Tribuna Sibiului, decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1794-1819)

1973-12-01 / nr. 1794

JbIBLE ,STRA"j ■ . 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! 1f. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1794 Sîmbată, 1 decembrie 1973 4 pagini, 30 bani i LUCRĂRILE SESIUNII A A CELEI DE A VI A LEGISLATURI A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lu­crările sesiunii a Xl-a a celei de-a Vl-a legislaturi a Marii Adunări Na­ţionale. înaltul for legislativ al ţării se re­uneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi ale Plenarei Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialis­te, care au dezbătut pe larg obiecti­vele dezvoltării econol­iico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au a­­probat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotarîri, in spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind, mersul mereu ascendent al societăţii noastre pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa, în sala Palatului Marii A­­dunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi culturale, zia­rişti români şi străini.­­ Sunt de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Car­lo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, în lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheor­­ghe Cio­ară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu­, Leonte Rău­­tu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor . Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au apro­bat ordinea de zi: 1. Proiectul de lege pentru adop­tarea Planului național unic de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România pe anul 1974; 2. Proiectul de lege pentru adop­tarea Bugetului de Stat pe anul 1974; 3. Proiectele de legi pentru apro­barea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechi­­ziţiile; 5. Proiectul de lege privind con­trolul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­­niştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe anul 1974, în numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legă­tura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-so­­cială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie co­mune, urmînd ca discuţia pe arti­cole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a apro­bat această propunere, în continuarea lucrărilor, tovară­șul Florea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, la proiectele de legi su­puse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepre­şedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedin­tele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vilcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Constanţa al P.C.R.; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini Grele; Vasile Belizna, director general al Centra­lei industriale de fire şi fibre chi­mice Săvineşti, judeţul Neamţ; Do­rina Ceauş, inginer la Uzinele tex­tile „Moldova" Botoşani; Marin Va­sile, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexan­dru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru o­­ţelar la Combinatul siderurgic Hu­nedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agri­culturii, industriei alimentare şi a­­pelor­, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru h­s­­tuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Crişul" Oradea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnolo­gie; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Dîmboviţa al P.C.R.; Ioan Viorel Cerghizan, directorul termocentralei Ludoş-Iernut judeţul Mureş; Nicolae Doggendorf, direc­torul S.M.A. Orjişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţion­erie t»' 'leiavi sim­bâtâ' nuni- ’ neaţa. Planara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a dez­­bătut, in zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului naţional unic de dezvoltare economică şi so­cială a României, proiectul bugetu­lui de stat pe anul 1974 şi princi­palele probleme ale dezvoltării ener­getice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — docu­mente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului ge­neral al ţării şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează or­ganelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centra­lelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu în­treaga pricepere şi toată hotărirea pentru realizarea exemplară a pre­vederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sar­cinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu suc­ces, un număr de 29 judeţe încheind realizarea prevederilor cincinalului" pe această perioadă la producţia in­dustrială. Bilanţul realizărilor relie­fează creşterea puternică a potenţia­lului economic al ţării prin dezvol­tarea accelerată a ramurilor mo­derne ale industriei, hotărîtoare pen­tru progresul general al ţării. A spo­rit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resur­selor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de pro­ducţie, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. Româ­nia participă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a mun­cii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere in toate domeniile de activitate. Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în a­­gricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de me­dia anilor 1970—1972; au fost puse in funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică moder­nă; a crescut în ritm susţinut pro­ductivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei ma­teriale, a ridicării eficienţei econo­mice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pen­tru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut in primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decit in 1970; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute in dezvoltarea economico-socială a ţării in primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea efor­turilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării Ro­mâniei pe noi trepte de progres şi prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele ob­ţinute puteau fi şi mai bune fiacă nu ar fi continuat să se m­anîîeste o serie de lipsuri şî deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organiza­torică perseverentă şi concretă pen­tru utilizarea completă a capacităţi­lor de producţie, aprovizionarea rit­mică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între între­prinderi, ridicarea calităţii produse­lor, reducerea cheltuielilor materia­le de producţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiective­lor de investiţii şi ridicarea eficien­ţei economice. Plenara a constatat că prevederile planului naţional unic de dezvolta­re economică şi socială şi ale bu­getului de stat al Republicii Socia­liste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oa­meni ai muncii, corespund orientări­lor fundamentale stabilite de Con­gresul al X-lea şi Conferinţa Naţio­nală, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în bune condi­ţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României aprobă în unani­mitate prevederile proiectelor Planu­lui şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi fo­losirea mai judicioasă a combusti­bilului şi a energiei, orientarea in acest sens a întregii activități de 1. Ministerele, centralele indus­triale și întreprinderile vor lua mă­suri hotărîte pentru respectarea dis­ciplinei de plan, îndeplinirea pro­ducției fizice în sortimentele prevă­zute și livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. în acest scop se va acţiona pen­tru folosirea intensivă a tuturor ca­pacităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schimbului I, asigurîn­­du-se conducerea şi asistenţa teh­nică corespunzătoare în toate schim­burile, îmbunătăţirea fluxurilor teh­nologice şi eliminarea locurilor în­guste. Ministerul Industriei Construcţii­lor de Maşini Grele, Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livrarea u­­tilajelor tehnologice, maşinilor unel­te, aparatajelor electrice şi de auto­matizare în strictă concordanţă cu contractele încheiate, încărcînd la claidimpm şî în mod echilibrat ca­­pacităţîle de producţie ale întreprin­derilor. Se va acorda prioritate li­vrării maşinilor şi utilajelor nece­sare echipării suprafeţelor construite creştere­a rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asigura, pe o pe­rioadă de perspectivă, condiţii pen­tru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării. In scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în planul na­ţional de dezvoltare economico-so­cială pe anul 1974, Plenara Comite­tului Central al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale obligă organele şi organiza­ţiile de partid, comitetele şi consi­liile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfă­şoare o activitate susţinută pentru asigurarea tuturor condiţiilor în ve­derea valorificării superioare a în­tregului potenţial material şi uman de care dispunem­ şi neutilate din întreprinderile exis­tente. 