Tribuna Sibiului, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1716-1741)
1973-09-15 / nr. 1728
Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Ecuador Vizită protocolară Vizite ale tovarăşei Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republici Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşedinţei prezidenţiale, tui mare număr delocuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie. în cursul dupa-amiezii de joi, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut, la Spitalul central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, soţia preşedintelui Ecuadorului, care este suferindă. Doamna Aida Leon de Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador tovarăşei Elena Ceauşescu şi şi-a exprimat regretul că starea sănătăţii nu i-a permis să fie prezentă la aeroport, pentru a întâmpina proaspeţii români. Tovarăşa Elena Ceauşescu a urat grabnică însănătoşire doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, exprimîndu-şi speranţa că o va putea saluta, în scurtă vreme, în România. în continuare, în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit un ceai, în saloanele Palatului Prezidenţial. Au luat parte soţiile membrilor guvernului. La întoarcerea spre reşedinţă, au fost vizitate cîteva pitorești cartiere ale capitalei ecuadoriene. Banchet in cinstea oaspeţilor Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în onoarea preşedintelui Consiliului de Sad al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale romane. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, a demnitarilor ecuadorieni, şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la bancher. • In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvântări. Preşedintele Ecuadorului a înmuiat preşedintelui Nicolae Ceauşescu ..Marele colan al Ordinului Naţional de merit", cea mai înaltă distincţie ecuadoriană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuire frăţească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordiala, prietenească. Cuv iintarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara la cuvântarea sa, preşedintele Guillermo Rodriguez Lara a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Europa oriental.", care vizitează Ecuadorul şi care „aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii şi ecuadorieni, tie uneşte credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influenţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimă 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-ştiinţifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o naţiune, cit şi cealaltă au încă de parcurs un drum lung în etapa aspră de creştere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule preşedinte Ceauşescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independenţe de stat şi a stabilit relaţii cu ţări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidenţe creatoare şi elemente favorabile dezvoltării reciproce, menţinîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte şi prejudecăţi, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule preşedinte Ceauşescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor fiinţelor umane, cu excepţia acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi şi luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic şi cultural al majorităţii, in mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, preşedintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluţiei noastre, asigurăm evoluţia spre progres a ţării, dezvoltând relaţii frăţeşti de prietenie şi colaborare cu toate statele de pe planetă. Şi acum, cu profundă satisfacţie omagiem femeia română, exponentă a unei mari ţări europene, reprezentată de doamna Elena Ceauşescu, demna soţie a preşedintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiţia sa de mamă, de soţie şi de membru dinamic al unei societăţi de un exemplar progres. Ea însăşi este protagonista destinului femeii contemporane, căreia nu-i este închis drumul spre ştiinţă, artă sau politică; o admirăm pentru respectabila sa condiţie de doctor şi inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa, aplaudăm activitatea consacrată în folosul societăţii şi marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soţ. Dumneavoastră, domnule preşedinte, luptător măreţ, om care vine din sufletul poporului său, credincios propriilor sale convingeri, care