Tribuna Sibiului, decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1794-1819)
1973-12-01 / nr. 1794
JbIBLE ,STRA"j ■ . 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! 1f. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VI, nr. 1794 Sîmbată, 1 decembrie 1973 4 pagini, 30 bani i LUCRĂRILE SESIUNII A A CELEI DE A VI A LEGISLATURI A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a Xl-a a celei de-a Vl-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi ale Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării econoliico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotarîri, in spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind, mersul mereu ascendent al societăţii noastre pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa, în sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, în lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor . Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi: 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechiziţiile; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974, în numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere, în continuarea lucrărilor, tovarășul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vilcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R.; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ; Dorina Ceauş, inginer la Uzinele textile „Moldova" Botoşani; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru hstuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Crişul" Oradea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.; Ioan Viorel Cerghizan, directorul termocentralei Ludoş-Iernut judeţul Mureş; Nicolae Doggendorf, directorul S.M.A. Orjişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionerie t»' 'leiavi simbâtâ' nuni- ’ neaţa. Planara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, in zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărirea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 29 judeţe încheind realizarea prevederilor cincinalului" pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul realizărilor reliefează creşterea puternică a potenţialului economic al ţării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere in toate domeniile de activitate. Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972; au fost puse in funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă; a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut in primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decit in 1970; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute in dezvoltarea economico-socială a ţării in primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării României pe noi trepte de progres şi prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune fiacă nu ar fi continuat să se manîîeste o serie de lipsuri şî deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a capacităţilor de producţie, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi ale bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României aprobă în unanimitate prevederile proiectelor Planului şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi folosirea mai judicioasă a combustibilului şi a energiei, orientarea in acest sens a întregii activități de 1. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile vor lua măsuri hotărîte pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevăzute și livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. în acest scop se va acţiona pentru folosirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schimbului I, asigurîndu-se conducerea şi asistenţa tehnică corespunzătoare în toate schimburile, îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice şi eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livrarea utilajelor tehnologice, maşinilor unelte, aparatajelor electrice şi de automatizare în strictă concordanţă cu contractele încheiate, încărcînd la claidimpm şî în mod echilibrat capacităţîle de producţie ale întreprinderilor. Se va acorda prioritate livrării maşinilor şi utilajelor necesare echipării suprafeţelor construite creşterea rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asigura, pe o perioadă de perspectivă, condiţii pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării. In scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în planul naţional de dezvoltare economico-socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Central al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale obligă organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o activitate susţinută pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem şi neutilate din întreprinderile existente. 