Tribuna Sibiului, august 1973 (Anul 6, nr. 1690-1715)

1973-08-01 / nr. 1690

Anul VI, nr. 1690 tRIBUOTER­A„ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA !­32T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri, 1 august 19734 pagini, 30 bani 1973 - AN KOTARITOR PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN­ UGUST Prezenţă rodnică la tîrgurile inter­naţionale Produsele întreprinderii mecanice Sibiu, rod al unor­­permanente e­­forturi ,pentru diversificarea gamei sortimentale, se bucură în ţară şi peste hotare de aprecieri unanime* Cea mai elocventă dovadă o con­stituie participarea activă, rodnică a întreprinderii sibiene la o serie de prestigioase tirguri internaţio­nale. Dintre prezenţele încununa­te in acest an de rezultate mai deo­sebite, se pot enumera: Tirgul in­ternaţional de la Bilbao unde un Herăstrău circular automat purtind marca întreprinderii a rămas în stand timp de 6 luni pentru de­monstraţii, Tirgul de la Kinshasa, în­­care pavilionul românesc a fost onorat de vizita preşedintelui Re­publicii Taii, Tirgul de la Buda­pesta ,şi altele. Peste citeva zile, două sortimen­te de prese cu excentric şi un fie­răstrău circular automat vor­­ fi expediate la expoziţiile internaţio­nale organizate in alte două oraşe ale lumii: Plovdiv şi Bangkok. 166 produse noi În cadrul r­ecursului de creaţie şi noutăţi­­.rganizat de UCECOM, unităţile Uniunii judeţene a coope­raţiei meşteşugăreşti Sibiu au avut o prezenţă remarcabilă. Avînd ca scop prospectarea pieţii în vederea contractărilor pe 1974, colectivele de creaţie ale cooperativelor sibie­ne au realizat o gamă variată de produse noi cu caracteristici cali­tative ridicate. Cele 166 produse noi sunt compuse din confecţii tex­tile, încălţăminte, marochinărie, tricotaje etc. Ponderea acestor pro­duse noi este dată de articolele de artizanat, cum sunt țesăturile cu a­­țesături, articolele din lemn,­ din­­piele, realizate mai ales de coope­ratorii de la­­Arta Sibiului". ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR Dezbateri care au evidenţiat suficiente rezerve pentru de­păşirea momentelor de impas Am răsfoit zilele trecute colecţia de ziare şi am regăsit intr-un număr apă­rut exact cu un an în urmă o analiză extinsă pe citeva coloane a activităţii din acea vreme desfăşurată in între­prinderile de industrie locală ale jude­ţului. Critica ziarul nostru pe atunci un şir întreg de nerealizări, tendinţa accentuată a conducerilor unor unităţi de a se acoperi cu „plapuma" prea scurtă a unor cauze aşa-zis obiective, atitudinea evident defetistă, pasivă ca­re te determina să estimeze şi să... planifice cu seninătate nerealizări­i numeroase sortimente, în loc să fi pornit de la reanalizarea energică, res­ponsabilă a disponibilităţilor. Cititorii noştri se vor întreba desi­gur, la ce este necesară această incursiune în­ trecut? Ei bine, am făcut-o pentru a-mi alege o situaţ­ie de­­ comparaţie cu ceea ce se întîmplă astăzi în industria lo­cală sibiană. Iar comparaţia mi-a fost facilitată recent de analiza foarte am­plă a acestei activităţi în adunarea ge­nerală a reprezentanţilor salariaţilor. Tabloul general al rezultatelor econo­mice prezentat cu acest prilej în da­rea de seamă de către" directorul în­treprinderii, ing. , Helmut Schenker, m­-a determinat să remarc că practic, nimic din ceea ce se propusese şi se promisese cu un an în urmă nu s-a realizat şi ca, probabil, articolul^ critic de atunci ar putea intra, după mici ajustări,­foarte lesne şi acum într-unul din numerele ziarului nostru. Departe de noi gîndul de a face speculaţii^ gra­tuite ! Dacă insistăm totuşi să ne aplecăm din cînd în cînd asupra unor deficienţe ce se manifestă^ sistematic, de la an la an în industria locală, o facem conştienţi de rolul şi locul pe care acest sector ar trebui să le deţină în economia judeţului. Ponderea sa crescindă, sarcinile importante la ex­port, obligaţiile de a asigura aprovi­zionarea pieţii cu o gamă de "produse de mare însemnătate (materiale de con­strucţie, elemente prefabricate, cără­mizi şi blocuri ceramice, aparataj elec­tric etc.) şi cerinţa de a se raporta şi­ confrunta în permanenţă cu cererile publicului consumator, cerinţă contu­rată de