Tribuna Sibiului, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)

1974-01-03 / nr. 1820

Anul VII, nr. 1820 „1974 CU BUCURIE ŞI PROSPERITATE"! Da in fiecare an, asalt al solicitărilor. .. anterevelion pentru cabanele montane ale Oficiului judeţean de turism Sibiu. Logică şi de aşteptat această dorinţă a multora de a primi noul an in ambianţa frumoşilor noştri munţi, de aşteptat dacă avem în vedere impunătoarea prestanţă a locurilor şi ospitalitatea fără greş, nedezminţită a gazdelor. Cabanele au fost, deci, luate cu asalt, cabanierii, în febra marilor evenimente, au făcut totul pentru ca lumea să se simtă bine. Şi, lumea s-a simţit bine... La Păltiniş — staţiunea (deocamdată) „vedetă" — aproape 300 de persoane, oameni ai muncii din Sibiu şi Mediaş, din alte oraşe ale ţării, precum şi 40 de oaspeţi din R.P. Ungară au trăit ore de încîntare şi au ciocnit un pahar de vin pentru împlinirile din 73 şi pentru speranţele care însoţesc fiecare clipă a graniţelor dintre ani. Şaizeci de sibieni şi patruzeci de medieşeni au petrecut împreună la Crinţ, alţi 80 au fost oaspeţii cabanei Fîntînele şi tot pe alifia la cabana Suru. La Curmătură şi Gitul Berbecului, la Poiana Neamţului şi Valea Oltului, sute de persoane au trăit clipe de reală încîntare, bucurîndu-se unanim de condiţiile oferite de oficiul sibian. Atmosfera de voie bună, surprizele. .. tradiţionale, impresionanta măreţie a munţilor noştri au constituit tot atîtea capitole la „dosarul“ unor revelioane de neuitat. După un an de muncă spornică, retrăind bucuria succeselor, români, germani, maghiari, oameni de diverse specialităţi şi din diverse sectoare de muncă, s-au dăruit speranţei da mai fru-? -moase împliniri în acest an. Pen- ' tru frumuseţea ţării acesteia, pentru minunatele noastre înfăptuiri, pentru gînduri de şi mai mlndru viitor ei au ciocnit un pahar de vin românesc, urîndu-şi reciproc bucurii şi succese, multă fericire, la mulţi ani. Dar nici cele două perle ale Făgăraşului, Bîlea Cascadă şi Bîlea Lac n-au fost mai prejos în ceea ce priveşte ambianţa şi ospitalitatea. Ba, ca uniţl care a călcat cu drag şi încîntare drumul de la poalele Netedului, şi Paltinului, pînă sus spre Bîlea Lac, spun, dimpotrivă. A fost sub verde de brad chei, la Bîlea Cascadă, un Revelion pe care cei prezenţi acolo la cumpăna dintre 73 şi 74 l-au numit extraordinar. A fost un grup de 120 de persoane, între care îi numim întîi şi întîi pe eroii unui şantier, ai şantierului care va asigura dezvoltarea turistică a Văii Bîlii. Constructorii — ingineri, maiştri, geologi, militari şi familiile lor — au fost şi în noaptea de Revelion împreună. Au avut notive să se bucure pentru ceea ce a însemnat munca lor în anul care a trecut. Printre mesenii constructori, veşnic tînărul Dumitru Mareea, diriginte de şantier, acest „globtrotter" al potecilor de munte. La cei 73 de ani ai săi este mai tînăr decit mulţi tineri, mai optimist decit mulţi alţii, mereu dornic de muncă. „Un om extraordinar“, ne spun in corpore cei cu care a ţinut să întîmpine noul an, colegii lui de muncă. O adevărată stupină, această frumoasă cabană care este Bîlea Cascadă. 