a făcut un cult din abnegaţie şi inteligenţă pentru a-şi servi compatrioţii, vreau să vă exprim felicitările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniţi cu strălucire, pe acest drum plin de succese, care creează legături şi raporturi efective cu ţările pe care le-aţi vizitat. Ca dovadă al acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forţelor armate ale ţării mele şi ale revoluţiei naţionaliste ecuadoriene, doresc să vă înminez „Marele colan al Ordinului Naţional de merit", care se acordă şefilor de state, cea mai înaltă decoraţie pe care o oferim promotorilor păcii din lume, exponenţilor justiţiei sociale, militanţilor consecvenţi pentru convieţuirea frăţească a speciei umane. Sintem la mijlocul lui septembrie... Dincolo de înfăţişarea. „. meteorologică a anotimpului, stabilitatea tradiţională a unui altuia se prezintă observaţiei încărcată de g semnificaţii mereu noi, I mereu altele. ŞCOALA ? îşi cheamă, îşi va chema slujitorii să oficie* ^ze — nu numai ex can thedra — pentru milioane de tineri dornici să pătrundă tainele învăţăturii. Pentru unii, pentru cei de-o şchioapă, adăugaţi, în acest an şuvoiului, marea bătălie va începe cu obicéul, pentru alţii cu frumuseţile conţinute de IDEE, de FORMULĂ, de REGULĂ, în compartimentele — mereu mai multe — ale ŞTIINŢEI. Oricum şi pe toţi, soneria îi va rechema din nou în bănci şi in laboratoare, în ateliere şi pe terenuri de sport. O va aduna de pe cărările vacanţei pentru un nou început de drum, pentru un nou debut de zbor spre alte zări ale cunoaşterii umane. Căci, fiecare nou drum în ţara slovelor, cunoaşterii de sine de lume poartă cu sîmburii neîntinaţi de ani ai aspiraţiilor spre mai înalt, spre mai mult, spre mai frumos. Acest om este poartă de intrare pentru perioadă■ nouă cu reguli noi, cerinţe noi, solicitămi noi. Hotarirea Plenarei din iulie a C.C. al P.C.R. ne implică pe toţi în aria inovării cu folos, înscrie, în istoria de multe, frumoase şi durabile realizări şi realităţi ale învăţămîntului românesc din ani şi decenii şi secole, potecă nouă, mai în concordanţă cu dezideratele majore ale unei societăţi creionată de multilaterală ascensiune spre zările dezvoltării plenare. Hotărîrea ne implică cu datorii de pasiune mai multă şi de pricepere mai mare, ne implică cu sentimentul că vom clădi în clasă şi în atelier şi în laborator edificii, dăltuind priceperile şi conştiinţele timpului viitor. „Exegii monumentum aere perennius“ — spune poetul latin; dascălul îl va putea parafraza susţinind cu a durat caractere numai dacă iutii şi nuii el însuşi va fi astfel incit să se poată numi artizan al noului, receptiv la nou şi cu cuget împrospătat de chemarea temeiniciei în pregătire şi de simţămîntul că este un pilon al devenirii sociale cu datorii care n-au sens fără de pasiune şi fără de dăruire. Ca-n alţi ani, şcoala îi va aştepta pe şcolari cu cărţi rînduite-n bănci. Eu şi noi cei ce-am încălecat altfel de anotimpuri nu ştim cum este să intri în clasă şi să găseşti totul de-a gata. Altfel spus, tare m-ar tenta să aflu ce fel de simţămînt iţi poate da constatarea că ai totul şi nu-ţi cere nimeni altceva decit să înveţi, să vrei să devii om şi făurar şi intelectual. Mie şi nouă celor ce-am început cu tibişirul şi cu o carte (eventual) trecută din mina m mina, ca un talisman a cărui pierdere semăna a catastrofă geologică ne vine nu ştiu cum spusa despre unul căruia i se dă totul şi el se zbate să... Dar, mai bine să mergem pe altă potecă, vedeţi, e început şi toate începuturile sunt grele dar frumoase din cale afară. Şi, cumva, festive... Ca-n alte daţi vor fi din nou şi iar clase noi şi şcoli noi şi laboratoare noi şi ateliere noi. Cu alte cuvinte, cum ne îndeamnă partidul, va trebui să ştim să plămădim constructori cărora să le fie la îndemînă nu numai calculul complicat pe arteră electronică ei şi unealta mai simplă oricare ar fi ea şi toate frumuseţile spiritului miim in încordarea lui împotriva necunoscutului. O, ce pline sînt zilele acestea de mijloc de septembrie... Ziua cînd florile ţării năvălesc pe uşi şi pe coridoare şi în clase. Bucuria începutului trebuie metamorfozată, in lungul trimestrelor şi semestrelor, în bucuria temeiniciei cu care sîntem, trebuie să fim hotăriţi să o punem liant şi catalizator tuturor demersurilor şcolăreşti. Dar, ceea ce am vrut întii şi ntii să subliniem,din acest excurs din gindiri şi idei multe, se