Tribuna Sibiului, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1716-1741)

1973-09-15 / nr. 1728

Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Ecuador Vizită protocolară Vizite ale tovarăşei Joi după-amiază, preşedintele Con­siliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară la Palatul Na­ţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de ex­terne ai celor două ţări, George Ma­­covescu şi Antonio Jose Lucio Pare­des.­­ Intr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, au fost abordate probleme pri­vind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost anali­zate căile lor de dezvoltare în inte­resul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţio­nale. Totodată, au fost discutate pro­bleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Pala­tul Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşe­dinţei prezidenţiale, tui mare număr de­­locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prie­tenie. în cursul dupa-amiezii de joi, tova­răşa Elena Ceauşescu a făcut, la Spi­talul central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, soţia pre­şedintelui Ecuadorului, care este su­ferindă. Doamna Aida Leon de Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador to­varăşei Elena Ceauşescu şi şi-a expri­mat regretul că starea sănătăţii nu i-a permis să fie prezentă la aeroport, pentru a întâmpina pr­oaspeţii ro­mâni. Tovarăşa Elena Ceauşescu a urat grabnică însănătoşire doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, exprimîn­­du-şi speranţa că o va putea saluta, în scurtă vreme, în România. în continuare, în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit un ceai, în saloanele Palatului Prezidenţial. Au luat parte soţiile membrilor guver­nului. La întoarcerea spre reşedinţă, au fost vizitate cîteva pitorești cartiere ale capitalei ecuadoriene. Banchet in cinstea oaspeţilor Preşedintele Republicii Ecuador, ge­neral Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloa­nele Palatului Naţional, în­ onoarea preşedintelui Consiliului de Sad al Ro­mâniei, Nicolae Ceauşescu, şi a tova­răşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale ro­mane. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a ur­mat ceremonia prezentării preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, a demnitarilor ecuadorieni, şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la bancher. • In timpul banchetului, cei doi pre­şedinţi au rostit cuvântări. Preşedintele Ecuadorului a înmuiat preşedintelui Nicolae Ceauşescu ..Marele colan al Ordinului Naţional de me­rit", cea mai înaltă distincţie ecuado­­riană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuire frăţească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o at­mosferă cordiala, prietenească. Cuv iinta­rea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara la cuvântarea sa, preşedintele Guil­lermo Rodriguez Lara a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa oriental.", care vizi­tează Ecuadorul şi care „aduce prie­tenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în spe­cial originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în conti­nuare: pe noi, românii şi ecuadorieni, tie uneşte credinţa noastră în priete­nia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influenţe psiho­logice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare re­ciprocă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în trebu­rile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimă 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, finan­ciară, de cercetare tehnico-ştiinţifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o naţiune, cit şi cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creştere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule preşedinte Ceauşescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme indepen­denţe de stat şi a stabilit relaţii cu ţări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidenţe cre­atoare şi elemente favorabile dezvoltă­rii