ajungînd la putere, după revoluţia socială proletară, va întrebuinţa dictatura de clasă ca mijloc pentru a-şi întări domnia, pentru a organiza formele de viaţă ale societăţii socialiste“. După cum se vede, socialiştii români şi-au pus încă de la început, în mod just, drept cerinţă obiectivă a trecerii la făurirea orinduirii socialiste, problema instaurării puterii clasei muncitoare, a exercitării dictaturii proletariatului ca formă de dominaţie împotriva claselor exploatatoare, a tuturor forţelor ostile societăţii eliberate de exploatare ca o condiţie a făuririi socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Această concepţie privitoare la modul de realizare a transformării revoluţionare a societăţii ■şi-a pus cu putere amprenta încă de la început asupra întregii lupte revohrşi®* a partidului său politic. Lucrarea la care m-am referit poate fi considerată pe drept cuvînt primul program al mişcării revoluţionare, marxiste din ţara noastră. Luînd cunoştinţă de conţinutul său, Friedrich Engels scria socialiştilor români: „Cu mare plăcere ara văzut că socialiştii din România primesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toţi socialiştii din Europa şi America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx“. De altfel, după cum se cunoaşte, Marx şi Engels au acordat o atenţie deosebită studierii istoriei României, dezvoltării ei economico-sociale, evoluţiei mişcării muncitoreşti revoluţionare din ţara noastră, întemeindu-şi unele concluzii şi teze teoretice şi pe cunoaşterea realităţii societăţii româneşti din perioada respectivă. Clasicii marxismului au privit întotdeauna cu simpatie lupta eroică desfăşurată de poporul român pentru eliberarea naţionalăşi socială, pentru unirea într-un singur stat naţional, pentru scuturarea jugului asupririi şi dominaţiei străine. Ca pe întreg teritoriul ţării, ia amploare şi mişcarea muncitorească din Transilvania. O expresie elocventă a spiritului politic revoluţionar al proletariatului din această provincie este făurirea în 1890 a organizaţiilor Partidului Social-Democrat din Transilvania. In această epocă se intensifică legăturile dintre socialiştii români de pe ambele versante ale Carpaţilor, se creează legături tot mai strînse între proletariatul din Muntenia, Moldova şi Transilvania. Mişcarea muncitorească ce se dezvoltă concomitent în toate provinciile româneşti îşi propune ca unul din ţelurile importante ale programului ei revoluţionar realizarea unităţii naţiona- (Continuare în pag. a î1-al începuturile organizării clasei muncitoare, ale răspindirii marxismului în România, crearea partidului politic revoluţionar al proletariatului cu opt decenii in urmă Mb In noua structură organizatorică a economiei şi care contribuie la perfecţionarea activităţii productive Decretul privind stabilirea normelor de structură pentru unităţile economice este actul normativ care cuprinde reglementări de excepţională însemnătate pentru accelerarea progresului economic al ţării, pentru creşterea continuă a bunăstării întregului popor. Decretul instituie un cadru unic de reglementare a tuturor problemelor legate de structura organizatorică a întreprinderilor şi precizează în chip nou, superior, norme unitare privind structura de producţie şi concepţie. In acest sens, Decretul prevede măsuri avind ca scop o mai bună repartizare a funcţiilor de conducere, utilizarea raţională a cadrelor tehnico-inginereşti, a specialiştilor de o înaltă calificare, la nivelul întregii economii. Structura organizatorică a întreprinderilor şi centralelor industriale este acum reglementată in funcţie de volum, importanţă, complexitatea activităţii. Trecerea la aplicarea măsurilor stabilite prin decret, privind structura organizatorică a economiei, a creat şi în judeţul nostru o puternică bază pentru întărirea activităţii de conducere a producţiei, pentru apropierea specialiştilor de locurile unde se creează bunurile materiale. Iată cîteva opinii în legătură cu eficienţa măsurilor luate privind participarea directă a specialiştilor în munca de concepţie şi conducere directă a producţiei. gg Ing. Dumitru Hurdu, de la