referă la o relaţie a şcolii noastre cu viaţa noastră de sub lumi(Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMŞA a şi sine Democraţia învăţăturii Comentarii în actualitate ! PROLETARI DIN TOATEBIBLIOTECA, I SIBIU ŢĂRILE,11 Mill- VAH? JUDEŢUL SIBIU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1728 Sîmbată, 15 septembrie 1973, 4 pagini, 30 Bani Cuvintarea Nicolae Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem in Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. La rodul meu, doresc să vă adresez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit in ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine animaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de dorinţa de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităţilor de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle ştiinţei şi culturii europene şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate in dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte momente, aş putea tovarăşului Ceauşescu spune identice, in dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru afirmarea lor ca naţiuni independente şi libere, în decursul istoriei sale poporul român a făcut faţă multor greutăţi, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite naţiunea română s-a dezvoltat in mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul naţiunilor lumii. Am cucerit independenţa naţională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominaţia monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această independenţă să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cinci poporul român, unindu-şi toate forţele sale, a răsturnat dictatura fascistă, şi-a luat soarta în propriile mniini, a pus capăt pentru totdeauna dominaţiei străine şi a păşit pe calea dezvoltării economico-sociale cu adevărat libere şi independente. 30 de ani nu reprezintă o perioadă lungă în istorie, dar în aceşti ani poporul român a obţinut succese remarcabile in dezvoltarea sa, in făurirea unei societăţi noi, societatea socialistă, care a descătuşat toate energiile creatoare ale întregului popor, stăpîn pe destinele proprii, hotărît să-şi făurească viaţa, viitorul, corespunzător năzuinţelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultura considerînd că făurirea unei economii puternice constituie factorul esenţial pentru progresul oricărui popor, pentru realizarea unei adevărate independenţe şi suveranităţi, pentru bunăstarea şi fericirea sa. Industria românească produce astăzi de 25 de ori mai mult decât în anii dinaintea celui de-al doilea război mondial. Am dezvoltat puternic indus (Continuare în pag. a IV-a) într-o „zi lumină“ la mecanizatorii din Şeica Mare „Realitatea“ din declaraţii nu coincide cu realitatea din teren Strîngerea recoltelor, pregătirea solului şi executarea în perioada optimă însămînţărilor de toamnă. sunt principalele lucrări agricole ce se desfăşoară în aceste zile pe ogoarele judeţului. Angrenaţi în realizarea la timp a sarcinilor de sezon, alături de ţăranii cooperatori lucrează" mecanizatorii de a căror activitate depinde, în cea mai mare măsură, realizarea integrală şi la timp a lucrărilor. Datorită acestui fapt se cere din partea factorilor de decizie din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi secţiile acestora o organizare cît mai judicioasă a folosirii tractoarelor cu maximum de randament. Se pune deci întrebarea: Cum sunt folosite tractoarele in actuala etapă a campaniei agricole? Răspunde ing. Nicolae Ghimpău, directorul S.M.A. Şeica Mare: „Dispupunem de 72 tractoare, repartizate, în funcţie de necesităţi, celor cinci secţii de mecanizare pentru deservirea în cele mai bune condiţiuni a patru cooperative agricole — Şeica Mare, Buia, Mihaileni şi Răvăşel. Suprafaţa totală de teren mecanizabil, ce trebuie s-o „acoperim" cu aceste tractoare, este de aproximativ 7 COO hectare. Date fiind condiţiile concrete în care ne desfăşurăm activitatea şi problemele majore ale acestei campanii — între care încheierea pînă la 10 octombrie a însămînţărilor de toamnă — am stabilit fiecărei secţii în parte sarcinile ce-i revin pe raza în care îşi desfăşoară activitatea. Totodată, am luat măsura de a se lucra în schimburi prelungite. Una dintre lucrările, ce trebuie încheiate în aceste zile este — însilozarea porumbului. Pentru terminarea în cel mai scurt timp a,, acestei lucraţi