120 de persoane au făcut aici un Revelion absolut de neuitat. Au fost cu peste 40 de clienţi peste capacitatea cabanei. Tuturor, însă, gazdele — să notăm: cabaniera Maria Şandru şi soţul ei Dumitru, bucătăreasa ••Elena Isailă şi ospătăresele F1sabeta Andronescu, Elena Simion şi Geta Moraru, femeile îmbrăcate în frumoase costume populare — le-au asigurat nişte condiţii de bună dispoziţie care fac cinste întreprinderii unde lucrează. Constructori, salvamontişti, ziarişti, muncitori, maiştri, ingineri dintr-o atmosferă de optimism stenic au trăit clipele sărbătoreşti ale unei datini strămoşeşti, închinînd pentru patria scumpă, pentru conducătorii ei, pentru succesele noastre ale tuturor, pentru frumuseţea, zilelor care vor veni. Nu altfel a fost mai sus, la Bilea Lac... Intr-un cuvînt, Făgăraşii şi Munţii Cibinului au fost, ca-ntotdeauna, minunate gazde pentru cei ce iubesc muntele, verdea cetină a bradului, potecile şi văile lor. „La mulţi anii* a Însemnat întîi de toate, dragoste şi, viaţă, bucurie pentru tot ce am clădit şi vom clădi. victor domşa Dumbrăveni La restaurantul din Dumbrăveni şi-au dat întîlnire pentru a petrece Revelionul lucrători din I.A.S., de la cooperativa meşteşugărească, precum şi din alte întreprinderi şi instituţii din localitate. Tineri şi vîrstnici, români, germani, maghiari, au încheiat bilanţul anului trecut cu rezultate remarcabile In toate domeniile de activitate. Printre cei care au închinat paharul în cinstea noului venit — 1974 — se aflau Ing. Vasile Avram de la I.A.S., Richard Schuster, preşedintele cooperativei de consum, Roman Tentec, Ioan Moraru de la cooperativa meşteşugărească, Eugen Raşmisiu, electrician la moara din localitate. Cu toţiii au petrecut o noapte de neuitat. S-a dansat, s-au spus glume, s-au conturat gînduri de viitor. I Bazna Pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă şi tratament, conducerea staţiunii balneare Bazna s-a îngrijit ca noaptea de Revelionă fie cit mai plăcută. Oamenii din dferite localităţi ale ţării au petrecut, după datină, clipe de neuitat. Printre ei se aflau Ştefan Motoi împreună cu soţia, salariat la întreprinderea „Volcan" Bucureşti, familia Topală, tot din Bucureşti, Liviu Popovici, din Giurifiu şi mulţi alţii. Nu au lipsit, fireşte, surprizele, atmosfera specifică a acestei nopţi, program bine conceput de Liviu Benescu, directorul clubului staţiului. II ■ I aSfîna Membrii comitetului comunal de partid, ai comitetului executiv, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai unităţilor socialise şi cooperatiste au petrecut Revelionul in sala mare a consiliului popular. O altă parte a cetăţenilor s-au organizat Revelionul în sala căminului cultural. Un număr însemnat de familii au petrecut noaptea dintre cei doi ani în grupuri de vecinătăţi. La ora 23:30, la chemarea fantarei, ln centrul comunei s-au tiis- clrca I I I I 800 de locuitori, români şi germani, unde elevii claselor a Vii-a le-au urat tradiţionalul pluguşor. În jurul orei 24, primarul comunei, Olimpiu Achim, a mulţumit cetăţenilor pentru efortul depus în obţinerea rezultatelor economice şi edilitar-gospodăreşt! Pentru noul an le-a urat îndeplinirea cu succes a tuturor sarcinilor economice. „Ridic un pahar cu vin în cinstea dv., a celor prezenţi aici, a tuturor locuitorilor comunei şi vă doresc în noul an, multă sănătate, belşug şi fericire". In acordurile fanfarei s-a încins o horă mare. r Sala mare a Casei de cultură a tineretului din Sibiu a Îmbrăcat, în noaptea de 31 decembrie, haina multicoloră, caracteristică a marilor sărbători. Organizatorul — Comitetul municipal Sibiu al U.T.C. — s-a dovedit a fi o ” gazdă îndatoritoare și plină de fantezie. Asemenea