atribuţiile şi angajamentele sale, t­oate aceste obiective fac din in­dustria locală un sector al cărui ran­dament nu poate lăsa "indiferent pe nimeni. Să adăugăm acestor conside­raţii faptul deloc neglijabil că înce­­pind cu anul acesta, prin aplicarea Decretului 162 cu privire la îmbună­tăţirea normelor de structură a între­prinderilor, activitatea de industrie lo­cală a fost în întregime reorganizata asigurindu-se concentrarea ei într-o singură întreprindere. Avem de-a face deci cu o unitate economică puternică, comparabilă sub multe aspecte cu cele mai mari întreprinderi din­ județ. In­discutabil, timpul relativ scurt care a trecut de la crearea noii structuri ne determină să nu căutăm deocamdată­­ corelaţii prea intime cu nerealizările şi deficienţele subliniate în adunarea salariaţilor. Şi de­ această dată aprovizionarea tehnico-materială defectuoasă, lipsa contractelor la intern şi export, pe­nuria de cadre calificate într-o serie de unităţi productive au fost cauzele care au dat „tonul" referatului şi pe seama cărora s-au pus de fapt toate dificultăţile întîmpinate în primul se­mestru. Pornindu-se de la ele, s-a relevat activitatea necorespunzătoare — reflectată în rezultatele economice de slabă factură — de la secţia de materiale de construcţie, secţia lemn­(Continuare In pag. a III-a) EMIL DAVID Succese remarcabile în continua acţiune de înnoire a producţiei De la an la an co­lectivele de muncă din întreprinderi depun e­­forturi susţinute pen­tru înnoirea produc­ţiei, pentru introduce­rea pe scară largă­­ a noi sortimente menite să satisfacă, într-o măsura toc­mai ridi­cată cerinţele­­ benefi­ciarilor interni şi de peste hotare. Aceste preocupări sunt în­dreptate spre îndepli­nirea obiectivelor sta­bilite în documentele de partid, obiective ce vizează sporirea ga­mei sortimentale, a nivelului calitativ al produselor, pentru creşterea continuă a competitivităţii aces­tora. Spuneam că, în a­­ceastă direcţie, colec­tivele de muncă din industria judeţului nostru au obţinut în­semnate realizări. Du­pă centralizarea re­zultatelor obţinute la finele semestrului I a rezultat că planul de asimilări de produse noi a fost îndeplinit in proporţie de peste 140 la sută, numărul pro­duselor noi aflate în diferite faze de asimi­lare ridicîndu-se la peste 740. Grupa maşinilor, u­­tilajelor şi instalaţiilor a fost substanţial di­versificată prin exe­cutarea de noi pro­duse ca: semiremorcă platformă ţ pentru au­totractor derivat diff autocamion cu motor de 215 CP, presă cu excentric pentru lan­ţuri, cu role, cuptor cu inducţie pentru fontă, de­ 6,5 tone, autofurgon frigorific pe autoşasiu ROMAN, autocisternă pentru transport carburanţi pe autoşasiu MAN, presă de îndoit tablă de 6,3 tone şi altele. In ace­laşi timp gama bunu­­rilor de consum a fost lărgită cu noi modele de confecţii, tricotaje, ţesături, încălţămin­te, cu foţţe din piele velurată şi cu finisa­je sporite, covoare pluşate interţesute cu greutate redusă, vase emailate cu decor, ar­ticole de menaj şi de­corative din sticla al­bă suflată manual, precum şi din sticlă colorată etc. De altfel, valoarea produselor noi şi re­­proiectate in totalul producţiei globale, re­prezenta, la finele­­ pri­mului semestru peste 27 la sută. Faţă de această pondere o se­rie de întreprinderi s-au­ situat la un nivel superior. Astfel, la „Independenţa“ va­loarea produselor noi şi_ «proiectate «pre­zintă 39 la sută din producţia globală rea­lizată în trimestrul I, la întreprinderea de piese_ auto, 55,9 la su­tă, la întreprinderea mecanică Mir­şa, 51,8 la sută, la „Balanţa" — 37,3 la sută, la în­treprinderea mecanică Sibiu — 55,2 la sută, la întreprinderea de prelucrare a lemnului 78,3­ la sută. De asemenea, cu bune rezultate s-au soldat şi preocupările colectivelor de muncă de la „Libertatea", „Steaua roşie“, „7 No­iembrie“, „Drapelul roşu“, „13 Decembrie“ Sibiu, „Târnava“ şi „ Vitrometan" Mediaş, „Mătasea roşie“ Cisnă­­die, la care procesul de înnoire a produc­ţiei, prin crearea de modele şi articole noi este destul de ridicat. De menţionat ca la baza muncii de crea­ţie, de asimilare de produse noi, în gene­ral, de diversificare a producției stau obiec­tivele­ majore ale ac­tivității