2. Comitetele şi consiliile oameni­lor muncii vor lua măsuri pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin respectarea cu stricteţe a nor­melor tehnologice de exploatare, a graficelor de revizii şi reparaţii, a­­provizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, astfel incit opri­rile pentru reparaţii să se limiteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de ma­şini, precum şi celelalte ministere vor­­ elabora programe de fabricaţie producătoare de piese de schimb concrete pe fiecare întreprindere, corelate cu planurile de reparaţii ale uzinelor beneficiare. 3. Toate ministerele vor lua mă­suri pentru îmbunătăţirea cooperării, elaborarea şi aplicarea studiilor pri­vind concentrarea şi specializarea producţiei, pentru stabilirea profilu­lui tuturor întreprinderilor. Consiliul de coordonare a profi­lării, specializării şi cooperării în ramurile construcţii de maşini şi r ■ ■ I I HOTARIREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei I. In domeniul producţiei industriale 1­ S ' * 1 întreprinderea mecanică Sibiu livrează produse la export le contul anului 1971­ ­ Vestea aceasta ne*a fost furni­zată de directorul întreprinderii sibîene, inginerul Vasile Vasu în după-amîaza zilei de 29 noiem­brie, în momentul în care ulti­mele trei piese prevăzute în pla­nul acestui an luau drumul bene­ficiarilor externi. Semnificaţiile unui asemenea succes sunt mul­tiple. In primu­l rind, s-au asi­gurat toate condiţiile pentru ca in cursul lunii decembrie să se livreze la export produse în va­loare de aproape 2 milioane lei valuta. Apoi, analizînd succesul raportat în aceste zile dincolo de valoarea lui imediată, în con­textul preocupărilor permanente ale acestui harnic colectiv de muncă pentru afirmarea sa în tara și peste hotare, se poate re­leva dinamica spectaculoasă a producției de export care­­ din 1971 încoace s-a dublat la fie­care an ajungînd să reprezinte aproximativ 1/3 din producţia to­tală a întreprinderii. In fine, se cuvin subliniate e­­forturile încununate de succes pe care specialiştii uzinei le-au con­centrat in direcţia creşterii com­petitivităţii produselor pe piaţa mondială. Argumente: In ultimii trei ani întreaga producţie a fost înnoită, utilajele fabricate în unitatea sibiană caracterizate printr-o necontenită diminuare a raportului dintre greutate şi per­formanţe au participat în acest an cu succes la 16 tirguri şi expo­ziţii internaţionale, iar in cadrul contractelor de export ele au fost expediate de la începutul anului în 46 ţări în condiţiile unui curs de revenire avantajos. Aşadar, o carte de vizită impre­sionantă pentru care, in con­textul acestui nou succes, în­treg colectivul de muncă merită toate felicitările. E. D. t t­i% i 1 i­l­i­l 1 12*« î 3 If»j Cu ing. Ion Motea, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de la I.C.M.J. Sibiu despre: Gospodărirea şi folosirea raţională a materialelor -­ pe şantierele de construcţii — întreprinderea de construc­ţii montaj a judeţului nostru, al cărei conducător sînteţî, este una din unităţile mari consumatoare de materiale. Ponderea acestora, în volumul total al producţiei, este de aproximativ 60 la sută. V-am ruga să ne spuneţi ce im­plicaţii are acest lucru în buna desfăşurare a activităţii. —­­Este cunoscut faptul că numai o bună aprovizionare — ritmica şi în cantităţile necesare­­ cu mate­riale, a punctelor de lucru de pe şantiere poate evita stagnările şi creează un cadru propice realizării unei productivităţi ridicate a muncii. Dacă n-am reuşit întotdeauna să ne înscriem activitatea pe această co­ordonată se datorează, nu numai fac­torilor obiectivi — avem încă mate­riale pentru care nu primim cote a­­sigurate prin repartiţii — ci şi celor subiectivi. De multe ori, neexistînd o evidenţă clară a acestor materiale, nu ştiam unde se găsesc ele, ca să le putem lua şi folosi. Apoi, se în­­tîmplă de n-avem cu ce le transpor­ta etc. In parte aceste lipsuri provin si dintr-o metodologie — dacă se poate numi aşa practica unor con­ducători ai punctelor de lucru — de­fectuoasă,­ in sensul, că, adesea, o se­rie de materiale erau cerute deși ele se aflau in magaziile șantierelor. In­suficienta responsabilitate a celor care întocmeau listele cu necesarul de aprovizionat de pe şantiere, se repercuta in stocurile supranorraati­­ve care se creau. Astfel,­ pentru o perioadă, unele materiale erau scoa­se din circuitul productiv afectînd negativ situaţia financiară a între­prinderii. — Se pare că pentru aceşti constructori noţiunea de gospo­dărire căpătase un