obiceiului acestui pămînt, Anul Nou — 1974 — a fost primit şi aici, de către vlăstarele tinere ale ţării, ca de altfel pretutindeni, cu bucurie, cu încredere, cu voie bună şi optimism. în preajma bradului împodobit după rigorile frumosului, sub podoabele sălii — abundente în diversitate — şi-au dat întîlnire aproape 150 de tineri din unităţile economice ale municipiului — I.P.A.S., întreprinderea poligrafică, I.P.L., „Drapelul roşu“, I.U.P.S., „Balanţa“, I.C.R.A., Institutul de proiectări al Consiliului popular judeţean, întreprinderea judeţeană de industrie locală etc. — ai liceelor şi facultăţilor sibiene. Au venit, pentru a petrece împreună şi conducători ai proceselor de producţie din întreprinderi, factori cu munci de răspundere, ac- ■ tivişti de partid şi de U.T.G. I ţelului judeţean Sibiu al U.T.C., cavalcada imaginilor sărbătoreşti a pornit pe „toboganul" veseliei. Sub ploaia de confeti şi imensele ghirlande care au drapat marea sală, devenită de-a dreptul neîncăpătoare, participanţii au făcut din unitatea clipei, unitatea inimilor lor. Ferestrele luminate feeric au delimitat în această noapte un veritabil tablou — chipul cel nou al patriei îxfrînt în inima fiecăruia dintre cei prezenţi. Intr-un asemenea „cadru“ am văzut feţele strălucitoare de bucurie ale Măriei Cîmpeanu, mecanicului de tren Constantin Lazu, tapiţerului Gheorghe Lupu, educatoarei Claudia Naicu, arhitectului Nicolae Olaru, funcţionarei Constanţa Grovu, programatoarei Patraulea Şoima, studentului Sabin Tomuţă, tehnicianului Constantin Mirea şi alţii. In răgazul dintre un pluguşor şi un dans am aflat, în această noapte, cîteva gînduri. Ing. Emil Vînătoru, şeful secţiei de unelte hidropneumatice de la întreprinderea „Balanţa“ ne mărturiseşte că îşi doreşte ca în noul an secţia pe care o conduce să fie cea mai frumoasă secţie din municipiu, organizată corespunzător, cu oameni capabili să înfăptuiască măreţele sarcini ce le stau în faţă. Strungarul Sandu Hosu, de la I.U.P.S.: „vreau ca în noul an să-mi aduc o contribuţie şi mai mare la realizarea cincinalului înainte de termen, să-mi perfecţionez cunoştinţele profesionale, să fiu un tînăr în care partidul şi statul nostru socialist să poată avea toată încrederea“. Damian Şoima, retuşor la Întreprinderea poligrafică: „să se îndeplinească toate angajamentele luate în ultima şedinţa U.T.C.“. Maria Moraru, ospătar la restaurantul „Dunărea“: „fericire, veselie şi un băiat frumos şi bun. Serviciile mele să fie un exemplu pentru ceilalţi colegi“. Actorii Constantin Măru, Karlheinz Maurer şi Ernst Wolfgang, de la Teatrul de stat din Sibiu: „mai mult tineret în sălile de spectacol, succese la premiere şi autori care să scrie mai mult pentru tineri“. Programul de muzică populară „semănat“ printre şlagărele la modă, glumele actorilor sibieni, urările şi alte surprize, avînd drept „navigator de rangul întîi* veselia, a transformat pe nesimţite tradiţionalul Revelion într-un autentic colocviu despre voioşie şi bună dispoziţie. ...Pînă dimineaţa tîrziu, la Casa de cultură a tineretului, caruselul sărbătorii a continuat să se rotească ameţitor. V. DUMBRAVEANU Tineretul sibian a petrecut Revelionul cu voioşia-i tradiţională După tradiţionala urare: „La mulţi ani"! rostită de Constantin Vulcu, primul secretar al Corni Satul respiră curat, în straie de sărbătoare, a întîmpinat Noul An după datina străbună. Cu bucuria muncii împlinite, cu