Tribuna Sibiului, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)

1973-05-01 / nr. 1611

1 MAI muncitoresc Intrată adine în tradiţia miş­cării muncitoreşti din România­, care a cinstit-o înalt încă din veacul trecut, semnificînd şi prin aceasta sentimentele internaţio­naliste care animă dintotdeauna activitatea revoluţionară a prole­tariatului nostru, sărbătorirea zi­lei de 1 Mai se profilează între marile evenimente aniversare ale clasei muncitoare din patria noastră, ale întregului nostru po­por. In uzinele şi in fabricile ţării, la ogoare şi in instituţii, în toa­te colectivele muncitoreşti, marea sărbătoare a solidarităţii interna­ţionale a oamenilor muncii de pretutindeni constituie un prilej de analiză plenară a rezultatelor înregistrate in întrecerea socia­listă pentru înfăptuirea sarcinilor actualului cincinal in patm ani şi jumătate. Cauză a întregului popor, acest obiectiv de mare în­semnătate în realizarea unui pro­gres mai accelerat al patriei pe calea construcţiei societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, vine să dea o nouă măsură a entuziasmului cu care clasa mun­citoare din România se consacră înfăptuirii chemărilor patriotice lansate de partid, slujind idea­lul patriotic al ridicării României tot mai sus pe culmile progresu­lui şi civilizaţiei. Semnificînd u­­nitatea nezdruncinată dintre partid şi popor, subliniată la toa­te evenimentele muncitoreşti, funcţiontnd ca un liant fierbinte in munca de zi cu zi din uzine şi de pe ogoare, sărbătoarea zilei de 1 Mai îmbracă din nou oraşe­le şi satele în straiele primăverii, înălţind în bătaia vîntului, între flori şi eşarfe, steagurile parti­dului şi ale patriei, în aceeaşi în­gemănare simbolică reunită pe veci. Ca în ţara întreagă, in judeţul Sibiu apropierea marii sărbători a proletariatului a dat prilejul unei noi afirmări a entuziasmului şi a hărniciei în muncă, determi­nând un real avînt în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sar­cinilor de plan şi a angajamente­lor. După cum se ştie, Conferin­ţa organizaţiei judeţene de par­tid, din luna ianuarie, a confir­mat oficial hotărirea fermă a muncitorimii sibiene, a tuturor oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, români, germani, ma­ghiari, de­­ a îndeplini exemplar, în 4 ani şi 6 luni, sarcinile ac­ (Continuare ta p»q, a li-a) Uzări de prestigiu Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la „Vitrometan“, raportează realizarea peste nivelul planificat a diferite ar­ticole de sticlărie în valoare de aproape 2,5 milioane lei. In cele 4 luni scurse de la începutul anului, făuritorii cris­talului românesc şi-au îmbogăţit bi­lanţul şi cu alte rezultate demne de consemnat. Astfel, din totalul produc­ţiei de cristal contractată pe acest an, în cinstea marii sărbători, 70 la sută a fost deja realizată. De asemenea, in cursul lunii aprilie au fost expediate peste hotare peste 20 vagoane cu dife­rite articole de sticlărie. Un succes de prestigiu este şi acela că la noua linie din cadrul complexu­lui de amestec au fost atinşi para­metrii prevăzuţi în proiect. începînd cu luna, aprilie s-a trecut la asimila­rea şi producerea pe maşinile automa­te a unor noi tipuri de borcane şi au fost pregătite şi expediate o parte din articolele de sticlărie cu care harnicul colectiv se va prezenta la diferitele tîrguri internaţionale în vederea con­tractărilor pentru anul 1974. Eficienţă ridicată Modul in care şi-a desfăşurat acti­vitatea colectivul uzinei , „Balanţa" Si­biu, demonstrează eficienţa măsurilor stabilite, hotărirea muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor de aici de a încheia acest al treilea an al cincina­lului cu rezultate remarcabile. Anga­jamentele asumate sunt edificatoare: 5 milioane Iei producţie globală pe un­­­plan şi 4 milioane producţie marfă suplimentară. Desfăşurînd larg întrecerea socialis­tă, în ituîmpinarea zilei de 1 Mai, colectivul uzinei a reuşit să raporteze, cu 4 zile înainte de termen,, realizarea sarcinilor de plan pe patru luni. De remarcat ca la aceste rezultate s-a ajuns datorită creării condiţiilor pen­tru desfăşurarea ritmică a sarcinilor de plan, ritmicitate oglindită fidel în realizările zilnice, decadale. Pînă acum s-au produs suplimentar utilaje textile şi aparate de măsură şi control în va­loare de peste 2 milioane Iei. Reducerea ru­­7A iei chei tu­ Mor­de producţie la 1 CCO Iei producţie marfă şi obţinerea unor economii su­plimentare la preţul de cost de peste 1,5 milioane lei demonstrează că, în preocupările colectivului pentru tra­ducerea în viaţă a sarcinilor ce-i revin, ridicarea nivelului eficienţei activităţii economice ocupă un loc central. Mecanizarea lucrărilor in construcţii Colectivul de muncă al Şantierului de construcţii Mediaş a obţinut noi succese în muncă. Astfel a fost pusă în funcţiune o instalaţie de sortare a agregatelor de carieră cu ajutorul că­reia se valorifică superior mii de m­c balast, asigurîndu-se totodată trei sor­turi de grilluri, nisip, iar pietrele re­zultate se concasează, fiind utilizate eficient în diferite lucrări de construc­ţii. Această realizare aduce şantierului importante economii prin reducerea cheltuielilor cu 25 la sută pe m­c agre­gate. De asemenea, colectivul şantierului a realizat o staţie de încercat radia­toare şi format corpuri de încălzit. O dată cu­ punerea în funcţiune a aces­tei staţii nu se mai pot monta radia­toare cu defecte ascunse, defecte ce pînă acum se constatau doar la efec­tuarea probelor de rezistenţă a între­gii instalaţii de încălzit, iar remedie­rea defectelor necesita cheltuieli supli­mentare. Eficienţa: creşterea producti­vităţii muncii cu 15 la sută şi peste 200 mii lei economii. Tot pentru realizarea de economii, mecanizarea lucrărilor şi sporirea nive­lului calitativ al acestora s-a pus în funcţiune o staţie de izolat ţevi care acoperă întregul volum de activitate pentru toate tipodimensiunile de ţevi utilizate pe şantier. Toate aceste realizări simt rodul ac­tivităţii colectivului format din ing. Tiberiu Simon, maistrul Vasile Fiona, electricianul Werner Kelp și lăcătușul Andrei Horn. Astăzi (marţi)­, în jurul orei 10:00, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la sta­dionul Republicii din Capitala adunarea populara or­ganizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc. In pagina a 2-a Fruntaşii in muncă — mîndria noastră în pagina a 3-a O imensă arenă a muncii şi a împlinirilor Idei şi destine în spaţiul transpa­renţei V?i?ubîi:r/ ..astffi"s?i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1611 Marţi, 1 mai 1973 4 pagini, 30 bani TRAIASCA ! MAI ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! . ^ ■ -MX'in i F: :• f '' . ■ : \ ■ V.: :­ & . fFF:: ■ I il V* -■ f::ffT ; y ■ ■Í *M jM. JBm • * I# F - ' F: llff ’ ■:M't ' .. F? ■ f-f F-V jyt. ■ gi 1.» SUCCESE SUB SEMNUL SĂRBĂTORII MUNCII Angajamente îndeplinite l­a uzina „Tîrnava“, întrecerea so­cialistă, care în preajma marii sărbă­tori a căpătat noi dimensiuni, a con­stituit un cadru prielnic de afirmare a hărniciei şi priceperii ţesătoarelor. Principalii indicatori ai planului de producţie au fost