Tribuna Sibiului, decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1794-1819)
1973-12-01 / nr. 1794
Anui VI, nr. 1794 ....—— BHHMnBMBMMMIiHHBHBD HOTĂRÎREA Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului (Urmare din pag a II-a) liniază că prin rezultatele deosebit de pozitive, prin convorbirile cu conducătorii statelor respective, cu reprezentanţii partidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declaraţiile comune şi celelalte documente semnate, prin întîlnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a înscris ca un moment de cea mai mare importanţă în activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică expresie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de sine stătătoare, constituind, totodată, o contribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialismului, la cauza păcii şi colaborării în întreaga lume. Pornind de la faptul că vizita a pus bazele unei colaborări trainice şi îndelungate cu aceste ţări pe multiple planuri, în spiritul egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, plenara subliniază necesitatea ca ministerele, toate instituţiile şi organizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător intereselor poporului român, cît şi intereselor popoarelor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte concluziile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la răsturnarea prin forţă a guvernului constituţional din Chile, aprobă poziţia adoptată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor exprimate în cuvîntare pentru dezvoltarea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Partidul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste cu statele care se dezvoltă independent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organizare socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi exercita suveranitatea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei istorice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării noastre îşi manifestă solidaritatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru libertate a popoarelor aflate încă sub dominaţie colonială. Numeroasele contacte şi convorbirile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea-Bissau şi stabilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii elocvente ale politicii României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acorda în continuare întregul său sprijin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea definitivă a practicilor neocolonialiste, discriminărilor rasiale şi politicii de apartheid, pentru desfiinţarea oricăror forme de asuprire, dominaţie şi jefuire a altor popoare, pentru întărirea legăturilor dintre mişcarea comunistă internaţională şi mişcările de eliberare naţională. 8. Comitetul Central îşi exprimă aprobarea faţă de activitatea ţării noastre pentru dezvoltarea continuă, în spiritul coexistenţei paşnice, a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire social-politică. Un rol deosebit în această direcţie l-au avut vizitele, contactele la nivelul cel mai Înalt, la alte nivele şi convorbirile cu reprezentanţi de răspundere dintr-un mare număr de state, inclusiv state capitaliste dezvoltate. Declaraţiile solemne comune, tratatele şi înţelegerile încheiate cu aceste prilejuri au stabilit baze trainice pentru adîncirea colaborării reciproc avantajoase, constituind, în acelaşi timp, contribuţii importante la îmbunătăţirea generală a climatului politic şi Înţelegerea între naţiuni, la afirmarea principiilor unor noi relaţii între state, la stimularea cursului spre destindere internaţională. Plenara C.C. al P.C.R. exprimă hotărîrea României socialiste de a milita cu energie, în continuare, pentru aşezarea relaţiilor dintre toate statele lumii pe temelia principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, avantajului reciproc şi respectului mutual — principii a căror aplicare constituie garanţia sigură a dezvoltării libere, înfloritoare, a fiecărei naţiuni, a conlucrării internaţionale rodnice, în conformitate cu năzuinţele de pace şi bunăstare ale întregii umanităţi. 