satisfacţia realizărilor, cu ginduri de mai bine pentru vremea ce va să vină, Sărbătoarea Albă a umblat haihui pa dealuri şi pe cimpuri şi a ajuns, în sfirşit, şi in sate. Şi s-a furişat ca o lumină nevăzută, ca o umbră a chemărilor acestui dulce pămînt românesc, in sufletele oamenilor. In sufletele oamenilor cîmpului, ai luncilor şi lanurilor de grîu, ai holdelor care in vară aromeau a azimă caldă. In sufletele acestor oameni care au plămădit din veac bucuriile noastre esenţiale. Din mariajul sudorii lor limpezi cu lumina soarelui, seninul cerului şi frăgezimea pămîntului se ivesc roadele inefabile care ne umplu casa şi masa, care ne îndestulează viaţa. Revelionul 74 a fost sărbătorit la sat cu fastul dat de vinurile rotitoare şi spumate, de friptura fragedă, de tăria rachiului de mere şi pere — marfă faină care se bea numai încălzită la foc de plită, cu anason şi chimen şi piper. De la Hoghidag la Tălmaciu, de la Arpaş la Păuca, de la Miercurea la Laslea, de la Retiş la Moşna, de la Şeica Mică la Boian , pretutindeni oamenii muncii şi-au organizat cum se cuvine sărbătorirea Anului Nou. Cristianul se prezintă, prin tradiţie, la înălţimea acestui ev şi la ora Sărbătorii Albe. Sala căminului cultural recent amenajat a devenit neîncăpătoare în seara zilei de 31 decembrie. Mai mult de 500 oameni — români, germani, maghiari, — şi-au exprimat, la modul concret, dorinţa de a fi împreună şi la Revelionul 74, în numele comitetului comunal de partid, Mihail Haupt, directorul căminului cultural, a felicitat călduros cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, profesorii, pe toţi oamenii muncii din comună, pentru realizările remarcabile opţiuiute in 1973, uvînd tuturora succese şi mai mari pentru 74. Fanfara căminului cultural, care la festivalul „Cireşar 73“ a obţinut un prestigios premiu I, a prezentat tradiţionalul concert. Sub bagheta profesorului Ioan Gollner, artiştii amatori s-au produs cu muzică clasică, cîntece populare româneşti şi germane, lieduri ş.a. Programul de revelion — bogat, bine „asortat" — a fost în măsură să satisfacă exigenţele tuturor. Cooperatori, mecanizatori, muncitori din fabrici şi, întreprinderi, profesori şi alte categorii de salariaţi — toţi s-au simţit aşa cum sunt: într-o mare şi frumoasă familie. O familie de oameni uniţi prin muncă şi gînduri de mai bine, prin vise şi idealuri, prin dorinţa de a se realiza ca demni constructori ai vieţii noi, socialiste. Iată-i în iureşul dansului pe muncitorii Gheorghe Vasila şi soţia sa, Maria, pe Katarina şi Samuel Kastelaber, Herta şi Mihai Lutsch, pe cooperatorii Susana şi Udo Konerth, Matei şi Ana Baz, pe primarul Wilhelm Klusch cu soţia Katrina, pe Lenuţa şi Toma Sasu, Katrina şi Ioan Schuster, Katarina şi Samuel Drotleff, Maria şi Ioan Fuebschurer, Lívia şi Gheorghe Moise şi mulţi alţii. La Bruiu, în zona unde pădurile fură drumurile, unde oamenii cunosc frumuseţea luncilor dar şi tauriie toamnelor înnegurate, Revelionul 74 a fost parcă mai frumos ca niciodată. Intr-o sală festiv ornamentată aproape o jumătate de sută de cooperatori, mecanizatori, alte categorii de salariaţi şi-au unit şi aici gîndurile, visele, bucuriile, aspiraţiile către mai bine. Alături de familia cooperatorului Nicolae Băcilă s-a aflat familia mecanizatorului Gheorghe Tudor, şeful secţiei de mecanizare. Printre cei care s-au bucurat împreună de sosirea Noului An au fost loan Drăgan, primarul, cu