îndepliniţi înainte de termen, iar fiecare sector a reuşit să-şi realizeze sarcinile fizice. Aceasta­­ ca urmare a faptului că în toate secţiile productive a fost introdus a­­cordul global. Pentru bunul mers al procesului de producţie, prin autoutilare, în cinstea zilei de 1 Mai, a fost realizata o ma­şină de strecurat paste cu vid. Pe lîngă activitatea curentă, comi­tetul oamenilor muncii acordă o de­osebită atenţie pregătirii producţiei pentru anul care urmează. In acest sens, au fost avizate 20 noi desene în 80 poziţii coloristice şi se lucrează la introducerea unui nou articol de țe­sătură cu P.N.A., la care se efectuează deja probele. ■ mii lei valute peste plan Colectivul de muncă al fabricii si­biene „Libertatea", ca urmare a en­tuziasmului și hotărîrii cu care a tre­cut la realizarea sarcinilor­­ de plan , pe acest an, a reușit sa obţină rezul­tate de prestigiu. Buna organizare a locurilor de mun­că, a fluxului tehnologic au permis finalizarea, în primele 4 luni ale anu­lui, a unei producţii marfă suplimen­tară în valoare de aproape două mi­lioane lei, concretizată în peste 3 000 m­p ţesături lînă şi tip lină. In toată această perioadă­­— ca de altfel şi măsurile de perspectivă — s-a urmărit îndeplinirea obligaţiilor con­tractuale atît interne cit şi faţă de beneficiarii externi. Astfel, la export, ca urmare a preocupării pentru îm­bunătăţirea calităţii stofelor, s-a reu­şit obţinerea unei depăşiri a planului aferent acestei perioade cu peste 250 mii Iei valută. Detaliu din faţada blocului turn — cartierul Cura Cimpului Mediaş Foto: FRFD M­SS ! i I ! Prezenţi la datorie încă un pas înainte pentru­­ încheierea însămînţărîior ! Intimi de Mai, aşa după cum bi­ne ne-am obişnuit, este sărbătorit la Copşa Mică — oraşul metalurgiş­­tilor de pe Târnava — prin muncă. A devenit tradiţie împletirea suc­ceselor de producţie ale acestor oa­meni minunaţi, cu zîmbetul cald, tovărăşesc, întîlnit pretutindeni în această zi de primăvară. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinei meta­lurgice de metale neferoase de aici — plămădiţi din muncă şi respirînd numai prin ea — înţeleg că focul continuu­­ cere sacrificii. Aşa i-am întâlnit­­ ieri şi alaltăieri — şi de ■cite ori în atîţia ani! — în raza conului de lumină a 1­15ALM.N., prezenţi la datorie. Inginerul Iuliu Toth, şeful secţiei aglomerare, ve­nise „în treacăt* să vadă cum se desfăşoară procesul tehnologic, dacă sunt ceva greutăţi şi ce se poate fa­ce pentru înlăturarea lor. Dar în secţie totul era în ordine. Nici nu putea fi altfel din moment ce încă de joi s-au făcut pregătirile cores­punzătoare pentru ca în aceste zile lucrul să se desfăşoare normal. In bilanţul zilei de 29 spre 10 a­­prilie, la secţia furnal a uzinei au fost înscrise încă 12 tone produse —­ cantitate produsă suplimentar ca urmare a funcţionării normale a furnalului şi a efortului şi hărni­ciei depuse de muncitorii de aici, dintre care ii amintim pe Vasile Timaru, Silvestru Ha­ţigan, Silvestru Maink, Iulius Dob­şa, Wilhelm Bar­­tus­­ şi Ioan Gorban. Cu nimic mai prejos nu s-au lăsat nici Ion Jerban Kolovar Katila, Dumitru Amaran­­dei şi Vlăduţ Suchi de la instala­ţia doi a fabricii de acid sulfuric a U.M.M.N. ale căror rezultate se concretizează în realizarea şi de­­pşirea cu trei procente a sarcîii­­or de plan aferente acestor două zii.