7. Plenara dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi stăruitoare desfăşurată de conducerea partidului şi statului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace pe continentul european, contribuţiei active a României la pregătirea şi desfăşurarea primei şi a celei de-a doua faze a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Plenara C.C. al P.C.R. stabileşte ca România să acorde şi în viitor o atenţie centrală înfăptuirii securităţii europene, să depună toate eforturile în vederea desfăşurării constructive a lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa , astfel ca aceasta să se finalizeze prin documente care să consfinţească instituirea unui sistem precis, riguros şi ferm de drepturi şi îndatoriri, de angajamente şi obligaţii reciproce privind principiile noilor raporturi între statele continentului şi, totodată, să prevadă măsuri corespunzătoare pentru aplicarea şi respectarea lor în practică, încît fiecare naţiune să dobîndească garanţia dezvoltării sale libere, la adăpost de orice agresiune sau imixtiune, să participe la intensificarea cooperării intereuropene, neîngrădită de nici un fel de bariere artificiale. Plenara reafirmă convingerea fermă a României că securitatea europeană nu poate fi separată de eforturile pentru dezangajarea militară, de problemele dezarmării în general. Procesul înfăptuirii securităţii europene trebuie să ducă la retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state, la reducerea efectivelor trupelor naţionale, la desfiinţarea blocurilor şi pactelor militare opuse, la lichidarea diviziunii actuale a Europei. Salutînd începerea negocierilor de la Viena, plenara Comitetului Central îşi exprimă convingerea că la aceste negocieri trebuie să participe toate statele interesate, să se ţină seama cu stricteţe de drepturile şi interesele legitime ale tuturor ţărilor de pe continent. 8. Pornind de la importanţa înţelegerilor regionale pentru promovarea păcii şi securităţii în Europa şi în lume, plenara subliniază hotărîrea României de a acorda în continuare o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate între ţările din Balcani, transformării acestei regiuni într-o zonă a păcii, prieteniei şi conlucrării rodnice intre popoare, fără arme nucleare. * 5 * 7 * * * * * 9. Comitetul Central al P.C.R. exprimă satisfacţia întregului partid şi a întregului popor român pentru contribuţia activă adusă de România la rezolvarea în spiritul păcii şi înţelegerii între naţiuni a marilor probleme internaţionale, pentru hotărîrea cu care ţara noastră militează în vederea stingerii tuturor focarelor de încordare, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a conflictelor şi litigiilor dintre state. Permanent şi ferm solidară cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Indochina, ţara noastră a salutat cu satisfacţie Acordurile de la Paris cu privire la încheierea păcii în Vietnam, ca şi Acordul de restabilire a păcii şi înţelegerii naţionale în Laos. România va sprijini activ, în continuare, eforturile poporului vietnamez pentru consolidarea păcii şi reconstrucţia paşnică a patriei sale, pentru dezvoltare de sine stătătoare pe calea progresului economico-social, va milita mai departe pentru restabilirea liniştii în întreaga Indochină şi crearea tuturor condiţiilor ca popoarele din Vietnam, din Cambodgia şi Laos să-şi rezolve singure problemele, fără amestec din afară, potrivit propriilor aspiraţii. 10. — Plenara C.C. al P.C.R., examinînd cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din Orientul Apropiat, apreciază că evoluţia situaţiei din această zonă confirmă încă o dată justeţea poziţiei constructive adoptate de ţara noastră care s-a pronunţat consecvent pentru soluţionarea pe cale politică a conflictului, a subliniat in repetate rînduri că menţinerea încordării, perpetuarea ocupaţiei de către Israel a teritoriilor arabe dobindite prin forţă constituie o permanentă sursă de război, cu serioase pericole pentru cursul destinderii şi păcii în lume. Dînd o înaltă apreciere activităţii intense, acţiunilor şi iniţiativelor multiple, propunerilor şi demersurilor