reciproce, menţinîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte şi prejudecăţi, invidie sau izo­lare. Sentimentul de egalitate, domnule preşedinte Ceauşescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor fiinţelor umane, cu excepţia acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agre­sivi şi luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic şi cultu­ral al majorităţii, in mod inuman în­lăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristici­le specifice ale dezvoltării Ecuadorului, preşedintele Guillermo Rodriguez La­ra a spus: pe lingă înfăptuirea revo­luţiei noastre, asigurăm evoluţia spre progres a ţării, dezvoltând relaţii fră­ţeşti de prietenie şi colaborare cu toa­te statele de pe planetă. Şi acum, cu profundă satisfacţie o­­magiem femeia română, exponentă a unei mari ţări europene, reprezentată de doamna Elena Ceauşescu, demna soţie a preşedintelui Republicii Socia­liste România, femeia mîndră prin con­diţia sa de mamă, de soţie şi de mem­bru dinamic al unei societăţi de un exemplar progres. Ea însăşi este pro­tagonista destinului femeii contempo­rane, căreia nu-i este închis drumul spre ştiinţă, artă sau politică; o admi­răm pentru respectabila sa condiţie de doctor şi inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în a­­ceastă înaltă disciplină din patria sa, aplaudăm activitatea consacrată în fo­losul societăţii şi marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soţ. Dumneavoastră, domnule preşedinte, luptător măreţ, om care vine din sufletul poporului său, credincios pro­priilor sale convingeri, care a făcut un cult din abnegaţie şi inteligenţă pentru a-şi servi compatrioţii, vreau să vă exprim felicitările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniţi cu stră­lucire, pe acest drum plin de succese, care creează legături şi raporturi efec­tive cu ţările pe care le-aţi vizitat. Ca dovadă al acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forţelor armate ale ţării mele şi ale revoluţiei naţionaliste ecuadoriene, doresc să vă înminez „Marele colan al Ordinului Naţional de merit", care se acordă şe­filor de state, cea mai înaltă decora­ţie pe care o oferim promotorilor pă­cii din lume, exponenţilor justiţiei so­ciale, militanţilor consecvenţi pentru convieţuirea frăţească a speciei uma­ne. Sintem­ la mijlocul lui septembrie... Dincolo de înfăţişa­­rea. „. meteorologică a anotimpului, stabilita­tea tradiţională a unui altuia se prezintă ob­servaţiei încărcată de g semnificaţii mereu noi, I mereu altele. ŞCOALA ? îşi cheamă, îşi va che­­­­ma slujitorii să oficie* ^­ze — nu numai ex ca­n­ thedra — pentru mi­lioane de tineri dornici să pătrundă tainele în­văţăturii. Pentru unii, pentru cei de-o şchioa­pă, adăugaţi, în acest an şuvoiului, marea bă­tălie va începe cu obi­céul, pentru alţii cu frumuseţile conţinute de IDEE, de FORMU­LĂ, de REGULĂ, în compartimentele — me­reu mai multe — ale ŞTIINŢEI. Oricum şi pe toţi, soneria îi va rechema din nou în bănci şi in laboratoare, în ateliere şi pe terenuri de sport. O va aduna de pe că­rările vacanţei pentru un nou început de drum, pentru un nou debut de zbor spre alte zări ale cunoaşterii u­­mane. Căci, fiecare nou drum în ţara slovelor, cunoaşterii de sine de lume poartă cu sîmburii neînti­naţi de ani ai aspiraţii­lor spre mai înalt, spre mai mult, spre mai fru­mos.­­ Acest om este poartă de intrare pentru pe­rioadă■ nouă cu reguli noi, cerinţe noi, solici­tămi noi. Hotar­ir­ea Ple­narei din iulie a C.C. al P.C.R. ne implică pe toţi în aria inovării cu folos, înscrie, în istoria de multe, frumoase şi durabile realizări şi re­alităţi ale învăţămîntu­­lui românesc din ani şi decenii şi secole, po­tecă nouă, mai în con­cordanţă cu deziderate­le majore ale unei so­cietăţi creionată de multilaterală ascensiu­ne spre zările dezvoltă­rii plenare. Hotărîrea ne implică cu datorii de pasiune mai multă şi de pricepere mai mare, ne implică cu sentimentul că vom clădi în clasă şi în a­­telier şi în laborator e­­dificii, dăltuind price­perile şi conştiinţele timpului viitor. „Exegii