2. Comitetele şi consiliile oamenilor muncii vor lua măsuri pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin respectarea cu stricteţe a normelor tehnologice de exploatare, a graficelor de revizii şi reparaţii, aprovizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, astfel incit opririle pentru reparaţii să se limiteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de maşini, precum şi celelalte ministere vor elabora programe de fabricaţie producătoare de piese de schimb concrete pe fiecare întreprindere, corelate cu planurile de reparaţii ale uzinelor beneficiare. 3. Toate ministerele vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării, elaborarea şi aplicarea studiilor privind concentrarea şi specializarea producţiei, pentru stabilirea profilului tuturor întreprinderilor. Consiliul de coordonare a profilării, specializării şi cooperării în ramurile construcţii de maşini şi r ■ ■ I I HOTARIREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei I. In domeniul producţiei industriale 1 S ' * 1 întreprinderea mecanică Sibiu livrează produse la export le contul anului 1971 Vestea aceasta ne*a fost furnizată de directorul întreprinderii sibîene, inginerul Vasile Vasu în după-amîaza zilei de 29 noiembrie, în momentul în care ultimele trei piese prevăzute în planul acestui an luau drumul beneficiarilor externi. Semnificaţiile unui asemenea succes sunt multiple. In primul rind, s-au asigurat toate condiţiile pentru ca in cursul lunii decembrie să se livreze la export produse în valoare de aproape 2 milioane lei valuta. Apoi, analizînd succesul raportat în aceste zile dincolo de valoarea lui imediată, în contextul preocupărilor permanente ale acestui harnic colectiv de muncă pentru afirmarea sa în tara și peste hotare, se poate releva dinamica spectaculoasă a producției de export care din 1971 încoace s-a dublat la fiecare an ajungînd să reprezinte aproximativ 1/3 din producţia totală a întreprinderii. In fine, se cuvin subliniate eforturile încununate de succes pe care specialiştii uzinei le-au concentrat in direcţia creşterii competitivităţii produselor pe piaţa mondială. Argumente: In ultimii trei ani întreaga producţie a fost înnoită, utilajele fabricate în unitatea sibiană caracterizate printr-o necontenită diminuare a raportului dintre greutate şi performanţe au participat în acest an cu succes la 16 tirguri şi expoziţii internaţionale, iar in cadrul contractelor de export ele au fost expediate de la începutul anului în 46 ţări în condiţiile unui curs de revenire avantajos. Aşadar, o carte de vizită impresionantă pentru care, in contextul acestui nou succes, întreg colectivul de muncă merită toate felicitările. E. D. t ti% i 1 ilil 1 12*« î 3 If»j Cu ing. Ion Motea, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de la I.C.M.J. Sibiu despre: Gospodărirea şi folosirea raţională a materialelor - pe şantierele de construcţii — întreprinderea de construcţii montaj a judeţului nostru, al cărei conducător sînteţî, este una din unităţile mari consumatoare de materiale. Ponderea acestora, în volumul total al producţiei, este de aproximativ 60 la sută. V-am ruga să ne spuneţi ce implicaţii are acest lucru în buna desfăşurare a activităţii. —Este cunoscut faptul că numai o bună aprovizionare — ritmica şi în cantităţile necesare cu materiale, a punctelor de lucru de pe şantiere poate evita stagnările şi creează un cadru propice realizării unei productivităţi ridicate a muncii. Dacă n-am reuşit întotdeauna să ne înscriem activitatea pe această coordonată se datorează, nu numai factorilor obiectivi — avem încă materiale pentru care nu primim cote asigurate prin repartiţii — ci şi celor subiectivi. De multe ori, neexistînd o evidenţă clară a acestor materiale, nu ştiam unde se găsesc ele, ca să le putem lua şi folosi. Apoi, se întîmplă de n-avem cu ce le transporta etc. In parte aceste lipsuri provin si dintr-o metodologie — dacă se poate numi aşa practica unor conducători ai punctelor de lucru — defectuoasă, in sensul, că, adesea, o serie de materiale erau cerute deși ele se aflau in magaziile șantierelor. Insuficienta responsabilitate a celor care întocmeau listele cu necesarul de aprovizionat de pe şantiere, se repercuta in stocurile supranorraative care se creau. Astfel, pentru o perioadă, unele materiale erau scoase din circuitul