cu totul alt sens. — Aşa s-ar părea la prima vedere. Am convingerea însă că de multe ori întocmeau listele fără a mai ve­rifica, în prealabil, ce mai au în ma­gazii. Tocmai de aceea conducerea întreprinderii a încercat şi încearcă în continuare să promoveze, în sti­lul de muncă al tuturor celor ce fac parte din colectivul nostru, ordinea. Şi, după cum era şi firesc, am înce­put cu depozitul central de materia­le unde, după părerea mea, am reu­şit să punem lucrurile la punct. A­­poi, împreună cu şefii de lot de pe şantierul Hipodrom am stabilit ca pe baza cererilor şantierului, materia­lele să treacă direct de la magazie, la punctele de lucru, conform plani­ficării zilnice. Este meritul celor trei şefi de lot de aici că au înţeles ce înseamnă acest lucru, sarcinile ce ie incumbă o asemenea metoda. Pentru că, în prezent, am reuşit să accelerăm viteza de circulaţie a mijloacelor materiale ale întreprin­derii, diminuînd in mare parte imo­bilizările. Aşa am ajuns ca, la ora actuală, să nu avem depăşit timpul normat de stagnare a materialelor, in depozite şi în magazii. — In privinţa reducerii consu­murilor de materiale pe şantiere, ce ne puteţi spune? — Anul trecut, întreprinderea noastră nu s-a încadrat în nivelul planificat de cheltuieli la 1000 iei producţie marfă. Pentru ca in 73 să nu mai avem probleme la acest indi­cator, printre măsurile luate de că­tre comitetul oamenilor muncii a fost şi aceea a imprimării, încă din faza de aprovizionare, a unei exi­genţe sporite pe linia reducerii con­sumurilor şi, totodată, a gospodări­rii materialelor pe şantiere. In acest sens, pentru activizarea spiritului de răspundere a celor ce muncesc pe şantiere şi eliminarea pierderilor de materiale fie chiar şi a celor prevă­zute prin norme, ara redus cotele materiale necesare fiecărui obiectiv în parte. In general, aceste „corecti­ve“ le-am aplicat la materialele care, prin natura lor ofereau condiţii de risipă, cum ar fi: mozaicuri, ciment, vopsele, uleiuri etc. In afara acestor acţiuni au fost luate o serie de alte măsuri, specifice fiecărui şantier in parte, vizind reducerea­­consumuri­­lor şi gospodărirea materialelor, în principal s-a urmărit: depozitarea materialelor pe platforme, descărca­rea lor din mijloacele de transport chiar lingă punctele de lucru, pen­tru evitarea manipulărilor suplimen­tare etc. — O mai bună gospodărire şi folosire a materialelor presupune şi adoptarea unor forme noi de munca. Mă gindesc la modalităţi­le prin care materiile prime şi materialele pot fi gestionate cum trebuie şî apoi utilizate cum tre­buie. Aţi Întreprins ceva în a­­cest sens? —­ Intr-adevăr aşa este. Idealul, după mine, este ca întreprinderea să reuşească să-şi reducă viteza de ro­taţie a mijloacelor materiale la o luna de­ zile. Atunci, cu siguranţă şi eficienţa activităţii economice va cunoaşte noi dimensiuni, pentru că, n­ara mai avea nevoie de credite, care r­etrag după ele dobînzi şi alte cheltuieli în plus. Iată de ce, în do­rinţa de a­ şti operativ ce şi cit tre­buie şantierelor noastre sintem­ in curs de perfecţionare a unei noi forme­ de organizare a sistemului in­formaţional economic." Deocamdată, in acest an, am aplicat sistemul la şantierele­ din municipiul Sibiu ur­mînd ca în prima jumătate­­a lui '74 (Continuare în pag. a IV-a) Convorbire realizată de V. BARBU Asociaţiile de­­ locatari pot con­tribui cu valori mari la tezaurul economisirii Asociaţiile de locatari „admi­nistrează“ importante cantităţi de combustibil şi energie. Lucru bine ştiut şi nu mai puţin bine făcut, cel mai adesea. Practica ne arata, însă, că lingă „bun şi­­foarte b­un" mai persistă încă go­luri şi deficienţe. Goluri in spi­ritul gospodăresc şi deficienţe în modul de a înţelege fuziunea amplă şi intimă dintre interesele grupului, ale cetăţeanului şi cele ale societăţii întregi. „La mine să fie cald ca-n baie, la mine să fie luminăţie de carnaval că — eu plătesc" —­ iată un mod esem*­ţialmente eronat de a pricepe fu­ziunea de­­care pomeneam mai sus. Nevoile sociale pe care le­­slujesc recentele acte normative cu privire la raţionalizarea con­sumului de carburanţi şi econo­misirea de energie au pus­e faţa noastră a tuturor o între­bare: mai există, în zona dumi­­tale de acţiune (în sensul cel mai larg înţelegînd zona da ac­ţiune a cetăţeanului cu o i­artă conştiinţă socialistă), există, deci, robinete ale risipei? Răspunsuri posibile la o întrebare la ordinea zilei întrebarea şi-au pus-o, cum ara firesc, să fie, şi conducerile aso­ciaţiilor de locatari din mari!» cvartale