Uzina mecanică Sibiu. Ca un vechi lucrător în compartimentul de concepţie al uzinei consider că noua reglementare este foarte bine venită. Mă gîndesc la faptul că în felul acesta se va crea un cadru propice perfecţionării organizării compartimentului respectiv, iar prin trecerea la munca de concepţie exclusivă, în regim de atelier de proiectare şi cu muncă normată şi remunerată în consecinţă se vor putea folosi din plin cele 480 de minute de lucru. Productivitatea muncii de concepţie va spori şi ca urmare a creşterii gradului de specializare a activităţii. Afirm cu toată încrederea că prin Decretul privind noile forme de organizare fiecare va face munca pentru care a învăţat. Adică locul inginerului va fi în munca de concepţie — ca pionier al introducerii tehnicii noi — şi în cea direct productivă, nu în diverse munci administrativ-gospodăreşti. Specialiştii vor trece la planşetă şi în secţiile de producţie, în consecinţă, sunt pe deplin satisfăcut de măsurile luate. • 24 de ore • 24 de ore • 24 In judeţ Cu poşta de ieri, ne-a parvenit o ştire de la Uzinele textile din Cisnadie, prin care ne anunţă că un grup de tehnicieni şi ingineri (K. Herberth, T. Marin şi W. Henning) a pus la punct o problemă privind valorificarea sîrmei provenită de la baloturile de lină. Este vorba de confecţionarea unor lăzi metalice demontabile, în locul celor din lemn, care prezentau nesiguranţă în exploatare. Noul sistem aduce după sine reale economii. Vasile Zidaru, secretar al Comitetul pe cooperatorii din Şelimbăr la deşe- lul municipal U.T.C. Sibiu, preşedin- cari. Tot de la Liceul agricol un nuj „ .mar de 50 elevi 11 vor ajuta , pe copitele Consiliului tineret muncitoresc, neparator. Cristian, la desecări, îmţ informează despre acţiunile voluntar- p!Cună cu 75 elevi ai Şcolii deşoferi, patriotice ale tinerilor din Sibiu. Ast- loc astăzi, elevii şcolilor din Sibiu fel: sîmbăta 31 martie, un număr de Participă la acţiunea de curăţire a zo_____ . , , 1 . nelor verzi, a parcurilor şi a malurilor 100 elevi de la grupul şcolar profesio-ruju, C.I.,rli nai „Independenţa* au participat la muncă voluntar-patriotică la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu. Astăzi 50 elevi de la liceul „Gheorghe Ieri, la Casa de cultură a sindicatei Lazăr“ se deplasează în comuna Roşia, iar din Cisnădie s-a desfăşurat anipentru a participa la acţiunea de plansprezecea întîlnire a membrilor cutac pomi. Alţi 50 elevi de la aceeaşi bului „Prietenii filmului“, care actual- şcoală vor participa la acelaşi gen de mente au atins cifra de 400. Profesorul muncă în Corniţei. Un număr de 100 Dan Lepădatu a prezentat tema „Shaelevi (50 de la Liceul economic şi alţi kespeare şi cinematografia“. A urmat . 50 de la Liceul agricol îi vor ajuta proiecţia filmului Romeo şi Julieta. In ţară • Prin decret al Consiliului de Stat, tovarăşul Ion Moangă a fost numit în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialit,te România în Republica Senegal, în locul tovarăşului Neculai Ion Vancea, care a fost rechemat în centrala Ministerului Afacerilor Externe. • Sîmbăta, a început la Poiana Braşov concursul internaţional de schi. Proba de slalom uriaş a fost cîştigată de Dan Cristea (Româna), urmat de Albert Frank (R.F. germania) și D. Munteanu (Româniai L. ,feminin, pe primul loc a tenționat vctorioasă Martina Gappinakd (Austria). i • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • 24 de ore • . Ing. Virgil Sărăteanu de la U.P.A.S. După părerea mea, prin noua structură organizatorică a întreprinderilor se restabilește ordinea firească a lucrurilor, determină pe fiecare specialist să presteze o muncă de maxim randament pentru domeniul în care s-a pregătit. Nu sunt mulţi ani de cind am absolvit facultatea de electrotehnică. M-am străduit totdeauna să aplic în practică cele învăţate în facultate, să mă integrez cit mai bine în activitatea de producţie. Dar, acum, cind am fost numit conducătorul unei formaţii de electricieni simt intr-adevăr răspunderea unei activităţi care trebuie să contribuie la bunul mers al producţiei. Aceasta mai ales că formaţia condusă de mine trebuie să asigure