economice cum sunt: reducerea cheltuielilor de pro­ducţie, folosirea ra­ționala a materiilor prime și materialelor, valorificarea rezer­velor existente. Ca urmare, la finele pri­mului semestru s-au înregistrat însemnate economii, făcîndu-se astfel pa­şi însemnaţi spre creşterea eficien­ţei întregii activităţi desfăşurate în între­prinderi. BORIS ROTARU v­A RETROSPECTIVA IN IMAGINI l **$■*** 'W*' * v T' -'4 De-ar fi sa judecăm tinereţea ţării ne-am putea referi şi la tinereţea oraşelor şi comunelor, la mulţi­mea edificiilor noi. In 29 de ani am construit cit nu s-a construit in sute de ani; în 29 de ani am ridicat edificiu după edificiu, cu hotărirea celei mai ardente tinereţi. Lingă fabrici, uzine, şcoli, creşe, cămine şi locuinţe, multe aşezăminte de cultură, aşa cum este această frumoasă „Casă a armatei" din Sibiu. Dar, ea nu este decit un exemplu între altele... A. Efemeridele. Fiinţe de iluzorie strălucire. „Corăbii" fără busolă, ■navigind în derivă pe­ apele vieţii. Ale propriilor vieţi. Fiinţe care n-au­ ştiut să lupte pentru adevăra­ta fericire. Fiinţe care încă mai cred că fericirea lor poate fi clă­dită pe nefericirea altora. Fiinţe ca­re încă mai cred că se pot furişa in viaţă fără a intra în conul de lumină arzătoare al oprobriului public. Toate aceste fiinţe poartă cu ele, în fond, marea nostalgie a fericirii pierdute. Fiinţe care încă mai pot deveni „bărci albe" ale fru­­moaselor duminici, pe marca seni­nă a vieţii... ... „Cînd „doamna“ E. a rămas văduvă — la aproape 30 de ani — toţi cei apropiaţi au consolat-o. Statul i-a acordat o substanţială pensie (după soţul care fusese mi­litar) şi un apartament confortabil,­­pentru ca mama să poată creşte in bune condiţii — SĂNĂTOASE condiţii — cei doi copii — rămaşi atit de mici fără tată. „Vaduvioa­­­ra“ a înţeles însă altfel viaţa. Pen­sia ii face „inutilă" prezenţa in timpul muncii. Cei doi copii sunt încă mici. Acum nu pricep mare lucru. Dar... — Hai, copile (Ieşi afară!!), mai du-te la joacă! Nu vezi că mămica e ocupată? . într-adevăr, mămica-i ocupată A venit... n’în ea. Azi unul, mîi­­ne altul, poimîine ... Copiii se joa­că în faţa blocului. Vecinii se cru­­­­cesc de-atîta nesimţire. „Văduvioa­­ra“ însă afişează scurt: ..,Ce, n-am­ dreptul la­ viaţă?" Cum să nu? Cu de ce pe banii statului? De ce să plătească statul pensie pentru ca o fiinţă de treizeci şi ceva de ani, plină de vigoare, să devină — LE­GAL — un parazit social? Cu­ e­­fort depuse un muncitor în fa­brică pentru un salariu de 1800 lei? Unde este­­echitatea socială? Să mai vorbim de bătăile groaznice care se încing cînd se-nu­lnesc „ne­­nii“ veniţi la apartamentul dat de stat pentru copiii care se joacă in­ fata blocului? Să mai spunem că ,,doamna“ nu­­are nici un interes să se recăsătorească, pentru că ar pierde pensia care-i prinde atit de bine! Să mai spunem că, in sfirşit, cineva ar trebui să se ocupe con­crit de ac­est caz, evident antiso­cial? ...Zi senină. Frumoasă dumini­că. )Şi o frumoasă tînără familie a ieşit la plimbare. Citaţi-vă la a­­ceşti tineri. Ea, profesoara C., a­­puceată tandru pesite braţul soţului. El — ducînd gingaş căruciorul in care rîdea copilaşul lor. Imagine «ie idilă, imagine senină. Ea stătea la­­mam­a ei. El locuia la părinţii lui. Motivul? „N-avem apartament“, se arăta supărată soţia. Şi el a crezut, nebănuind nici un moment frivo­litatea. Pasă-mi-te, „doamna“ ob­servase, după căsătorie, după naşte­­­­rea copilului, că „nu-i bine“. Dez­­nodâmîntul — trezirea la realitatea neiertătoare — s-a produs ciar ti­nerii... au primit un apartament. — Nu mai trăiesc cu tine. N-am nici o satisfacţie din această căsă­torie, a declarat, scurt, „doamna“... ...Cu mulţi ani în urmă, doi studenţi-colegi s-au căsătorit. A­­mîndoi făceau parte din categoria acelora care „atrag priviri". $i fie­care, privindu-i, nu putea sa nu adauge: „Ce pereche potrivită!" El a fost repartizat undeva departe de Sibiu, ea — „doamna C.