Tribuna Sibiului, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)
1973-06-10 / nr. 1646
PROLETARI DIN TOALE ŢĂRILE, UNITI-VĂR URBAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1646 Duminica, 10 iunie 1973 4 pagini, 30 bani UN SFERT DE VEAC DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE ■ Se împlineşte, .mîine, 11 iunie,un sfert de veac de la evenimentul istoric, de importanţă covirşitoare pentru înfăptuirea revoluţieisocialiste, cînd principalele mijloace de producţie, au trecut în mîinile clasei muncitoare, a poporului nostru. În sfertul de veac, ce a trecut de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, economia judeţului Sibiu a cunoscut însemnate transformări, a înregistrat salturi importante. • Producţia globală industrială a sporit de peste 15 ori, intr-un ritm mediu anual de 13,2 la sută. • Faţă de producţia realizată in anii imediat următori actului naţionalizării in numeroase ramuri s-au obţinut creşteri impresionante. Metalurgia neferoasă este astăzi de peste 41 de ori mai mare, înscriindu-se intr-un ritm de 18,5 la sută, construcţiile de maşini şi prelucrării metalelor, cea mai dinamică ramură din judeţul nostru, ca de altfel şi la nivelul economiei naţionale au sporit de aproape 80 de ori, chimia de peste 61 ori, exploatarea şi prelucrarea lerAcest act a fost urmarea firească a procesului revoluţionar de făurire a unei societăţi noi, lipsită, de exploatarea omului de către om. 11 iunie 1948, este actul care a avut un rol hotâritor în desfăşurarea revoluţiei nului — 7,8 ori, sticlăria — 9,7 ori, industria textilă — 6,7 ori, confecţiile — 9,5 ori, industria alimentară — 8,3 ori.9 Aceste mari ritmuri de creştere au produs transformări şi în structura producţiei ramurilor industriale la nivelul judeţului. Astfel, ramura industriei textile care la naţionalizare deţinea cea mai mare pondere din industria judeţului, a cedat locul ramurii construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor, care la ora actuală deţine o greutate specifică de 40 la sută din totalul producţiei industriale a judeţului. Judeţul nostru deţine în prezent, locul 3 dintre judeţe ţării în ce priveşte producţia ramurii construcţiilor de maşini, locul 1 la industria textilă, locurile 4 la metalurgie neferoasă, pielărie, încălţăminte, poligrafie etc. socialiste, deschizînd o etapă nouă în istoria relaţiilor de producţie din ţara noastră. Cuprinzînd industria, transporturile, băncile, naţionalizarea a creat un puternic sector socialist de stat, permiţîndu-se astfel trecerea la conducerea planificată a economiei naţionale. Aniversînd împlinirea a 25 de ani de la naţionalizare nu putem să trecem cu vederea peste rolul imens pe care l-a avut acest act în producerea saltului înainte, înregistrat în dezvoltarea ţării. Clasa muncitoare, sub conducerea partidului comuniştilor, dispunind de puterea politică şi o bază economică creată în urma naţionalizării a trecut la înfăptuirea politicii de industrializare socialistă a ţării, înfruntînd cu eroism greutăţile datorate faptului că s-a preluat din mîinile burgheziei o industrie slab dezvoltată, învechită. Astăzi, după un sfert de veac de la consfinţirea proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie, am reuşit, sub conducerea partidului, să făurim o economie în plină ascensiune, cu o industrie puternică, dinamică, armonios repartizată pe întreg teritoriul țării. Fabricile, uzinele, minele au cunoscut o (cuntinuare în pag. a II-a) RETROSPECTIVA IN IMAGINI Luni, în jurul orei 16:00 se va transmite la posturile de radio şi televiziune direct de la Aeroportul Otopeni, ceremonia sosirii preşedintelui Republicii Volta Superioară, general Sangoula Lamizona, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului deStat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vizită oficială în țara noastră. DIN SUMAR: • Magasin In pag. a 11-a • 24 de ani de activitate neobosită în serviciul patriei, al poporului In pag. a IlI-a • Rubrica de informaţii: LA DISPOZIŢIA DVS. • PUBLICITATE • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ In pag. a IV-a Au trecut 25 de ani... Un sfert de secol de la actul naţionalizării, piatră de temelie a unui edificiu industrial cu care România socialistă se mîndreşte. Două imagini dintre zeci de imagini - mărturie a acestei glorioase ascendenţe, puncte de reper