­:. Desigur că succesele repurtate în ultimele două zile vin să iscunune­ze — asemeni ramurilor în floare din această zi — strădaniile acestui colectiv de muncă, mereu la datorie şi mereu in fruntea economiei ju­deţului. Un amănunt, nu­ lipsit de interes, cataloghează de la sine ac­tivitatea desfăşurată aici , sarci­nile de plan pe primele patru luni au fost îndeplinite cu patru zile mai devreme şi, tot în cinstea zilei de 1 Mai, angajamentul asumat a fost materializat. In felul acesta, la U.M.M.N. Copşa Mică, s-a creat deja un avans de două luni şi ju­mătate pentru realizarea cincinalu­lui înainte de termen ! V. B. Lucrătorii de pe ogoare au in­­tm­pinat ziua de 1 Mai prin mun­că. Pe ogoare s-au desfăşurat am­ple acţiuni pentru pregătirea pro­ducţiei acestui an. După cum re­iese din datele centralizate la Di­recţia generală judeţeană a agri­culturii, duminică, 29 aprilie, au lucrat 1 357 tractoare şi numeroase alte agregate şi maşini agricole. In această zi au fost executate arături pe 740 ha, a fost pregătit patul germinativ pe 1 300 ha, au fost în­sămânţate culturi pe 860 ha, din care 840 ha porumb pentru boabe şi pentru siloz. Rezultate deosebit de bune au fost înregistrate la C.Albn Alţîna, Retiş, Marpod, Şa­­roşu pe Tîrnave, Şura Mică, Slim­­nic, Şelimbăr, Laslea, Micăsasa, Blă­­jel, Boian, Cirlos, Aţei, Armeni, Buia, Mediaş, Moşna, Miercurea Si­biului, Alma ş.a., unde cooperatorii, mecanizatorii şi specialiştii au des­făşurat activităţi fructuoase, la se­mănat, pregătirea patului germiac­­tiv, araturi ş.a., C.A.P. Alţina. Pe ogoarele unită­ţii mecanizatorii, cooperatorii, spe­cialiştii au fost şi duminică la dato­rie, în hotarul „Bare“, mecanizato­rii Mihai Müller, Ion Müller, Zaha­­ria Martzi, Christian Hartmann şi Simion Corman au executat arături pentru porumb. La Beneşti, la hota­rul „Hirla“, mecanizatorii Uie Ba­­nu şi Aurel Popovici, cu două a­­gregate, au lucrat la discuirea şi pregătirea patului germinativ, iar Traian Preda, Andrei Diring şi Tra­­ian Faur au executat aceeaşi lucra­­­­re la Alţîna, în hotarul „Bărci. Cu trei agregate s-a lucrat la semănatul porumbului, C.A.P. Aţei. Preşedintele unităţii, Johann Schuster, împreuna cu in­ginerul şef, Ştefan Munteanu, se aflau pe teren încă din zorii zilei. În hotarul „Tîrnava“, o tarla de 38 ha a fost pregătită pentru semănat porumbul. Mecanizatorul Constan­tin Dragulea, cu un agregat format din E-400 și o mașină MSPC- 900, executa erbicidarea terenului, în timp ce colegul său Franz Welter, cu o SPC-6, semăna porumb. Fo line DE M Mirific iată-n arc de ploi aceste Domoare zodii grav născând iubire Cînd ’nalţi, sub primăverile celeste Venim cu chipul nins a împlinire. înrourează trilul de Măiastră impătîmat hram limpede, fecundul Şi suplul rod preumblă-n orga — albastră Sub tinăr pas de-ntinereşte prundul. Mirific iată zvonul de legendă Răcoarea vorbei cind se vrea deplină, Aromitoare lunci, cald vis, mirific Stelara febră — Patria lumină. Călătoresc puteri de neam, curate Şi-i ritual înalt liniştea bună Citim anotimpuri sudice, rotate în românescul crez devin fintini. Mirific, iată, azi ne trec prin fire Mari păsări şî-i iubire roditoare Patria — cintec fără de sftţşîre In dimineţile interioare. NICOLAE PETRU Susuri printre pietre pîlcuri. Poamele verii mugurii sparg. Zvonuri de spice, spre vîrf de catarg. Suie rotunde in grturi. Murmură vesel apele-n ciuturi. Aburi din glie­ţările torc, Stropi de lumină şi ceruri se-ntors Limpezi pe aripi de fluturi. Inima toată plină-i de doruri, Freamătă codrul de vînt legănat. Păsări, spre-naltul şi vechiul Carpat, Vin de departe în zboruri. .. . Picturi, şi ciuturi, la doruri, şi ramuri F­ragi îmi sinteţi voi pretutindeni. F­iî fericită, mereu In Armindeni, Ţara mea bună, cu mindrele-ţi flamuri. V. TRIFU

Next