întreprinse de conducerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe lingă statele implicate direct în conflict şi pe lingă numeroase alte state, plenara apreciază că în prezent trebuie făcut totul pentru consolidarea încetării focului, crearea unei zone de dezangajare militară şi desfăşurarea negocierilor, spre a se ajunge la o soluţie rapidă şi definitivă în Orientul Apropiat. în acest scop este necesară trecerea neîntîrziată la aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, instaurarea unei păci trainice, juste, care să garanteze suveranitatea şi integritatea tuturor statelor din această regiune, inclusiv a Israelului, rezolvarea problemei poporului palestinian în conformitate cu aspiraţiile sale legitime. Plenara subliniază utilitatea organizării unei conferinţe care s-ar putea desfăşura sub egida O.N.U. şi la care ar fi necesar să participe, alături de părţile interesate, şi alte state mari, mijlocii şi mici — de pe diferite continente, şi îndeosebi din Africa şi Europa, care doresc şi pot aduce o contribuţie constructivă la statornicirea păcii în această parte a globului. 11. — Plenara apreciază ca un imperativ arzător al contemporaneităţii încetarea cursei înarmărilor, înfăptuirea dezarmării generale și totale și, în primul rînd, a dezarmării nucleare, în conformitate cu acest deziderat major. România va acţiona în continuare pentru realizarea unor progrese efective pe calea dezarmării generale, pentru adoptarea unor măsuri eficiente care să ducă la oprirea cursei înarmărilor, la îngheţarea şi reducerea treptată a bugetelor militare, interzicerea folosirii armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă, încetarea producţiei lor şi distrugerea stocurilor existente, lichidarea bazelor militare de pe teritoriile altor state şi retragerea trupelor străine în graniţele lor naţionale, stabilirea de zone denuclearizate. 12. Plenara a luat act cu satisfacţie de iniţiativele şi acţiunile constructive întreprinse de România privind creşterea rolului şi eficienţei O.N.U. în menţinerea şi întărirea păcii şi securităţii internaţionale. România va depune în continuare toate eforturile pentru ca O.N.U. să-şi îmbunătăţească activitatea, să devină în mod efectiv forul cel mai larg al participării active, pe baza deplinei egalităţi, a tuturor statelor la rezolvarea problemelor majore ale omenirii, să contribuie la întărirea cursului spre destindere şi cooperare pe arena mondială. 13. Avînd în vedere gradul tot mai accentuat al interdependenţei statelor şi complexitatea marilor probleme ce confruntă omenirea, plenara reafirmă cu putere convingerea României că soluţionarea acestor probleme trebuie să fie rodul conlucrării întregii comunităţi mondiale, cu participarea egală în drepturi a tuturor ţărilor, indiferent de orînduirea socială, mărimea teritoriului şi a populaţiei, forţa economică sau militară. Totodată, plenara subliniază că o cerinţă de importanţă esenţială pentru adîncirea procesului de destindere, pentru înfăptuirea dezarmării, abolirea practicilor imperialiste, pentru soluţionarea problemelor mari ale contemporaneităţii în concordanţă cu interesele popoarelor este participarea mai intensă a maselor populare la viaţa internaţională. în zilele noastre este un imperativ arzător ca opinia publică să-şi facă auzit glasul cu şi mai multă fermitate, ca popoarele lumii să-şi intensifice lupta pentru apărarea intereselor lor, să impună respectarea voinţei şi aspiraţiilor lor de libertate, pace şi progres. 