pentru ceea ce a însemnat un sfert de secol din clipa în care muncitorul a păşit pentru întîia oară în fabrică nu ca exploatat ci ca stăpîn. „Libertatea" (dreapta) şi întreprinderea mecanică din Sibiu - două imagini dintr-o vastă hartă a înnoirilor şi modernităţii. Cînd te gîndeşti că in 1948, bunăoară, întreprinderea mecanică („Metalurgica") avea 93 de salariaţi şi o producţie de nici un milion (faţă de 1948, producţia anului curent este de... 350 ori mai mare). Două imagini-martori... Intilnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei „125 de ani de la Revoluţia din 1940 in Rlomânia“ In prezenţa tovarăşului NicolaeCeauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, «îmbată la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România". Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întrg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptând, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Bîrghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.G.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Finiunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întâmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii artiştilor plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al EJ.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinţei lor naţionale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia, pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sunt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept ,,motto“ cuvintele pline de semnificaţie rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iaşi. „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia de la 1848 din Ţările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat şi ţinut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate naţională, pentru unitatea şi progresul patriei este de a ne angaja cu toţii sa muncim cu toată (caut în«artia pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sinteţi la sfirşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pină la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne intîlnîm in cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat in felul acesta, deoarece, vizitind expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreapta, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, in stiluri deosebite. Ceea ce constituie insă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aci, să exprim preferinţele mele. Pot spune insă că, în general, atit ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au fifăcut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt expuse aici —■ propunîndu-şi ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, şi să re urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, aşa cum se intîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că in această situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aci, cu ciţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă in direcţia redării unui conţinut bogat de idei, intr-o mare varietate de expresii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi un nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinţei dumneavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii, pentru a-mi exprima dorinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar in aceste zile 25 de ani de la naţionalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi binevenite. Sper că vă veţi angaja să faceţi ceva in această privinţă. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecţiei naţionale armate antifasciste. Aşteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu acelaşi succes ca şi la expoziţia prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieşte politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspiraţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi in valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilităţi nelimitate de a realiza aceasta. In politica internaţională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obţin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinţei general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferinţa miniştrilor de externe, începe deci conferinţa pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al naţiunilor europene — deci şi al naţiunii române — al tuturor naţiunilor lumii. Ar trebui să vă gindiţi