monumentum aere pe­­rennius“ — spune poe­tul latin; dascălul îl va putea parafraza susţi­­nind cu a durat carac­tere numai dacă iutii şi­ nuii el însuşi va fi astfel incit să se poa­tă numi artizan al nou­lui, receptiv la nou şi cu cuget împrospătat de chemarea temeiniciei în pregătire şi de sim­­ţămîntul că este un pi­lon al devenirii sociale cu datorii care n-au sens fără de pasiune şi fără de dăruire. Ca-n alţi ani, şcoala îi va aştepta pe şcolari cu cărţi rînduite-n bănci. Eu şi­ noi cei ce-am încălecat altfel de anotimpuri nu ştim cum este să intri în clasă şi să găseşti totul de-a gata. Altfel spus, tare m-ar tenta să aflu ce fel de simţămînt iţi poate da constatarea că ai totul şi nu-ţi cere ni­meni altceva decit să înveţi, să vrei să devii om şi­ făurar şi intelec­tual. Mie şi nouă celor ce-am început cu tibi­­şirul şi cu o carte (e­­­­ventual) trecută din mina m mina, ca un talisman a cărui pier­dere semăna a cata­strofă geologică ne vi­ne nu ştiu cum spusa despre unul căruia i se dă totul şi el se zbate să... Dar, mai bine să mergem pe altă pote­că, vedeţi, e început şi toate începuturile sunt grele dar frumoase din cale afară. Şi, cumva, festive... Ca-n alte daţi vor fi din nou şi iar clase noi şi şcoli noi şi labo­ratoare noi şi ateliere noi. Cu alte cuvinte, cum ne îndeamnă par­tidul, va trebui să ştim să plămădim construc­tori cărora să le fie la îndemînă nu numai calculul complicat pe arteră electronică ei şi unealta mai simplă ori­care ar fi ea şi toate frumuseţile spiritului m­iim­ in încordarea lui împotriva necunoscutu­lui. O, ce pline sînt zile­le acestea de mijloc de septembrie... Ziua cînd florile ţă­rii năvălesc pe uşi şi pe coridoare şi în cla­se. Bucuria începutului trebuie metamorfozată, in lungul trimestrelor şi semestrelor, în bucu­ria temeiniciei cu care sîntem, trebuie să fim­­ hotăriţi să o punem liant şi catalizator tu­turor demersurilor şco­lăreşti. Dar, ceea ce am vrut întii şi­ ntii să subliniem,d­in acest excurs din gin­­diri şi idei multe, se referă la o relaţie a şcolii noastre cu viaţa noastră de­­ sub lumi­(Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMŞA a şi sine Democraţia învăţăturii Comentarii în actualitate ! PROLETARI DIN TOATE­­BIBLIOTECA, I SIBIU ŢĂRILE,­11 Mill- VA­­­H? JUDEŢUL SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1728 Sîmbată, 15 septembrie 1973, 4 pagini, 30 Bani Cuvintarea Nicolae Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem in Republica Ecuador prietenă, la invi­taţia amabilă a dumneavoastră, dom­nule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţă­rilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule pre­şedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, do­resc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifes­tările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem ex­presia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală din­tre ţările şi popoarele noastre. La r­odul meu, doresc să vă adre­sez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit in ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine ani­maţi de sentimente de prietenie şi so­lidaritate, de dorinţa de a explora îm­preună căile dezvoltării prieteniei şi colaborării multilaterale dintre po­poarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi po­porul ecuadorian au multe trăsături co­mune, ca urmare a afinităţilor de ori­gine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuce­ririle ştiinţei şi culturii europene şi universale. Fără îndoială că toate a­­cestea au o mare însemnătate in dez­voltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecu­­adorian au şi alte momente, aş putea tovarăşului Ceauşescu spune identice, in dezvoltarea lor na­ţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină au dus lupte îndelungate pentru cucerirea in­dependenţei naţionale, pentru afirma­rea lor ca naţiuni independente şi li­bere, în decursul istoriei sale poporul ro­mân a făcut faţă multor greutăţi,­ a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea fiin­ţei