14. Comitetul Central acordă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de Partidul Comunist Român pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate şi prietenie tovărăşească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti. Numeroasele întîlniri şi contacte internaţionale ale partidului nostru, vizitele reciproce la diferite niveluri, schimburile de experienţă, declaraţiile comune semnate cu un mare număr de partide frăţeşti reprezintă expresii vii ale politicii profund internaţionaliste a Partidului Comunist Român de dezvoltare a colaborării şi întărire a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Plenara hotărăşte ca Partidul Comunist Român să acţioneze în continuare, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea relaţiilor de solidaritate în cadrul mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor autonomiei fiecărui partid, elaborării de sine stătătoare a liniei politice, interne şi externe, a egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, în spiritul stimei şi respectului reciproc. Această linie de activitate răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor unităţii, întrucît aplicarea strictă a acestor principii reprezintă condiţia unei coeziuni noi, trainice a mişcării comuniste. 15. Plenara exprimă deplina sa aprobare faţă de acţiunile întreprinse de partidul nostru în vederea dezvoltării relaţiilor cu partidele socialiste şi social-democrate. Această activitate răspunde cerinţelor majore ale contemporaneităţii, care reclamă intensificarea colaborării între comunişti şi socialişti, în vederea întăririi rolului tot mai important pe care îl joacă în lumea de astăzi clasa muncitoare şi organizaţiile sale politice. Plenara relevă cu satisfacţie dezvoltarea relaţiilor Partidului Comunist Român cu un număr însemnat de partide de guvernămînt din noile state independente, cu alte partide şi organizaţii democratice, progresiste din întreaga lume. Relevînd consecvenţa cu care P.C.R. îşi îndeplineşte rolul de detaşament activ al marelui front revoluţionar mondial, plenara stabileşte ca partidul să urmeze în continuare linia dezvoltării mereu mai ample a colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, socialiste şi social-democrate, cu toate formaţiunile şi organizaţiile politice care se pronunţă pentru socialism şi comunism, pentru progres social, pentru apărarea intereselor fundamentale ale popoarelor, pentru pace, libertate şi înflorirea civilizaţiei umane. In spiritul unităţii dialectice dintre sarcinile dezvoltării economicosociale interne şi îndatoririle internaţionaliste, plenara subliniază însemnătatea internaţională a marilor succese obţinute de poporul român în construcţia socialistă, care se bucură de un larg interes şi asigură creşterea continuă a prestigiului României în lume, demonstrînd ce poate face un popor stăpîn pe destinele sale, hotărît să depună toate eforturile pentru bunăstarea şi fericirea sa, pentru făurirea unei vieţi demne, libere şi independente. Plenara exprimă hotărîrea partidului de a desfăşura în continuare o activitate internaţională tot mai amplă, în vederea promovării mai departe a politicii externe stabilite de Congresul al X-lea, potrivit intereselor fundamentale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România, promovării cauzei socialismului şi comunismului în lume, împlinirii aspiraţiilor supreme de pace, bunăstare, libertate şi progres ale întregii umanități. Tribuna Sibiului Unirea Transilvaniei cu România formare din pas. 9) celelalte categorii de oameni ai muncii, realizarea năzuinţelor lor de libertate. în anii care au urmat unirii, adevăratul stegar al intereselor poporului a fost P.C.R., forţa politică cea mai înaintată, care a mobilizat şi organizat clasa muncitoare, ţărănimea, masele largi de oameni ai muncii fără deosebire de naţionalitate, la lupta împotriva exploatării, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru viaţă mai bună, pentru socialism. „Unirea — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a fost încununarea victorioasă a luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe ale poporului român din Moldova, Muntenia şi Transilvania, de cărturarii şi marii gînditori ai neamului, de militanţii socialişti, a aspiraţiilor şi voinţei întregului popor român". Sărbătorim a 55-a aniversare a unirii Transilvaniei cu România în condiţiile în care întregul nostru popor este angajat plenar în traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care trăiesc pe meleagurile româneşti, fiind hotărîţi să ridice pe noi culmi prestigiul României socialiste. In acest sens, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu primii secretari şi secretarii pentru problemele organizatorice