s-au organizat două formaţii de lucru cu CSU, remorci pentru transport şi tractoare la tasat. O primă formaţie, care cuprinde trei CSÜ, cinci remorci la transport şi un tractor la tasat, a încheiat însilozarea porumbului la C.A.P. Buia şi Răvăşel şi lucrează acum la Mihailem, unde va termina acţiunea astăzi sau mine. Cele trei CSU sunt deservite de mecanizatori din secţiile de mecanizare Buia, Mihailem, Răvăşel. A doua formaţie dispune de două CSU deservite de mecanizatori din Şeica mare şi Boarta, două tractoare la tasat şi şase remorci la transport. Formaţia lucrează la C.A.P. Şeica Mare unde, după calculele noastre, se va termina în silozatul în aceste zile. In rest, toate tractoarele, afară de cîteva care sunt propuse spre casare sau în reparaţii cu defecţiuni la motoare, sunt repartizate la arături, pregătirea solului şi însămînţări“. Pentru a vedea cum sunt traduse în fapte măsurile luate de conducerea staţiunii am întreprins un raid prin secţiile de mecanizare. Realitatea întîlnita aici, confirmă în cea mai mare măsură cele declarate de directorul unităţii, dar sînt şi cîteva „scăpări"... Să exemplificăm: Ora 9,30 — Secţia a Il-a, Mihailem. Nouă tractoare din 11 se găseau pe cîmp, la arături, discuit, însămînţări şi însilozat porumb. în curtea secţiei un U-651 pe butuci, la reparat, un SM şi o CSU. Iata ce ne relatează şeful secţiei, Rudolf Weber: „Tractorul U-651 este defect de două zile, are sparţi rulmenţii de la pivot. Trebuie să ni-i aducă azi şi-n două ore îl reparăm. Dar... n-avem om pentru el. SM-ul va lucra la însilozări de mecanicul secţiei, Dumitru Ghip, care trebuie să sosească, (într-adevăr, D. Ghip a sosit şi a plecatcu tractorul la siloz. Si rulmenţii s-au adus la ora 13,30, dar la orele 15 tractorul era în aceeaşi stare). Acest CSU trebuia să fie la însilozări, însă mecanizatorul care-l deserveşte este de la secţia Răvăşel şi n-a sosit azi“. N-am putut să aflăm cauza pentru care acest mecanizator lipsea, deoarece pe şeful secţiei Răvăşel— Karol Schrom — nu l-am găsit nicăieri. Aşa că, în loc să fie în lucru, o CSlflstă nefolosită. Discutăm şi cu Ion Stoica, inginerul şef al C.A.P. Mihailen: „Pînă acum sîntem mulţumiţi şi de calitatea lucrărilor executate de mecanizatori şi de promptitudinea cu care răspund la chemări“. Aceeaşi impresie o culegem şi de la Mircea Naghi, inginerul şef al C.A.P. Răvăşel, despre mecanizatorii secţiei. Pe mecanizatorii Romulus Floca, Martin Binder, Johann Schmidt, Rudolf Hermann, Heinrich Fronius i-am întâlnit la orar, pe tarlaua „Erovesel", pe Nicolae Toma — la însămînţări pe tarlaua „Elfria“, de la Moardăş. Mihai Negrilă şi Ion Binder discutau în „Valea Ghijeşii", Peter Schöber tăvălugea terenul însămânţat cu grîu în „Şesul Metişului". Şi mecanizatorii secţiei Buia erau în cîmp la arat, discuit şi însămînţări. In secţie — trei tractoare defecte. In lipsa şefului de secţie (plecat la arat) discutăm cu Nichifor Crăciun*, secretarul de partid al secţiei despre cele (Gontianaro* pag. a III-a) STANCOV . • Coloana diverselor • Rubrica de informaţii La dispoziţia dv. • Obiceiuri şi practici dej la periferiile comerţuului In pag. a Il-a • Formalismul este prezent, iar materialele se risipesc • Localităţile judeţului — mai bine gospodărite In pag. a III-a • VIAŢA INTERNAŢIONALA în pag. a IV-a Producţia anului 1974 pe coordonatele unei eficienţe sporite Interviu cu ing. Richard Wittemberger, directorul întreprinderii „Flamura roşie“ Sibiu —Vorbind despre pregătirea producţiei anului viitor, cred, tovarăşe director, că trebuie să ne referim, în primul rinel, la sarcinile de plan, la nivelul lor de fundamentare. —Încă din iulie a.c. am primit de la centrală sarcinile de plan pentru 1974. Bineînţeles aceste sarcini au fost analizate şi dezbătute în adunările pe secţii şi apoi aprobate în adunarea generală a oamenilor muncii, care a avut loc la 3august. Propunerile făcute în adunărilepe secţii, îmbunătăţirile aduse indicatorilor de plan, ca urmare a fundamentării lor în corelaţie curezervele existente au dus, încă de la început, la aprobarea unor angajamente concretizate în sporirea valorii producţiei „globale cu 7 milioane lei, a producţiei marfă cu 4 milioane lei, iar la piese de schimb pen- tru industria uşoară depăşirea să însumeze 2 milioane lei. In vederea normalizării producţiei s-au , încheiat contractări încă din iunie a.c. pentru producţia de accesorii textile. Pentru bunurile de consum, contractările sunt în curs de desfăşurare la Mangalia, deci abia la sfirşitul acestei luni vom cunoaşte in întregime sortimentele ce le vom executa în anul viitor. De remarcat că şi pentru bunurile de consum contractele se încheie pentru întreg anul 1974. —Sigur, pregătirea condiţiilor pentru buna desfăşurare a producţiei anului viitor presupune luarea unui complex demăsuri, printre care asimilarea de produse noi, proiectarea şi reproiectarea produselor existente în fabricaţia curentă în vederea reducerii consumurilor specifice, pregătirea S.D.V.