sale naţionale şi, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite naţiunea română s-a dezvoltat in mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul naţiunilor lumii. Am cucerit independenţa naţională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominaţia monopolurilor străine im­perialiste a făcut ca această indepen­denţă să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cinci poporul român, unindu-şi toate forţele sale, a răstur­nat dictatura fascistă, şi-a luat soarta în propriile mniini, a pus capăt pentru totdeauna dominaţiei străine şi a pă­şit pe calea dezvoltării economico-so­­ciale cu adevărat libere şi indepen­dente. 30 de ani nu reprezintă o pe­rioadă lungă în istorie, dar în aceşti ani poporul român a obţinut succese remarcabile in dezvoltarea sa, in fău­rirea unei societăţi noi, societatea so­cialistă, care a descătuşat toate energii­le creatoare ale întregului popor, stă­­pîn pe destinele proprii, hotărît să-şi făurească viaţa, viitorul, corespunză­tor năzuinţelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultura con­­siderînd că făurirea unei economii pu­ternice constituie factorul esenţial pen­tru progresul oricărui popor, pentru realizarea unei adevărate independenţe şi suveranităţi, pentru bunăstarea şi fericirea sa. Industria românească produce astăzi de 25 de ori mai mult decât în anii dinaintea celui de-al doilea război mondial. Am dezvoltat puternic indus­ (Continuare în pag. a IV-a) într-o „zi lumină“ la mecanizatorii din Şeica Mare „Realitatea“ din declaraţii nu coincide cu realitatea din teren Strîngerea recoltelor, pregătirea so­lului şi executarea în perioada optimă însămînţărilor de toamnă. sunt prin­cipalele lucrări agricole ce se desfă­şoară în aceste zile pe ogoarele jude­ţului. Angrenaţi în realizarea la timp a sarcinilor de sezon, alături de ţă­ranii cooperatori lucrează" mecanizato­rii de a căror activitate depinde, în cea mai mare măsură, realizarea in­tegrală şi la timp a lucrărilor. Dato­rită acestui fapt se cere din partea factorilor de decizie din staţiunile pen­tru mecanizarea agriculturii şi­ secţiile acestora o organizare cît mai judicioasă a folosirii tractoarelor cu maximum de randament. Se pune deci întreba­rea: Cum sunt folosite tractoarele in actuala etapă a campaniei agricole? Răspunde ing. Nicolae Ghimpău, di­rectorul S.M.A. Şeica Mare: „Dispu­­punem de 72 tractoare, repartizate, în funcţie de necesităţi, celor cinci secţii de mecanizare pentru deservirea în cele mai bune condiţiuni a patru coo­perative agricole — Şeica Mare, Buia, Mihaileni şi Răvăşel. Suprafaţa totală de teren mecanizabil, ce trebuie s-o „acoperim" cu aceste tractoare, este de aproximativ 7 COO hectare.­­ Date fiind condiţiile concrete în care ne desfă­şurăm activitatea şi problemele majore ale acestei campanii — între care în­cheierea pînă la 10 octombrie a însă­­mînţărilor de toamnă — am stabilit fiecărei secţii în parte sarcinile ce-i revin pe raza în care îşi desfăşoară activitatea. Totodată, am luat măsura de a se lucra în schimburi prelungite. U­na dintre lucrările, ce trebuie în­cheiate în aceste zile este — însiloza­­rea porumbului. Pentru terminarea în cel mai scurt timp a,, acestei lucraţi s-au organizat două formaţii de lucru cu CSU, remorci pentru transport şi tractoare la tasat. O primă formaţie, care cuprinde trei CSÜ, cinci remorci la transport şi un tractor la tasat, a încheiat însilozarea porumbului la C.A.P. Buia şi Răvăşel şi lucrează a­­cum la Mihailem, unde va termina acţiunea astăzi sau mi­­ne. Cele trei CSU sunt deservite de mecanizatori din secţiile de mecanizare Buia, Mi­hailem, Răvăşel. A doua formaţie dis­pune de două CSU deservite de meca­nizatori din Şeica mare şi Boarta, două tractoare la tasat şi şase remorci la transport. Formaţia lucrează la C.A.P. Şeica Mare unde, după calcu­lele noastre, se va termina în silozatul în aceste zile. In rest, toate tractoarele, afară de cîteva care sunt propuse spre casare sau în reparaţii cu defecţiuni la motoare, sunt repartizate la arături, pregătirea