ai comitetelor judeţene de partid şi ai municipiului Bucureşti, recenta plenară a Comitetului Central şi cuvîntarea secretarului general al partidului şi sesiunea M.A.N. au jalonat şi subliniat marile posibilităţi existente pentru a asigura avîntul şi mai puternic al societăţii noastre socialiste. Mişcarea naţională pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen îi are în frunte pe comunişti, iar această responsabilitate comunistă a cuprins întregul nostru popor, hotărît să ridice România în rindul celor mai înaintate ţări de pe glob. Cu planul anual îndeplinit Colectivul de salariaţi ai Exploatării de transporturi călători şi mărfuri raportează că la data de 27 noiembrie a.c. au fost îndeplinite atît planul pa anul 1973 cît şi angajamentele luate pe această perioadă. In continuare, pînă la sfîrşitul acestui an se vor transporta peste plan 5 milioane călători şi 45 de mii tone mărfuri. In planul unităţii sunt prevăzute şi importante economii de combustibili şi lubrifiant care în total, pe anul 1973 vor însuma peste 170 mii litri.G. BALOTESCU Anunţ Pentru aplicarea prevederilor Decretului nr. 620/1973, privind raţionalizarea consumului de benzină la posesorii de autoturisme particulare, tichetele de benzină in viitor se vor distribui numai la sediul MILIŢIEI JUDEŢULUI SIBIU, între orele 14,00—19,00. In afara zilei de duminică, __ „Da, pun rămăşag (...) că nu trec o sută de ani şi aici, opincarii ăştia o să fie stăpîni...“. Acestea sînt cuvintele lui Gheorghe Lazăr, aşa cum le-a gîndit Nicolae Iorga, intuindu-i inepuizabila sursă de energie şi convingere cu care lupta pentru înălţarea spirituală a poporului român. L-a simţit în fiecare cuvîrnt pe cel ce în 1818 afirma în „înştiinţare. De toată cinstea vrednică tinerime": ... „cu ruşine vine unui popor şi neam ce este aşa vechi, aşa vestit, proslăvit şi înzestrat cu toate darurile pămîntului (...) să nu aibă şi el o şcoală mai de treabă, o Academie cu ştiinţă, chiar în limba maicii sale". Suflul acestui Lazăr care dăinuie peste vreme îl vor reconstitui astă seară, în premieră absolută, actorii Teatrului de stat din Sibiu pe care i-am invitat la un dialog în avanpremieră. — După 150 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, dv., Ion Ghişe aţi fost ales să-i evocaţi personalitatea din piesa lui Nicolae Iorga. Sînteţi în faţa unei pietre de încercare în cariera dv. actoricească? — Acest rol constituie pentru mine o mare răspundere, un mare examen, tocmai pentru că anul acesta sînt 150 de ani de la moartea cărturarului şi deci toate privirile vor fi aţintite spre mine, eu fiind cel ce dau viaţă acestui personaj. Trebuie să aduc în scenă cît mai mult adevăr, să realizez convingător crezul căruia Lazăr i-a dedicat lupta Întregii vieţi. Sunt invitat să reîmprospătez emoţia existenţei acelui om care şi-a pus toată viaţa în slujba unor idei de ridicare a naţiunii. Exemplul lui Lazăr e viu pentru noi, cei care am văzut împlinirea idealurilor avrigeanului. In compunerea rolului am fost mult ajutat de colegii mei, unii dintre ei asistînd adesea la repetiţii pentru a mă susţine cu sfaturi şi orientări noi. Asupra finalului am avut chiar o serie de discuţii şi colega Livia Baba sublinia că finalul trebuie realizat în aşa fel încît moartea lui Lazăr să devină numai o aparenţă, o viaţă izbucnită cu mai multă înflăcărare din moarte, pentru că ideile, năzuinţele şi aspiraţiile lui Lazăr n-au murit. Pînă acum finalul era gîndit printr-o cădere în genunchi a personajului, dar, reflectînd, ne-am dat seama că ideea de înălţare spirituală nu ar fi bine servită aşa. Şi am realizat-o altfel. — Livia Baba, sînteţi suportul moral şi spiritual de reală valoare pentru Gheorghe Lazăr. Faceţi un personaj pe măsura pretenţiilor dv.? — I Iorga a fost puţin zgîrcit cu acest personaj feminin, care a trăit alături de Lazăr, care l-a descoperit pe Lazăr şi l-a dus la Bucureşti. Putea să meargă cu Bărcăneasca pină la divan. în puţine cuvinte, aici a avut măiestrie. într-o replică face o istorie: această femeie stă pe o piatră funerară şi citeşte slovele, vorbeşte apoi de luptele lui Mihai Viteazul. Vreau