-urilor, asigurarea necesarului de cadre calificate etc. Propun să trecem In revistă principalele probleme ce Ie ridică asigurarea acestor condiţii. — Problemei reducerii consumurilor specifice pentru producţia anului 1974 i s-a acordat o atenţie deosebită. In vederea îmbunătăţirii şi reducerii normelor de consum s-a întocmit un program de măsuri, de realizarea căruia este legată, în primul rind, încadrarea în indicii planificaţi la consumul de metal. Cîteva exemple. La piesele de schimb pentru industria uşoara se va reduce consumul de cositor aliat, numai la spete, cu 1 630 kg faţă de acest an. Această economie se va obţine prin înlocuirea, cositorului aliat cu răşină epoxidică. Pentru normele de consum,în urmărire s-au preconizat măsuri prin care se va reduce consumul de metal deficitar — bandă și bara de alamă, prin înlocuirea cu mase plastice. La produsele creion cu pastă Maxima și creion cu pastă Tomis se va reduce consumul de bare alamă cu aproape 2 000 kg. De asemenea, la banda alamă economia va însuma peste 250 kg. Ne-am propus, de asemenea, reducerea consumului de unergi® electrică de 152 MWh. In acest sens s-au luat măsuri care vizează printre altele: completarea cu baterii de redresai® la punctele mari consumatoare de energie, instruirea maiştrilor din secţiile de producţie şi numirea d® ,responsabili pentru aprinderea şi stingerea lumini»lor cît și oprirea motoarelor a-u mers în gol; scoaterea d® sub cos«i»iii a transformatorului 3 d® la sectorul metal, în zilele da tipa ti® 4 oprireaGontianara la pag. a 3H-a4 % Crețe? » • 24 de ore • 24 de ore • ------ în judeţ ---- • Ieri la Dumbrăveni, pe str. Recoltei nr. 0, wn daţi in folosinţa «* nouă unitate specializată pe desfacerea produselor şi subproduselor din cârpe. Unitatea, aparţinind de I.A.Sf. Dumbrăveni, se înscria în aria preocupărilor de lărgire a spaţiului comercial din oraş« .vadaraa. satisfacerii optime a necesităţilor populaţiei. • In incinta Casei de cultură a, sindicatelor din Mediaş a avut loc ieri un spectacol dat de orchestra Casei pionierilor — laureată a Festivalului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, ediţia 1973 —, dirijor prof. Hans Stirner. Programul a cuprins cintec® pipiliveşti şi patriotice, precum şi piese de muzică uşoară, • un nou compartimentat producţia al binecunoscutei îndeprindieri de marochinărie şi încălţămint» .13 Decembrie, din Sibiu şi-a mărit, ieri, Capacitatea productivă odată cu asigurarea condiţiilor optima de lucru a unui număr sporit de muncitori. Este vorba de atelierul de valorificare a deşeurilor unde îşi vor desfăşura de-acum încolo activitatea de 3 ori mai mulţi lucrători, care vor executa articole de marochinăria şi produsa de încălţăminte pentru copii, deosebit de solicitata pe piaţă. Peste hotare • Membrii celui de-al doilea echipaj al laboratorului spațial „Skylab“ au continuat operaţiunile de rutină concentrate asupra astronomiei solare, medianei şi examinării resurselor terestre ale S.U.A. In plus, Alan Bean a experimentat un nou aparat pentru a se deplasa în interiorul laboratorului spaţial. Este vorba de „pantofii cu reacţie", prevăzuţi cu mici rachete şi controlaţi de mişcările picioarelor. Pe de altă parte, astronauţii au primit avizul favorabil al medicilor de la sol pentru a continua misiunea lor spaţială pînă la capăt. In consecinţă, cei trei astronauţii vor reveni pe Pămînt la 25 septembrie, după 59 de zile de zbor, ceea ce reprezintă un nou record absolut. • Ministrul italian al sănătăţii, Luigi Gutţ a declarat in Parlament ca epidemia de holeră care a izbucnit în cîteva zone ale ţării a depăşit punctul culminant şi va fi in curînd lichidată. El a precizat că, prin miercuri, ora 24:00, au fost înregistrate 239 cazuri confirmate şi 23 decese. Aproape 14 milioane persoane au fost vaccinate.