“ — în apropierea acestui, oraş. A venit pe lume şi un copil. Dar au sosit şi încurcăturile. Faţă de acestea so­ţul s-a arătat neputincios, privind totul prin prisma unei neîngădui­te... îngăduinţi, dacă ne permiteţi să spunem aşa. La unitatea în ca­re lucra tînăra soţie a sosit în vi­zită un fost om mare. Mare crai­don, acesta „a-nvîrtit-o pe deget“ — cum se spune — pe „doamna“ cu mintea... albastră. Citeva în­tâlniri strălucitoare, şampanie, a­­partamente „regale“ prin citeva mari oraşe ale ţării. Şi gata, „doamnei" i s-a părut nedemn tra­iul alături de acel soţ care nu ura decît... inginer. „Şeful" i-a pro­mis marca cu sarea. Soţia şi-a brus­cat­ o convieţuire — singura — ca­ri era bazată pe frumuseţe mora­lă şi a alergat după „fata morga­­m". Toată lumea ştia ca în curând (Continuare Li pag. a III-a) GH. GRANITER Din „insectarul de buzunar­­ al unui colecţionar paşnic *5CORĂBII“ FARA BUSOLA APELE FRIVOLITĂŢII z­ i. In zilele de 30—31 iulie a avut loc in Crimeea o întîlnire a conducători­lor partidelor comuniste şi muncito­reşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim­-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Con­siliului de Stat al R. P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-se­cretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brej­­nev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, mem­bru­ supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la întîlnire s-au infor­mat reciproc asupra vieţii şi activită­ţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost exami­nate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partide­le şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. b­. Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au consta­tat că, în perioada care s-a scurs de la întilnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comi­tetului Politic Consultativ al Tratatu­lui de la Varşovia, in hotărîrile con­greselor partidelor frăţeşti, în progra­mul păcii, al Congresului al XXIV-Iea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe ba­za dreptului internaţional a Republi­cii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Repu­blica Federală Germania, întărirea po­ziţiei internaţionale a Cubei, începe­rea cu succes a Conferinţei general-eu­­ropene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea in­fluenţei politicii de pace a ţărilor co­munităţii socialiste. Un mare rol in înfăptuirea acestei politici, in însănătoşirea întregii si­tuaţii internaţionale l-au jucat întîlni­­rile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialis­te le-au avut in ultimul timp cu re­prezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre ac­tivitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programu­lui păcii, adoptat de Congresul al XXIV-Iea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Repu­blica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acorduri­le încheiate, inclusiv acordul sovieto­­american cu privire la preîntimpinarea unui război nuclear. Conducătorii par­tidelor frăţeşti au dat o înaltă apre­ciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a se­cretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări po­zitive, capătă o tot mai largă recu­noaştere internaţională principiile co­existenţei paşnice între state cu sis­teme sociale diferite; se lărgesc legă­turile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitalis­te; se deschid perspective mai favora­bile pentru noi paşi constructivi me­niţi să contribuie la consolidarea pă­cii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor sta­telor interesate, să se consolideze mu­taţiile pozitive de pe arena interna­ţională, să fie transpuse consecvent in viaţă acordurile şi tratatele încheia­te, să se înainteze neabătut spre o­­biectivul principal —- asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unani­mă de a desfăşura o colaborare ac­tivă a ţărilor socialiste în această di­recţie, a fost reafirmată hotărirea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv conclu­ziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale pri­mei faze a conferinţei general-europe­­ne — reuniunea miniştrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor­­ frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care po­poarele leagă mari speranţe pentru sta­tornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bună­voinţa participanţilor. Pentru a con­feri o autoritate politică cit mai ma­re hotăririlor