ca spectatorii să simtă că eu merg mult pe stări afective. Ideea Lazăr rămîne in picioare şi noi suntem sudul statuii pe care e Înălţat el. — Avram Besoiu, interpretaţi rolul tatălui lui Lazăr. Sint tentată să descopăr in substratul acestui personaj un plus al nemărginirii. Greşesc? — Mai pregnantă este dorinţa tatălui şi a întregului sat, de altfel, ca acest copil ce şi-a luminat mintea să fie de folos alor săi. Tatăl lui Lazăr e sufletul curat al ţăranului român, cu o puternică dragoste pentru libertate, pentru pămînt. Atunci, deşi simte dorinţa despărţirii ce-l stăpîneşte pe fiul său, vrea să fie de folos neamului. Uzează de nişte mijloace simple, nu numai ca tată, dar şi ca mesager al poporului. — Maria este un fragment de candoare feminină. Ea simte prin Geraldina Basarab o dragoste imensă pentru Lazăr, o admiraţie pentru misiunea lui. Credeţi că ea constituie o sursă de apreciere a cărturarului? — Cum să vă spun? Femeia aceasta nu e învăţată, are nevoie de Lazăr sufleteşte, dar ştie pe de altă parte cît e de important prin misiunea lui. Ea este permanent legătura dintre Lazăr şi popor, un fel de „cuminţenia pămîntului", fără a-1 parafraza pe Brâncuşi. Iorga a cam vitregit-o pe Maria de replică, dar finalul textului recuperează această lipsă, acolo i-a dat vorbe grele, de substrat. — Cum vă integraţi rolului pe care-l interpretaţi, Nicu Niculescu? — Aş vrea să-mi exprim mulţumirea faţă de Ion Deloreanu pentru tot acest spectacol pe care-l vom juca astă seară, Ii joa pe boierul român Iordache Golescu. Prin construcţia acestui personaj Nicolae Iorga aduce în scenă o personalitate care înţelege strădaniile lui Lazăr. Eu cred că am înţeles necesitatea imperioasă de a-l confrunta cu timpul. Acest spectacol e un moment de mare emoţie pentru mine, dată fiind şi întîlnirea cu Iorga. Am înţeles vederile regiei privitoare la misiunea ce o am, la răspunderea ce mi-o asum. Tot textul este alcătuit într-un limbaj deosebit de frumos, o îmbinare de arhaic şi modern, care captează spectatorul, emoţionindu-l, — împreună cu Constantin Stănescu formaţi un cuplu de reală expresivitate, Ovidiu Stoichiţă. Cum v-aţi pătruns de realităţile personajului? — In cuplul episodic — preotul Manca Goanjă (Constantin Stănescu), Iorga subliniază luptele dintre biserica ortodoxă şi cea unită. Consider că personajul Manca nu trebuie privit negativ, el provenind tot din rîndurile poporului. I s-a dat insă o educaţie catolică la Viena şi a fost orientat ca luptător Împotriva bisericii ortodoxe. Suntem tot prinşi Intr-un spectacol ce va face succes, va cuceri cu siguranţă masele de spectatori, 11 va aduce mai, aproape, cu sufletul, mai aproape de noi şi de oamenii luminaţi pe care-i reprezentăm. Ne asociem opiniilor spunînd:, „Lazăr nu moare. Lazăr nu poate să moară". Va trăi o dată In plus prin acest spectacol. P.SAmm®: * Dialog în avanpremieră, despre „Gheorghe Lazăr11 de Nicolae Iorga ■ ■ Pagina 3 Realizarea obiectivelor propuse depinde in primul rind de oameni, de modul cum gîndesc, cum muncesc, cum acţionează „în ultima instanţă, tovarăşi avem şi influenţa factorului om-organizare“. Cuvintele sunau ciudat. Cum adică, în ultima instanţă? De ce nu în prima „instanţă"? Oare nu totul depinde, în primul rînd, de om, de oameni, de modul cum gîndesc, muncesc şi acţionează ei? Am citat din cuvîntul tovarăşului Ion Negrea, secretarul comitetului comunal de partid Micăsasa, la plenara comitetului comunal de partid, ale cărei lucrări s-au desfăşurat recent. Secretarul încerca să motiveze cumva rezultatele economice nesatisfăcătoare obţinute in acest an de cooperatorii din cele trei sate — Micăsasa, Ţapu, şi Chesler. După ce au fost scoase la iveală iarăşi „condiţiile obiective" care în acest an, chipurile, au defavorizat procesul de producţie în agricultură, secretarul comitetului comunal de partid a încercat, în mod formal, să amintească de faptul că, în ultima instanţă şi oamenii... dacă ar fi lucrat mai bine ... Analiza muncii desfăşurată de cei 136 comunişti din Micăsasa în cursul unui an a scos in evidenţă, în primul rînd, deficienţele existente în viaţa economico-socială