să daţi expresie prin arta dumneavoastră şi acestor schimbări, năzuinţelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspiraţie vă oferă viaţa. Am dori ca, aşa cum aţi reuşit acum să prezentaţi in această expoziţie momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, sa realizaţi in anii următori noi expoziţii în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieţii şi muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redaţi succesele popoarelor in lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere şi pace pe plan internaţional. Sper că atit cei mai in virstă, cei de vîrstă mijlocie cit şi cei tineri — care s-au intrecut, aş putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase in această expoziţie — se vor lua in continuare la întrecere pentru a da poporului opere şi mai bune, şi mai valoroase, pentru a contribui şi pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieţi mai bune pe pămiintul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziţii şi mai mari şi mai frumoase. Vă urez succes in activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-aţi ales, succes in îndrumarea activităţii de creaţie. Aceste succese depind de munca tuturor artiştilor plastici, de felul in care fiecare înţelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, in felul său, serxind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). ai fantei de 1'ţ.p.Grit* | Fragmente de viaţă Dimineţile citadine, cu, peisajul lor pestriţ, cu mase de oameni grăbind spre locurile de muncă m-au atras întotdeauna prin aparenta lor uniformitate, în care miile de indivizi îşi topesc — tot aparent — individualitatea căpătind un anume CB comun. Aceleaşi feţe, aceleaşi gesturi de salut, aceleaşi serviete şi pacheţele cu gustarea de ora rece... Dincolo de această pojghiţă puţin transparentă pentru o privire superficială, fiecare ucenic, muncitor, maistru are un nume, o personalitate mai mult sau mai puţin problematică. Preocupări, ginduri, bucurii şi necazuri intr-o permanentă fluctuţiţie de la o zi la alta, intersectate de frămîntările colective care la un grad superior el conştiinţei de vin chestiuni personale. Tînărul care acum îşi sporeşte paşii spre uzină locuieşte pe strada mea, în gazdă, într-o cameră cu încă trei băieţi. Noaptea trecută a ţinut lumina aprinsă pina tirziu. A învăţat, şi-a preparat teza la română, acum gîndurile-i gravitează, poate, în jurul unei viitoare inovaţii. Sau, insul cărunt, cu fruntea brăzdată, maistru oţelar care acum vreo 15 ani se confrunta, alături de tovarăşii săi, cu mari greutăţi organizatorice, în secţia unde era proaspăt repartizat. Astăzi, tînărul de atunci — al şaptelea din cei nouă copii ai unei familii de ţărani — este cotat ca un foarte bun specialist. Grijile de altădată sunt, înlocuite acum, printr-o firească dialectică fa vieţii, cu altele. O existenţă complexă, tensionată de responsabilităţi esenţiale pentru omul noii noastre societăţi. Să intrăm in acest grup şi odată cu el în întreprinderea „Libertatea”. Secţia ringuri (sau filatură pieptănată). Dialogul cu Horst Klein, de şase ani maistru aici (alţi paisprezece ani ajutor de maistru) se desfăşoară în ritmul sacadat al maşinilor. Se pregăteşte predarea schimbului, fără ca lucrul să înceteze. Maistrul şi ajutoarele sale asigură materia primă necesară, verifică starea utilajelor (in acest moment se cere intervenţia acestora: s-au ars bobinele unui motor...) Este consemnată producţia realizată de fiecare muncitoare, sunt cîntărite deşeurile (reduse simţitor în ultima vreme). „Absenţe nemovate şi întîrzieri? foarte puţine — răspunde scurt maistrul — şi luptăm pentru dispariţia totală a acestora“. Apoi: „Pina in prezent planul da producţie e îndeplinit la toţi indicatorii“. Şi despre oameni: „Nu mă pot plînge... muncitoare cu o conştiinţă evoluată ... hărnicia, inventivitatea, responsabilitatea solidară —, deşi la grade diferite — sunt trăsături definitorii pentru personalitatea colectivului şi a fiecărui angajat... foarte multe dintre angajate sunt soţii şi mame, au probleme familiale... dovada de solicitudine, înţelegerea din partea conducerii nu are de a face cu un anume soi de indulgenţă, prin care sunt cocoloşite lipsurile... puteţi nota şi cîteva nume". Livia Comşa — o tinară plină de viaţă, privire neastimpărată care, însă, nu are nimic de