solului şi însămînţări“. Pentru a vedea cum sunt trad­use în fapte măsurile luate de conducerea staţiunii am întreprins un raid prin secţiile de mecanizare. Realitatea în­­tîlnita aici, confirmă în cea mai mare măsură cele declarate de directorul unităţii, dar sînt şi cîteva „scăpări"... Să exemplificăm: Ora 9,30 — Secţia a Il-a, Mihailem. Nouă tractoare din 11 se găseau pe cîmp, la arături, discuit, însămînţări şi însilozat porumb. în curtea secţiei un U-651 pe butuci, la reparat, un SM şi o CSU. Iata ce ne relatează şeful secţiei, Rudolf Weber: „Tractorul U-651 este defect de două zile, are sparţi rulmen­ţii de la pivot. Trebuie să ni-i aducă azi şi-n două ore îl reparăm. Dar... n-avem om pentru el. SM-ul va lucra la însilozări d­e mecanicul secţiei, Du­mitru Ghip, care trebuie să sosească, (într-adevăr, D. Ghip a sosit şi a ple­cat­­cu tractorul la siloz. Si rulmenţii s-au adus la ora 13,30, dar la orele 15 tractorul era în aceeaşi stare). A­­cest CSU trebuia să fie la însilozări, însă mecanizatorul care-l deserveşte este de la secţia Răvăşel şi n-a sosit azi“. N-am putut să aflăm cauza pentru care acest mecanizator lipsea, deoarece pe şeful secţiei Răvăşel­­— Karol Schrom — nu l-am găsit nicăieri. Aşa că, în loc să fie în lucru, o CSlfl­stă nefolosită. Discutăm şi cu Ion Stoica, inginerul şef al C.A.P. Mihailen: „Pînă acum sîntem mulţumiţi şi de calitatea lu­crărilor executate de mecanizatori şi de promptitudinea cu care răspund la chemări“. Aceeaşi impresie o culegem şi de la Mircea Naghi, inginerul şef al C.A.P. Răvăşel, despre mecanizato­rii secţiei. Pe mecanizatorii Romulus Floca, Martin Binder, Johann Schmidt, Rudolf Hermann, Heinrich Fronius i-am întâlnit la orar, pe tarlaua „Ero­­vesel", pe Nicolae Tom­a — la însă­mînţări pe tarlaua „Elfria“, de la Moar­­dăş. Mihai Negrilă şi Ion Binder dis­­cutau în „Valea Ghijeşii", Peter Schö­ber tăvălugea terenul însămânţat cu grîu în „Şesul Metişului". Şi mecanizatorii secţiei Buia erau în cîmp la arat, discuit şi însămînţări. In secţie — trei tractoare defecte. In lipsa şefului de secţie (plecat la arat) discutăm cu Nichifor Crăciun*, secre­tarul de partid al secţiei despre cele (Gontianaro­­* pag. a III-a) S­­TANCOV . ­ • Coloana diverselor • Rubrica de informaţii La dispoziţia dv. • Obiceiuri şi practici dej la periferiile comerţuu­lui In pag. a Il-a • Formalismul este pre­zent, iar materialele se risipesc­­ • Localităţile judeţului — mai bine gospodă­rite In pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALA în pag. a IV-a Producţia anului 1974 pe coordonatele unei eficienţe sporite Interviu cu ing. Richard Wittem­­berger, directorul­­ întreprinderii „Flamura roşie“ Sibiu —Vorbind despre pregătirea pro­ducţiei anului viitor, cred, tovară­şe director, că trebuie­ să ne re­ferim, în primul rinel, la sarcinile de plan, la nivelul lor de funda­mentare. —Încă din iulie a.c. am primit de la centrală sarcinile de plan pentru 1974. Bineînţeles aceste sarcini au fost analizate şi dezbătute în adunările pe secţii şi apoi aprobate în adunarea ge­nerală a oamenilor muncii, care a a­­vut loc la 3­­august. Propunerile fă­cute în adunările­­pe secţii, îmbună­tăţirile aduse indicatorilor de plan, ca urmare a fundamentării lor în core­laţie cu­­rezervele existente au dus, încă de la început, la aprobarea unor angajamente concretizate în sporirea valorii producţiei „globale cu 7 milioa­ne lei, a producţiei marfă cu 4 mi­lioane lei, iar la piese de schimb pen-­ tru industria uşoară depăşirea să în­sumeze 2 milioane lei. In vederea normalizării producţiei s-au , încheiat contractări încă din iunie a.c. pentru producţia de acce­sorii textile. Pentru bunurile de con­sum, contractările sunt în curs de desfăşurare la Mangalia, deci abia la sfirşitul acestei luni vom cunoaşte in întregime sortimentele ce le vom exe­­cuta în anul viitor. De remarcat că şi pentru bunurile de consum con­tractele se încheie pentru întreg anul 1974. —Sigur, pregătirea condiţiilor pentru buna desfăşurare a produc­ţiei anului viitor presupune luarea unui complex de­­măsuri, printre care asimilarea de produse noi, pro­iectarea şi reproiectarea produselor existente în fabricaţia curentă în vederea reducerii consumurilor spe­cifice, pregătirea S.D.V.