a comunei, vizîndu-se stabilirea unor direcţii eficiente de acţionare in viitor. Comuna aceasta, care în 1970 s-a clasat pe onorabilul loc II pe judeţ în întrecerea socialistă pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunelor, cu o cooperativă agricolă care ani în şir s-a menţinut între fruntaşe, se prezintă şi azi cu unele realizări meritorii. Baza economică a vieţii sociale a crescut considerabil. Salariaţi în întreprinderile industriale din Copşa Mică sau Mediaş, lucrători pe ogoare — cetăţenii comunei Micăsasa realizează, prin munca lor, cîştiguri bune, ceea ce le creează posibilităţi multiple pentru ridicarea nivelului lor de trai. Bineînţeles, coordonarea competentă a dezvoltării vieţii sociale — deosebit de complexă — a comunei pune probleme. Şi se poate afirma, cu deplin temei, că organizaţia comunală de partid a reuşit în bună măsură să mobilizeze capacitatea creatoare a oamenilor muncii în vasta şi complexa operă de ridicare a nivelului de trai, de consolidare a realizărilor certe obţinute prin hărnicia şi priceperea oamenilor locului. Atît darea de seamă prezentată plenarei cit şi dezbaterile care au avut loc au subliniat creşterea rolului de conducător al partidului în opera de edificare a orinduirii socialiste multilateral dezvoltate şi au reliefat modul cum a fost exercitat acest rol la nivelul comunei. Normal şi firesc, întreaga problematică politică dezbătută a avut o Încărcătură economică deosebită, comuniştii dovedind şi cu acest prilej că faptele, fenomenele economice sunt rezultanta concretă a muncii politice care numai astfel nu rămîne o activitate în sine şi pentru sine. Atît cooperativa agricolă cît şi 44 gospodăriile populaţiei sunt contribuabili de seamă la formarea fondului de stat de produse agricole. Sute de tone de legume, sute de tone de carne, mii de hectolitri de lapte de vacă, sute de tone de grîu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr ş.a. — Iată contribuţii cu evident caracter patriotic, materializări ale efortului colectiv, elemente care dau sens şi devin ţel parţial al întregii munci politice. In acest an rezultatele economice nu sunt satisfăcătoare. Cooperativa agricolă a înregistrat producţii medii mediocre atît în sectorul vegetal cît şi in cel zootehnic. Nici sarcinile economice asumate de sectorul gospodăriilor populaţiei n-au fost îndeplinite. Este limpede că, în acest mod, dezbaterile se cereau a fi îndreptate spre reliefarea eficienţei muncii politice desfăşurată. Or, darea de seamă este „împănată“ cu factori „obiectivi“, cu scuze şi motivări care, la o investigare profundă a fenomenelor, îşi vădesc inconsistenţa. Indisciplina manifestată de unii cooperatori, deficienţele organizatorice în munca organelor de conducere ale comunei, ale cooperativei agricole, superficialitatea şi, uneori, incompetenţa în rezolvarea unor probleme de interes major — toate acestea au grevat asupra rezultatelor muncii comitetului, a tuturor oamenilor din comună. Acestea — şi numai acestea — sunt cauzele reale ale neîmplinirilor. Chiar dacă darea de sea-Pe marginea lucrărilor plenarei comitetului comunal de partid Micăsasamă nu a reuşit să fie analitică în acest sens, dezbaterile au subliniat toate aceste aspecte, intrînd in substratul şi esenţa problemelor. „Unele cooperatoare se plîng acum, la sfîrşitul anului, că nu şi-au îndeplinit o obligaţie elementară: realizarea minimumului de norme de lucru stabilit de adunarea generală, a arătat Ana Piştea, secretara comitetului de partid al C.A.P. Şi asta urmăreşte absolvirea de sancţiuni care decurg de aici. Dar oare dacă o femeie nu lucrează nici 80 zile din cele 365 cie are un an, ce face şi din ce trăieşte? Numai lenea şi dezinteresul le-au împiedicat pe acele femei să fie în rînd cu lumea. La noi în C.A.P. am avut şi mai avem mult de lucru. De aceea, orice scuză este neavenită". „De ce nu au fost sancţionaţi la timp cei care nu au întreţinut bine culturile? întreba Augustin Danciu, sefteticu organizaţiei de partid din satul Ţapu. în primăvară am hotărît că nu vor primi tot în folosinţă cei care nu lucrează în zootehnie, în cîmp, la grădină, în