productiv afectînd negativ situaţia financiară a întreprinderii. — Se pare că pentru aceşti constructori noţiunea de gospodărire căpătase un cu totul alt sens. — Aşa s-ar părea la prima vedere. Am convingerea însă că de multe ori întocmeau listele fără a mai verifica, în prealabil, ce mai au în magazii. Tocmai de aceea conducerea întreprinderii a încercat şi încearcă în continuare să promoveze, în stilul de muncă al tuturor celor ce fac parte din colectivul nostru, ordinea. Şi, după cum era şi firesc, am început cu depozitul central de materiale unde, după părerea mea, am reuşit să punem lucrurile la punct. Apoi, împreună cu şefii de lot de pe şantierul Hipodrom am stabilit ca pe baza cererilor şantierului, materialele să treacă direct de la magazie, la punctele de lucru, conform planificării zilnice. Este meritul celor trei şefi de lot de aici că au înţeles ce înseamnă acest lucru, sarcinile ce ie incumbă o asemenea metoda. Pentru că, în prezent, am reuşit să accelerăm viteza de circulaţie a mijloacelor materiale ale întreprinderii, diminuînd in mare parte imobilizările. Aşa am ajuns ca, la ora actuală, să nu avem depăşit timpul normat de stagnare a materialelor, in depozite şi în magazii. — In privinţa reducerii consumurilor de materiale pe şantiere, ce ne puteţi spune? — Anul trecut, întreprinderea noastră nu s-a încadrat în nivelul planificat de cheltuieli la 1000 iei producţie marfă. Pentru ca in 73 să nu mai avem probleme la acest indicator, printre măsurile luate de către comitetul oamenilor muncii a fost şi aceea a imprimării, încă din faza de aprovizionare, a unei exigenţe sporite pe linia reducerii consumurilor şi, totodată, a gospodăririi materialelor pe şantiere. In acest sens, pentru activizarea spiritului de răspundere a celor ce muncesc pe şantiere şi eliminarea pierderilor de materiale fie chiar şi a celor prevăzute prin norme, ara redus cotele materiale necesare fiecărui obiectiv în parte. In general, aceste „corective“ le-am aplicat la materialele care, prin natura lor ofereau condiţii de risipă, cum ar fi: mozaicuri, ciment, vopsele, uleiuri etc. In afara acestor acţiuni au fost luate o serie de alte măsuri, specifice fiecărui şantier in parte, vizind reducereaconsumurilor şi gospodărirea materialelor, în principal s-a urmărit: depozitarea materialelor pe platforme, descărcarea lor din mijloacele de transport chiar lingă punctele de lucru, pentru evitarea manipulărilor suplimentare etc. — O mai bună gospodărire şi folosire a materialelor presupune şi adoptarea unor forme noi de munca. Mă gindesc la modalităţile prin care materiile prime şi materialele pot fi gestionate cum trebuie şî apoi utilizate cum trebuie. Aţi Întreprins ceva în acest sens? — Intr-adevăr aşa este. Idealul, după mine, este ca întreprinderea să reuşească să-şi reducă viteza de rotaţie a mijloacelor materiale la o luna de zile. Atunci, cu siguranţă şi eficienţa activităţii economice va cunoaşte noi dimensiuni, pentru că, nara mai avea nevoie de credite, care retrag după ele dobînzi şi alte cheltuieli în plus. Iată de ce, în dorinţa de a şti operativ ce şi cit trebuie şantierelor noastre sintem in curs de perfecţionare a unei noi forme de organizare a sistemului informaţional economic." Deocamdată, in acest an, am aplicat sistemul la şantierele din municipiul Sibiu urmînd ca în prima jumătatea lui '74 (Continuare în pag. a IV-a) Convorbire realizată de V. BARBU Asociaţiile de locatari pot contribui cu valori mari la tezaurul economisirii Asociaţiile de locatari „administrează“ importante cantităţi de combustibil şi energie. Lucru bine ştiut şi nu mai puţin bine făcut, cel mai adesea. Practica ne arata, însă, că lingă „bun şifoarte bun" mai persistă încă goluri şi deficienţe. Goluri in spiritul gospodăresc şi deficienţe în modul de a înţelege fuziunea amplă şi intimă dintre interesele grupului, ale cetăţeanului şi cele ale societăţii întregi. „La mine să fie cald ca-n baie, la mine să fie luminăţie de carnaval că — eu plătesc" — iată un mod esem*ţialmente eronat de a pricepe fuziunea decare pomeneam mai sus. Nevoile sociale pe care leslujesc recentele acte normative cu privire la raţionalizarea consumului de carburanţi şi economisirea de energie au puse faţa noastră a tuturor o întrebare: mai există, în zona dumitale de acţiune (în sensul cel mai larg înţelegînd zona da acţiune a cetăţeanului cu o iartă conştiinţă socialistă), există, deci, robinete ale risipei? Răspunsuri posibile la o întrebare la ordinea zilei întrebarea şi-au pus-o, cum ara