conferinţei, faza ei fi­nală ar trebui să se desfăşoare la cel mai inart nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari pro­porţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru con­tacte largi şi multiforme intre opinia publică din toate ţările, pentru sti­mularea turismului, a legăturilor spor­tive, pentru dezvoltarea relaţiilor cul­turale şi a schimbului de valori spi­rituale, in vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce intre popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stric­te a suveranităţii fiecărui stat şi nea­mestecului în treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colabo­rare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăreia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie ac­tuala activizare a forţelor sociale ca­re pot juca un rol important în în­deplinirea sarcinii istorice de transfor­mare a Europei intr-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consec­vent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu pri­vire la reducerea înarmărilor şi for­ţelor armate in Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinde­rea ei asupra întregii lumi. Aceasta re­clamă, în primul rînd, reglementarea neîntîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda po­poarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochina; au fost exprimate solidari­tatea internaţionalistă cu poporul viet­namez, hotărirea de a-i acorda ajuto­rul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R. D. Vietnam. Una dintre cele mai acute proble­me continuă să fie situaţia din Orien­tul Apropiat, care trebuie să fie re­glementată "pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independen­ţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, in­clusiv ale poporului arab al Palesti­nei. Politica de destindere şi de dezvol­tare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, insă, conti­nuă să existe forţe care, acţionînd in spiritul „războiului rece", se opun des­tinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor mi­litare şi pentru umflarea bugetelor mi­litare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica a­­cestor forţe, să se contracareze ten­tativele lor de a induce în eroare o­­pinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura intre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. (contmaST« in pag. a IV-a) întilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti in Crimeea » nm naiMi­iiMiiMiBiiMiiaila întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-a­miază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulga­rn cadrul întîlnirii, au fost abordați probleme privind dezvoltarea in con­tinuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Popu­lară Bulgaria în interesul ambelor po­poare, al cauzei socialismului și­­păcii. întilnirea s-a desfășurat fivtr-o at­mosferă caldă, tovărășească. » I «I I «■- M-l-M­fP’H'OTP e 24 de ore în judeţ • Ieri, pe poarta întreprinderii „1B Decembrie * Sibiu a plecat la export un nou lot de produse. Dintre produ­sele expediate amintim: coperţi, ser­viete, mape şi truse pentru R. F. Ger­mania, genţi de voiaj şi poşete pentru Canada, serviete şcolare pentru Elve­ţia, precum şi încălţăminte pentru S.U.A. De menţionat că o parte din aceste produse au fost expediate în avans­ faţă de graficul de livrări. • In cursul zilei de ieri, in­ trei centre _ din judeţul nostru (Sibiu, Me­­dia$""$i Agnita) Administraţia finan­ciară a organizat şedinţe de instructaj cu agenţii fiscali şi casierii-încasatori ai consiliilor populare orăşeneşti şi co­­m­­u­nal­e. Cu acest prilej s-a făcut o analiză, pe localităţile cuprinse în cele trei zone, asupra stadiului îndeplinirii planului de­­ încasări, transmiţîndu-se totodată sarcinile de viitor. • In pauza de dimineaţă, muncitoa­rele de la sectorul II finisat relon al întreprinderii „7 Noiembrie“ din Sibiu au primit, ca în atâtea rînduri, vizita bibliotecarei clubului, Gertrude Barth, care le-a prezentat medalionul literar „Viaţa şi opera lui Dimitrie Bolinti­­neanu“. 24 de ore * ■ 1 «m mm I aw I apu a» r«H i ■ In pagina a 4-a ; Vizita delegaţiei de partid şi­­ I guvernamentale a R.D. Vietnam! ««IMMMm­Mh­w.

Next