soţia, Cornelia, loan Petri cu sofia, Paraschiva, loan Băcilă cu soţia, Ana şi mulţi alţii. A fost urmărit programul la televizor, s-a dansat după muzică, s-a gustat din vinul de viaţă lungă. Intr-un cuvînt s-a petrecut frumos, plăcut. Şi cooperatorii din Agnita au sărbătorit pe cinste Noul An. In oraş, acasă la Iohan Kraus — contabilul şef — s-au reunit soţii Ingard şi Mihai Herbert, Sofia şi Emil Schwabe, pentru ca şi la bucurii să fie împreună. Acasă la Ioan Şomberchean s-au reunit familiile Livia şi Cornel Radu, Violeta şi Ion Rogojan şi au petrecut împreună o noapte de neuitat. In sat la Coveş, la şeful de echipă Romulus Ciocă au sosit familiile lui Ion Vecerzan, secretarul de partid pe C.A.P., Traian Ţerbea, brigadier de cîmp, Ioan Radu, Aurel Curtean. Şi aici, ca pretutindeni în România, noaptea de revelion a fost feerică. In altă zonă a judeţului, la Arpaşu de Jos, oamenii şi-au pregătit cu aceeaşi plăcere şi minuţiozitate Sărbătoarea Albă. Acasă la cooperatorul Gheorghe Şerbu, la vremea serii soţia nu-şi mai vedea capul de treburi. Pe plita roşie se-ncingeau bucatele, rachiul cald da în clocot. Şi au sosit şi prietenii, cooperatorii Măriuca şi Aurel Pavel, Maria şi Petru Dobrin, Ana şi Nicolae Bîrsan. Au petrecut un revelion ca-n basme, împreună, alături, gind la gînd cu bucurie. Dar nu numai cooperatorii au petrecut bine la Arpaş Revelionul 74. Studenta Marilena Boieru şi-a invitat acasă prietenele, prietenii. S-au distrat bine, ca între tineri, alături de cei mai tineri fiind şi alţii încă tineri, ca primarul comunei, Nicolae Bunea, cu soţia Maria sau Emmanui Frunteanu, cu soţia Mariana. Studentul Liviu Dobrin a organizat acasă, pentru prietenii lui, Remus Grama, Garofiţa Pavel, Nicolae Vasa, Marioara Telea, un Revelion al tinereţii. La Retiş — în ziua de 1 ianuarie la ora 14:30 la căminul cultural — „Dansul junilor*. Mai mult de 300 oameni au dansat pînă-n noapte tîrziu. Şi alături de tineri şi proaspeţii căsătoriţi Steluţa şi Cornel Drăgan, Elena şi Emil Barbu, Viorica şi Virgil Sonea ş.a., au petrecut şi mai vârstnicii Eufrosina şi Ion Bărdaş, Maria şi Ion Oţetea, Maria şi Emil Onea ş.a. La Sălişte, în sala căminului cultural, aproape 200 tineri şi-au organizat şi au petrecut împreună „Revelionul junilor“. Aşa ştiu oamenii acestui dulce pămînt să-ntîmpine şi să cinstească marea Sărbătoare Albă. GH. GRADINARU Satisfacţia Sărbătorii Albe Tribuna SibiuluiPagina 3 LA MEDIAŞ Şi in municipiul Mediaş, oamenii muncii, români, germani,raghiari, au petrecut Revelionul fie în familie împreună cu rudele, fie la restaurante, cantine, cluburi. Atmosfera specifică acestei nopţi tradiţionale am întilnit-o peste tot... Mesele îmbelşugate, voia bună, nelipsitul dans, glumele, uralele „La mulţi ani!", au creat ambianţa in care oamenii muncii ştiu să petreacă, dar tot aşa de bine ştiu să şi muncească. Mărturie in acest sens sunt rezultatele obţinute de colectivele de muncă în îndeplinirea sarcinilor economice in anul care s-a încheiat. Pocnete de petarde, lumini de rachete multicolore, urale prelungite, o atmosferă feerică a îmbrăcat municipiul cînd acele ceasornicului arătau ultima clipă a „vechiului“ an 1973. A sosit Noul An 1974. Toţi oamenii, indiferent unde s-au aflat, s-au îmbrăţişat, şi-au spus tradiţionala urare „LA MULŢI ANI!