-urilor, a­­sigurarea necesarului de cadre ca­lificate etc. Propun să trecem In revistă principalele probleme ce Ie ridică asigurarea acestor condiţii. — Problemei reducerii consumuri­lor specifice pentru producţia anului 1974 i s-a acordat o atenţie deosebită. In vederea îmbunătăţirii şi reducerii normelor de consum s-a întocmit un program de măsuri, de realizarea că­ruia este legată, î­n primul rind, în­cadrarea în indicii planificaţi la con­sumul de metal. Cîteva exemple. La piesele de schimb pentru industria u­­şoara se va reduce consumul de cosi­tor aliat, nu­mai la spete, cu 1 630 kg faţă de acest an. Această economie se va obţine prin înlocuirea, cositorului aliat cu răşină epoxidică. Pentru nor­mele de consum,în urmărire s-au pre­conizat măsuri prin care se va redu­ce consumul de metal deficitar — bandă și bara de alamă, prin înlocui­rea cu mase plastice. La produsele­ creion cu pastă Maxima și creion cu pastă Tomis se va reduce consumul de bare alamă cu aproape 2 000 kg. De asemenea, la banda alamă econo­mia va însuma peste 250 kg. Ne-am propus, de asemenea, redu­cerea consumului de unergi® electrică de 152 MWh. In acest sens s-au luat măsuri care vizează printre altele: completarea cu baterii de redresai® la punctele mari consumatoare de ener­gie, instruirea maiştrilor din secţiile de producţie şi numirea d® ,responsabili pentru aprinderea şi stingerea lumini»­lor cît și oprirea motoarelor a-u mers în gol; scoaterea d® sub cos«i»iii a transformatorului 3 d® la sectorul metal, în zilele da tipa ti® 4 oprirea­­Gontianara la pag. a 3H-a4 % Crețe? » • 24 de ore • 24 de ore • ------ în judeţ ----­ • Ieri la Dumbrăveni, pe str. Recoltei nr. 0, w­n daţi in folosinţa «* nouă unitate specializată pe desfacerea produselor şi subproduselor din cârpe. Unitatea, aparţinind­ de I.A.Sf. Dumbrăveni, se înscria în aria pre­ocupărilor de lărgire a spaţiului comercial din oraş­­« .vadaraa. satisfacerii optime a necesităţilor populaţiei. • In incinta Casei­ de cultură a, sindicatelor din Mediaş a avut loc ieri un spectacol dat de orchestra Casei pionierilor — laureată a Festivalului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, ediţia 1973 —, dirijor prof. Hans Stirner. Programul a cuprins cintec® pipiliveşti şi patriotice, pre­cum şi piese de muzică uşoară,­­ • un nou compartiment­at producţia al binecunoscutei îndeprindieri de marochinărie şi încălţămint» .13 Decembrie, din Sibiu şi-a mărit, ieri, Capacitatea productivă odată cu asigurarea condiţiilor optima de lucru a unui număr sporit de muncitori. Este vorba de atelierul de valorificare a deşeurilor unde îşi vor desfăşura de-acum încolo activitatea de 3 ori mai mulţi lucrători, care vor executa articole de marochinăria şi produsa de încălţăminte pentru copii, deosebit de solici­tata pe piaţă. P­­este hotare­­ • Membrii celui de-al doilea echipaj al laboratorului spațial „Skylab“ au continuat operaţiunile de rutină concentrate asupra astronomiei solare, medianei­ şi examinării resurselor terestre ale S.U.A. In plus, Alan Bean a experimentat un nou aparat pentru a se deplasa în interiorul labora­torului spaţial. Este vorba de „pantofii cu reacţie", prevăzuţi cu mici rachete şi controlaţi de mişcările picioarelor. Pe de altă parte, astronauţii au primit avizul favorabil al medicilor de la sol pentru a continua misiunea lor spaţială pînă la capăt. In consecinţă, cei trei astronauţii vor reveni pe Pămînt la 25 septembrie, după 59 de zile de zbor, ceea ce reprezintă un nou record absolut. • Ministrul italian al sănătăţii, Luigi Gutţ a declarat in Parlament ca epidemia de holeră care a izbucnit în cîteva zone ale ţării a depăşit punc­tul culminant şi va fi in curînd lichidată. El a precizat că, prin miercuri, ora 24:00, au fost înregistrate 239 cazuri confirmate şi 23 decese. Aproape 14 milioane persoane au fost vaccinate.

Next