întreţinerea, din punct de vedere electromecanic, a maşinilor automate. Apreciez încă o dată măsura prin care inginerii, tehnicienii, toţi specialiştii sunt chemaţi să-şi aducă o contribuţie sporită la perfecţionarea proceselor de producţie, la creşterea necontenită a volumului producţiei şi productivităţii muncii. VVVlVVVVVWVVVWWVVvVVVVVWVVV^^l^WVVSVVlWS«VWVVV\*vVWVWWt^|i. Succes deplin corului din Gura Rîului în emisiunea TV „Cîntare patriei’" Ieri dimineaţă, cu o coloană de autocare speciala, au plecat spre Bucureşti componenţii corului din Gura Riului, care vor intră astăzi într-o competiţie de prestigiu cum e aceasta, organizată de televiziunea românii sub titlul „Cîntare patriei“. Confruntarea lor deschisă în faţa întregii ţări,, cu cele mai puternice formaţii corale din toate judeţele reprezintă prin ea însăşi un act de onoare pentru formaţia corală a ţăranilor din Gura Rîului, dar şi pentru întreaga mişcare artistică de amatori de pe aceste meleaguri şi, am spune, pentru însăşi viaţa spirituală a Sibiului. Cum am subliniat şi in numerele trecute ala ziarului nostru, această prezenţă de cinste se datorează in primul rind seriozităţii cu care s-a lucrat aici un îndelungat şir de ani, colaborării eficiente a tuturor factorilor locali, care au ştiut să întreţină, în comună, mereu vie flacăra pasiunii pentru cîntec, ducînd mai departe tradiţiile strălucite ale muzicii corale, din această parte de ţară, înaintea acestei prezenţe pe micul ecran, programate pentru astă-seară în jurul orei ÎS, corul din Gura Rîului a avut asigurate, după opinia specialiştilor, bune condiţii de pregătire, urmind un regim riguros de repetiţii pentru cizelarea, in cele mai mici detalii, a problemelor de interpretare, supunîndu-şi repertoriul, altfel foarte plăcut şi reprezentativ, unui studiu de stil amănunţit. Pe de altă parte, formaţia a participat la un turneu bogat de spectacole publice, cîntind în condiţii de ambianţă diferite, pe scene ale căminelor culturale, ale caselor de cultură, verificîndu-şi din plin şi în acest mod potenţialul competitiv. Din harta acestor prezenţe precompetiţionale, care au ridicat faima corului din Gura Rîului pînă la autoritatea de azi, amintim participarea sa la toate cele zece ediţii ale concursului naţional de cîntece şi dansuri, dintre care în ultimele trei a intrat frecvent în bătălia finală. Se subliniază apoi participarea lăudată la festivalul braşovean „Gheorghe Dima“, la câteva ediţii ale festivalului sibian „Cibinium“, la festivalul bănăţean „Ion Vidu“, la aniversările corurilor din Sălişte, Răşinari, Cisnădie, la numeroase prilejuri sărbătoreşti organizate în plan judeţean şi local, precum şi in mai multe concerte publice speciale. Cu toate se reunesc pentru a defini un titlu de hărnicie şi de prestanţă, o activitate social-culturală impunătoare, principal argument al valorii actuale, al formei de concurs a corului. Aceasta ne face să sperăm într-o bună apariţie pe micul ecran, unde ei nu se află, de altfel, pentru prima oară. Intîmpinînd gîndul de bine al nenumăraţilor iubitori ai muzicii corale din judeţul Sibiu, ai prietenilor şi mai numeroşi ai micului ecran, cu toţii prezenţi azi la concertul televizat, urăm prestigioasei formaţii corale din Gura Rîului deplin succes in emisiunea „Cîntare patriei". ION IT® hotare • Patrioţii Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde au doborî® un avion aparţinind forţelor colonialiste portugheze. Pilotul avionului a pierit. • Vineri, la Helsinki, a avut loc premiera filmului artistic românesc „Mihai Viteazul“. Producţiei româneşti i-au fost consacrate, în presa din capitiala Finlandei, încă înainte de prezentarea filmului, articole care subliniază virtuţile artistice şi tehnice ale peliculei. • Guvernul indian a hotărit trecerea sub controlul statului a pieţei grinelor, pentru a asigura o aprovizionare mai raţională a populaţiei pe întreg cuprinsul ţării şi pentru a combate specula. • In proba de dublu din cadrul turneului internaţional de tenis de la Valencia, perechea Ion Ţiriac (România) — Mike Estep (S.U.A.) , învins cu 6-3/ 6-1 cuplul fraţilor Lloyd (Anglia).