în special, întrebarea şi răspunsul... afirmativ au născut iniţiative, preocupări, acţiuni sol­date — după cum se va vedea —, cu bune rezultate. Evident firul acţiunilor şi al optimizărilor este departe de a fi fost depănat com­plet. Să vedem, deci, ce nu spun cîţiva dintre „gospodarii" din cel mai mare cartier sibian —­ Hi­podrom. Cu ce bilanţ provizoriu se pre­zintă asociaţia C­T 2 ne spune preşedintele Com­itetului de coor­donare, Petru Corneanu „Am con­statat prompt existenţa unor ro­binete ale risipei. Cum am acţio-, nat? Iată cîteva exemple. Prin­­tr-o modificare simplă la cen­trala termică II, am separat două­ cazane din cele opt existente pentru încălzirea apei, ceea d­e a condus la reducerea consumului de gaz metan cu 20—30000 m.c. lunar. Consecinţei asigurarea tu­turor nevoilor de încălzire şi apă calda la nivel optim şi reducerea (Continuare în pag. a IV-a) VICTOR DOMŞA V. NEGHINA 55 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România Se împlinesc astăzi 55 de ani de cînd Marea Adunare de la Albă Iulia a proclamat unirea Transilvaniei cu România — e­­veniment de importanţă istorică în viaţa poporului român, încu­nunare a procesului de făurire a statului naţional unitar, început odată cu Unirea Principatelor. 1 Decembrie 1918 se înscrie astfel în istoria poporului român ca un moment crucial în multele momente pe care le-a trăit, tri lupta sa pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru libertate socială şi naţională. Unirea Transilvaniei cu Româ­nia a fost opera întregii naţiuni române, a tuturor românilor, nea­mul românesc a dorit-o fierbinte şi a luptat pentru înfăptuirea ei. Procesul formării naţiunii ro­mâne, naşterea şi dezvoltarea conştiinţei naţionale a poporului român se leagă strîns la apariţia şi dezvoltarea relaţiilor de pro­ducţie capitaliste, cînd au apărut pe scena istoriei forţe sociale noi, interesate in crearea unor cadre sociale, economice şi poli­tice înnoitoare. în­ aceste condiţii, în a doua jumătate a secolului a­ XIX-lea, poporul nostru a obţi­­nut două mari victorii: Unirea Moldovei cu Ţara Românească în 1359 şi independenţa statului ro­mân modern în urma războiului din 1877. Ultima fază a luptei naţionale a poporu­le român este marcată la sfirşittîî secolului al XTX-Iea şi începutul secolului al XX-lea, cînd in condiţiile avintuîui revo­luţionar care a cupris omenirea spre sfîrşitul primului război mondial, in condiţiile triumfului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis era re­voluţiilor proletare, năzuinţele profunde ale poporului român spre desăvîrşîrea formării statu­lui său naţional şî-au găsit împli­nira sa. Autul istoric de la Alba Iulia este rezultatul unui proces istoric obiectiv, ajuns la finele său prin intermediul eforturilor întregului popor. In acest act s-au antrenat toate drosela ei păsările eaeîMe, iar dorința ihatîfiste de unire a tuturor a­­inspirat programele fia acţiune ale diferitelor partide po­litice. Ziarul ocazional „Alba Iulia" saluta astfel pe participanţii sosiţi la adumera: „Voinţa naţională, care cu­ elita putere zvîcneşte azi în toate păturile societăţii româ­neşti, în cele de sus şi în cele de joc mai mult ca in cele de sus, este chemată sa arate că ceea ce Mihai­ Vîteafcul a înfăptuit numai pentru o clipă noi avem să în­­făptuiîa pa e veşnicia". Hotrîrite adunării fie peste o sute de mii de oameni de la Albă Iulia au exprimat voinţa de auto­determinare a naţiuniî române, in freest dkz au­todeterntonarea în­semn­în­d separarea de Austro-Un­­garia şi unirea cu România ve­che. Masele populare au legat năzu­inţele lor de eliberare şi de uni­re, de împlinirea unor dezidera­te sociale, mişcarea socialista a legat acest obiectiv suprem de lupta pentru înfăptuirea preface­rilor sociale revoluţionare. Alături de ţăranii şi muncitorii români, în lupta pentru eliberare socială şî pentru drepturi şi liber­tăţi democratice, au partticipat şi mas­ele muncitoare de la ora­şe şi sate ale­­naţîon­alîSţiter conlocui­toare. "Unirea Transilvaniei cu Româ­nia, pietra de hotar în istoria po­porului nostru a fost un act just şi progresist şi a creat cadrul sta­tal al dezvoltării României mo­derne avînd o înrâurire pozitivă asupra întregii evoluţii economi­ce,­­politice şi sociale a ţării noas­tre, înfăptuită în condiţiile regi­mului burghezo-moșieresc, unirea nu a adus satisfacerea revendică­rilor sociale pentru care se ridi­cau : clasa muncitoare, tărăniniea. (Continuare In paa. a ITI-a) Prof. VIRGINIA PIŢIGOJ 1_J (15c*iî*uare Îr pag. ct II-a)

Next