“ „La mulţi ani“ şi-au spus şi cei pe care i-am găsit în sala Clubului tineretului din Mediaş. Muncitori, tehnicieni, specialişti, români, germani, maghiari, împreună cu prietenii, cu colegii de muncă, tinerii din municipiu sunt părtaşi activi la succesele înregistrate de întreprinderile şi instituţiile medieşene. Părtaşi vor fi şi la cele ce se vor înregistra in acest an şi în următorii, în atmosfera sărbătorească, specifică tineretului, încercăm o discuţie cu cîţiva dintre cei prezenţi. — Ce satisfacţii aţi avut în anul de care ne-am despărţit şi ce ginduri aveţi pentru cel in care am intrat? Vasile Irimie, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea de geamuri: Una dintre satisfacţiile avute în 1973 este faptul că unitatea noastră a reuşit să-şi îndeplinească sarcinile de plan înainte de termen. Cea de a doua se referă la faptul că în familie ne înţelegem foarte bine. Pentru anul 1974 aş dori ca toate sarcinile ce ne stau în faţă să le realizăm înainte de termen. Maria Ostaş, secretara organizaţiei U.T.C. la panificaţie: Una dintre satisfacţiile pe care le-am avut este promovarea mea in funcţia de maistru. Pentru anul în care am intrat doresc să muncesc mai bine, iar plinea ce o fabricăm să fie numai de bună calitate. Ioan Dancu — sudor la „Emailul roşu": Ca elev al liceului industrial secţia electromecanică, am reuşit să-mi ating scopul. La anul doresc să încerc la facultate. In sala Casei de cultură a sindicatelor și-a dat întîlnire activul sindical al municipiului. Iată ce ne-a declarat unul dintre ei. Foto: FRED NSS Costică Tofan, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Tîrnava“. Acordul global introdus în unitatea noastră a condus la obţinerea celor mai bune realizări din istoria unităţii. în anul în care am intrat vom acţiona şi mai hotărît pentru mobilizarea tuturor salariaţilor la obţinerea de succese şi mai substanţiale. Ca dorinţă personală este ca fiul meu, elev la liceul industrial, să obţină rezultate bune. Ospitalier, dar de această dată amenajat cu toate cele ce se cer după datină, restaurantul „Tîrnava“ fremăta de veselie. Cei care au venit aici să-şi petreacă Revelionul împreună cu familia şi prietenii au parcurs o noapte de neuitat. Printre cei prezenţi am întîlnit pe Nicolae Ghica, Teodor Dăbău, laborant la Gaz metan, Ioan Bartalis, forjor la „Automecanica", împreună cu soţiile, Maria Filip, contabilă la aceeaşi întreprindere. Iată, aşadar, succint, modul în care oamenii muncii medieşeni au întîmpinat cu bucurie Noul An — 1974. E. SANDU A. ZSOMBORI Aspecte de la Revelionul tineretului Bilanţ al hărniciei Anul pe care l-am încheiat a reprezentat pentru colectivele de muncă din industria judeţulu Sibiu, ca de altfel pentru tot oamenii muncii din patria noastră, anul hotăritor al actualulu cincinal, anul în care printr-o declanşare de forţă şi energi nemaiîntîlnite s-au obţinut rezultate însemnate, făcîndu-se ne paşi spre dezvoltarea forţelor de producţie, spre ridicarea continuă a nivelului de trai. Eforturile depuse de colectivele de muncă, canalizate în special spre îndeplinirea angajamentelor asumate, au permis raportarea îndeplinirii sarcinile pe primii trei ani ai cincinalului, la nivelul industriei judeţului nostru, cu aproape două luni mai devreme. Acest avans cîştigat în bătălia pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate se materializează în producţii suplimentare valorînd circa 2,5 miliarde lei. • Despre succesele filatoarelor şi ţesătoarelor de la „Tîrnava“ Mediaş s-a scris de