acord global. Noi am hotărît şi tot noi n-am respectat hotărîrea, pentru că sînt mulţi oameni care, deşi n-au lucrat în C.A.P., au beneficiat de lot în folosinţă". „Este drept, in primăvară am avut ploi multe si apoi a venit seceta, ceea ce a impietat asupra realizării producţiei în grădina de legume, a spus inginerul Marcel Parşov. Dar avem pompă, avem A.P.T.4, aşa că puteam iriga in bune condiţii legumele. Noi însă am acţionat slab în această privinţă, ceea ce ne costă acum în balanţa veniturilor". Că numai deficienţele organizatorice şi indisciplina sunt adevăratele cauze ale nerealizărilor este un fenomen atestat şi de alte aspecte, în timp ce la Ţapu producţia de sfeclă a fost mediocră, în brigăzile din Micăsasa au fost parcele pe care s-au realizat şi 30 tone de sfeclă de zahăr la ha. Echipa condusă de Vasile Streza a obţinut aproape 40 tona la ha. Aici n-au acţionat factorii „obiectivi“? Bineînţeles problemele economice nu au epuizat sfera preocupărilor comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Micăsasa în acest an. Darea de seamă a trecut în revistă — sumar şi ineficient — preocupări-le privind creşterea numerică a or- ganizaţiei comunale de partid, ridi-j carea nivelului conştiinţei socialiste, a comuniştilor, a celorlalţi locuitori ai satelor, îmbogăţirea vieţii spirituale a oamenilor muncii. A fost evidenţiat rolul învăţămîntului de partid, al şcolilor generale, al activităţii cultural-educative, al Învăţămîntului agrozootehnic. • Nu s-a mers însă la „rădăcina* fenomenelor. Dezbaterile au fost astfel frustrate de o bază analitică de pornire. De aceea, de exemplu, Augustin Dancu a putut face o propunere ce contravine prevederilor statutului C.A.P.: să primească lot în folosință și cei care nu au efectuat minimumul de norme de lucru stabilit de adunarea generală a coope-, ratorilor. De aceea, chiar secretarul, comitetului comunal de partid isi manifesta îndoiala In privinţa posibilităţilor de creare a condiţiilor op- time pentru ca toate femeile să e-îxecute normele de lucru conform1 hotărîrii adunării generale a coope ratorilor. De aceea, unele «ectoara importante ale vieţii sociale comunale — cum simt munca organizaţiilor de masă şi obşteşti, activitatea dispensarului uman, a cooperaţiei da consum ,ş.a. — au „scăpat* analizei întreprinse In darea de seamă. , Proiectul de hotărire propus plena-, rei a fost cea mai clară expresie a superficialităţii in pregătirea lucră»iilor. De fapt, nici nu este vorba da. un proiect de hotărire, ci de o înşiruire întîmplătoare de obiective la*«i jore si minore ale activităţii de viî»tor. Generalităţi jenante, de tipul „se va urmări ca fiecare membru da. partid să aibă o sarcină concretă*, sau „se vor urmări în termen lucrările edilitar-gospodărești planificate“, alternau cu prevederi ca „încheierea terminării arăturilor de toamnă" sau „angajarea a încă un cioban pentru oile satului". Nimic care să arate gîndirea politică a organului conducător la nivelul comunei. Şi totuşi, plenara comitetului comunal de partid Micăsasa a avut un cîştig substanţial. Maturitatea politică a oamenilor şi-a spus, în ultimă instanţă, cuvintul. Dezbaterile au clarificat multe probleme, au constituit o apreciabilă şcoală a conştiinţei politice în acţiune. Autocriti«ca — abundentă — şi-a lepădat im» brăcămintea formală, tinzînd şi atin» gmd uneori nivelul unei autoanalî»ze de certă exigenţă responsabilă, comunîstă. Va trebui insă ca In viitor comitetul comunal de partid să stabilească mai precis direcţiile fundamentale ale dezvoltării localităţii (privind profilarea producţiei agricole, valorificarea superioară a fondului funciar, generalizarea experienţei pozitive acumulate) pentru stimularea activă, dinamică a iniţiativelor creatoare a maselor. Prin mobilizarea tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea obiectivelor majore stabilite la nivelul exigenţelor actuale, privind în perspectivă dezvoltarea vieţii social- economice şi politice a comunei, organizaţia comunală de partid îşi va îndeplini rolul său conducător în condiţii tot mai bune, spre cîştigul Întregii societăţi. GH. GRĂDINARU