ascuns, vorba sinceră, directă. „Mă bucur atunci cînd treburile merg bine. Nu-mi place acel soi de tineri ce se adăpostesc sub coaja suficienţei. La şcoala muncii am învăţat să spun NU acestei false mulţumiri de sine. Nu vreau să rămîn doar cu cit ştiu. Voi face şi liceul seral.. Fata asta, fruntaşă, exigentă cu ea şi cu alţii, secretară U.T.C. pe secţie nu are ambiţii egoiste, ci personalitate, voinţă izvorită din stima faţă de om — faţă de ea şi colectivul în care munceşte. Susana Cristea — aceeaşi vioiciune, caracter ce se consolidează cu demnitate inactivitatea şi comportarea zilnică. Imi iubesc foarte mult meseria şi de aceea detest lucrul prost făcut. Particip la cursurile de reîmprospătare a cunoştinţelor, învăţ, contribui la acţiuni obşteşti, la viaţa social-politică a întreprinderii. Avem desigur şi noi tinerii destule probleme personale.Şi nu e greu să le ghicim. Două tinere aflate la o vîrstă cînd se formează nu numai ca muncitoare ci şi ca oameni, daci învaţă să distingă, tranşant, binele de rău, cînd idealul da viaţă prinde contur. Maria Moga — muncitoare matură — în viaţă şi meserie — cuvint şi faptă perfect sincronizate, exigenţă dusă, uneori, pînă la asprime (probabil pentru a-şi învinge tutele slăbiciuni) şi totuşi multă sensibilitate şi înţelegere. Fruntaşă în muncă de ani de zile, cu un aport deosebit la calificarea tinerelor muncitoare. Şi-a crescut sin t continuare în pag. a llt-ai TRAIAN SUCIU GH. GR&DIWART9 Colectivele de oameni ai muncii din agricultură au sarcini complexe în acest sezon Cumunt pusă in valoare capacitatea organizatorică ? Trăim o epocă a EXCELENTELOR MĂSURĂTORI. Totul este măsurat cu precizie: atîta producţie, atîta cheltuială, atita efort. Necesitatea cunoaşterii adecvate, realiste este impusă de cerinţa progresului. Nu se poate înainta fără o profundă cunoaştere a realizărilor, a existentului care devine astfel baza de lansaire a performanţelor, pe care le gîndim, le organizăm şi, in ultimă instanţă, trebuie să le obţinem. Vorbim de capacitatea organizatorică a colectivelor de oameni ai muncii din agricultură şi afirmăm că aceasta a crescut. Au aceste vorbe acoperire faptică? In ce se concretizează, în definitiv, această creştere a capacităţii organizatorice? In ce altceva dacă nu in producţii sporite, în valorificarea mai bună a pămintului? ne întreabă parcă — răspunzând — inginerul Ioan Stroia, directorul I.A.S. Slimnic. Noi dispunem de 4 826 ha teren agricol, din care aproape 2 500 ha arabil. Ne-am preocupat încă din anii trecuţi de folosirea eficientă a fondului funciar. Un exemplu. Am desfiinţat drumul ciurdei în hotarul Şurii Mari. Am făcut productiv unteren de 2 ha. De aici obţinem anual 36 tone de cartofi. Ba Slimnic, pe „Pisc“ — alte 1,5 ha câştigate prin desfiinţarea unor drumuri. Deci şi de aici — cca 4,5 tona fînturi obţinute anual suplimentar. La fel — alte terenuri date producţiei — în „Şesul lui Meitzer“ şi la satul Ruşi. In total avem cca 5 ha asemenea terenuri prevalorificate. Alte 5 ha le-am cîştigat prin desfiinţarea unor răzoare, a unor terase — în parcelele „Grădina lui Timaru“ sau „Valea podului“. Am mai făcut cîteva lucrări pe unele păşuni distruse din toamnă. Am discuit puternic pajiştea stricată, am reînsărcinţat ierburi perene, în „Gorgan“ şi „Dealul cucului“ avem cca 7 ha asemenea amenajări. De aici vom obţine producţii foarte bune de fîn. Cred că şi acestea sunt expresii concrete ale creşterii capacităţii organizatorice... — Desigur, mai aveţi şi alte asemenea... expresii concrete... — Da, avem. In 1972 am cultivat în livezi — pe cca 60 ha — bostănoase pentru furaje. Rezultatele au fost bune, în acest an am extins acţiunea. în cele 12 ferma pomicole — Iarba Nord şi Sarba Sud — avem 170 ha culturi furajere în livezi. Sfecla de furaje va da cel puţin 60 tone la ha. Sperăm în obţinerea unor producţii bune şi la dovleci şi la pepenii furajeri. In aceste 2 ferme pomicole vom creşte, nenominalizat în plan, un microşeptel, 25 viţele de prăşit şi 10 duraşi la îngrăşat. Bineînţeles, alte cantităţi de furaje, obţinute aici, vor fi vîndute fermelor zootehnice. Avem şi alte preocupări pettru folosirea mai bună a fondului funciar. Vom regulariza pe unele porţiuni, rîul Visa, vom materializa proiectele de amenajare complexă a altor pășuni pe 615 ha — cu o valoare totală de 565 'Continuare IB Pag. * liii)