firesc, să fie, şi conducerile asociaţiilor de locatari din mari!» cvartale în special, întrebarea şi răspunsul... afirmativ au născut iniţiative, preocupări, acţiuni soldate — după cum se va vedea —, cu bune rezultate. Evident firul acţiunilor şi al optimizărilor este departe de a fi fost depănat complet. Să vedem, deci, ce nu spun cîţiva dintre „gospodarii" din cel mai mare cartier sibian — Hipodrom. Cu ce bilanţ provizoriu se prezintă asociaţia CT 2 ne spune preşedintele Comitetului de coordonare, Petru Corneanu „Am constatat prompt existenţa unor robinete ale risipei. Cum am acţio-, nat? Iată cîteva exemple. Printr-o modificare simplă la centrala termică II, am separat două cazane din cele opt existente pentru încălzirea apei, ceea de a condus la reducerea consumului de gaz metan cu 20—30000 m.c. lunar. Consecinţei asigurarea tuturor nevoilor de încălzire şi apă calda la nivel optim şi reducerea (Continuare în pag. a IV-a) VICTOR DOMŞA V. NEGHINA 55 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România Se împlinesc astăzi 55 de ani de cînd Marea Adunare de la Albă Iulia a proclamat unirea Transilvaniei cu România — eveniment de importanţă istorică în viaţa poporului român, încununare a procesului de făurire a statului naţional unitar, început odată cu Unirea Principatelor. 1 Decembrie 1918 se înscrie astfel în istoria poporului român ca un moment crucial în multele momente pe care le-a trăit, tri lupta sa pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru libertate socială şi naţională. Unirea Transilvaniei cu România a fost opera întregii naţiuni române, a tuturor românilor, neamul românesc a dorit-o fierbinte şi a luptat pentru înfăptuirea ei. Procesul formării naţiunii române, naşterea şi dezvoltarea conştiinţei naţionale a poporului român se leagă strîns la apariţia şi dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste, cînd au apărut pe scena istoriei forţe sociale noi, interesate in crearea unor cadre sociale, economice şi politice înnoitoare. în aceste condiţii, în a doua jumătate a secolului a XIX-lea, poporul nostru a obţinut două mari victorii: Unirea Moldovei cu Ţara Românească în 1359 şi independenţa statului român modern în urma războiului din 1877. Ultima fază a luptei naţionale a poporule român este marcată la sfirşittîî secolului al XTX-Iea şi începutul secolului al XX-lea, cînd in condiţiile avintuîui revoluţionar care a cupris omenirea spre sfîrşitul primului război mondial, in condiţiile triumfului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis era revoluţiilor proletare, năzuinţele profunde ale poporului român spre desăvîrşîrea formării statului său naţional şî-au găsit împlinira sa. Autul istoric de la Alba Iulia este rezultatul unui proces istoric obiectiv, ajuns la finele său prin intermediul eforturilor întregului popor. In acest act s-au antrenat toate drosela ei păsările eaeîMe, iar dorința ihatîfiste de unire a tuturor ainspirat programele fia acţiune ale diferitelor partide politice. Ziarul ocazional „Alba Iulia" saluta astfel pe participanţii sosiţi la adumera: „Voinţa naţională, care cu elita putere zvîcneşte azi în toate păturile societăţii româneşti, în cele de sus şi în cele de joc mai mult ca in cele de sus, este chemată sa arate că ceea ce Mihai Vîteafcul a înfăptuit numai pentru o clipă noi avem să înfăptuiîa pa e veşnicia". Hotrîrite adunării fie peste o sute de mii de oameni de la Albă Iulia au exprimat voinţa de autodeterminare a naţiuniî române, in freest dkz autodeterntonarea însemnînd separarea de Austro-Ungaria şi unirea cu România veche. Masele populare au legat năzuinţele lor de eliberare şi de unire, de împlinirea unor deziderate sociale, mişcarea socialista a legat acest obiectiv suprem de lupta pentru înfăptuirea prefacerilor sociale revoluţionare. Alături de ţăranii şi muncitorii români, în lupta pentru eliberare socială şî pentru drepturi şi libertăţi democratice, au partticipat şi masele muncitoare de la oraşe şi sate alenaţîonalîSţiter conlocuitoare. "Unirea Transilvaniei cu România, pietra de hotar în istoria poporului nostru a fost un act just şi progresist şi a creat cadrul statal al dezvoltării României moderne avînd o înrâurire pozitivă asupra întregii evoluţii economice,politice şi sociale a ţării noastre, înfăptuită în condiţiile regimului burghezo-moșieresc, unirea nu a adus satisfacerea revendicărilor sociale pentru care se ridicau : clasa muncitoare, tărăniniea. (Continuare In paa. a ITI-a) Prof. VIRGINIA PIŢIGOJ 1_J (15c*iî*uare Îr pag. ct II-a)