nenumărate ori. Suntem în posesia unor realizări şi fapte de muncă care întregesc prestigiul cîştigat de acest colectiv. Planul anului 1973 al producţiei marfă a fost îndeplinit cu o decadă mai devreme, ceea ce a permis depăşirea acestui indicator cu circa 6,7 milioane lei. Această producţie suplimentară s-a concretizat în 60 mii mp ţesături tip bumbac, 77 tone fire tip bumbac şi 10 tone fire tip vigonie. Sigur, un astfel de bilanţ fie chiar şi atît de succint presupune scoaterea în evidenţă a celor ce au contribuit la rezultatele amintite. 290 de salariaţi care s-au menţinut evidenţiaţi lună de lună, secţia finisaj condusă de ing. Elena Lupşor, ţesătoarea Aurora Chescheş, finisoarele Ana Deac, Maria Sinetta, filatorii Aneta Bocancea, Ana Avram, Vasile Glogovetean, iată un tot atît de succint bilanţ al hărniciei, priceperii şi devotamentului. • întreprinderea „Balanţa" a făcut in anul ce recent l-am încheiat un salt însemnat pe calea ridicării eficienţei activităţii economice. Este unitatea constructoare de maşini care a reuşit lună de lună, decadă de decadă să imprime realizării sarcinilor de plan o ritmicitate corespunzătoare. In anul 1973, capacitatea de producţie a întreprinderii s-a mărit cu o nouă şi modernă secţie de elemente horopneumatice, care în final va reprezenta 50 la sută din producţia totală a unităţii. Pentru a se menţine, cu produsele sale la un nivel mereu ridicat de competitivitate colectivul de aici s-a preocupat de lărgirea gamei sortimentelor. De menţionat cîteva din produsele noi realizate: balanţa analitică de 200 g, balanţa de persoane de 130 kg, balanţa semiautomată de 10 kg, basculă de persoane de 150 kg, tip modernizat, injectorul de ulei şi distribuitorul DN 10 cu curent alternativ şi continuu. Nu pot fi trecute cu vederea, la acest moment de bilanţ realizările obţinute de colectivul „Balanţei" la principalii indicatori. Planul anual de export s-a realizat cu o lună înainte de termen, livrîndu-se suplimentar mărfuri în valoare de 1,4 milioane lei valută, 5 milioane lei producţie globală suplimentară şi tot atîtea milioane lei beneficii peste plan. S-au livrat peste plan 195 tone războaie automate şi braţe de presiune, piese de schimb pentru cîntare în valoare de 1 milion lei şi tot 1 milion lei piese de schimb pentru războaie automate. • Desfășurînd intens întrecerea socialistă colectivul întreprinderii „Vitrometan“ Mediaş a obţinut rezultate de prestigiu. Meritoriu este şi faptul că harnicul colectiv al întreprinderii a realizat planul anual la producţia globală la data de 26 decembrie, iar cel al producţiei marfă la 24 decembrie. In zilele premergătoare încheierii bilanţului anului 1973, s-au realizat în plus 3 milioane lei la producţia globală şi 4,8 milioane lei la producţia marfă: Petru Compi, loan Iuhasz II, Iosif Scutaru, Nicolae Teleucă, sticlari, loan Stoica, sculptor, loan Moldovan, pictor, Victoria Breha, Eugenia Ketzer, şlefuitoare, Nicolae Stef, Nicolae Korosy, strungari, sunt numai cîţiva dintre cei peste 400 evidenţiaţi lună de lună. Un emoţionant şi inedit moment cu datini de Anul Nou s-a desfăşurat la Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bâlcescu" din Sibiu. Personalul şcolii, ofiţeri, elevi, angajaţi civili au asistat la un frumos program artistic prezentat de elevii şcolii. Urările de Anul Nou au fost „deschise“ cu tradiţionalul pluguşor, o frumoasă poezie dedicată partidului şi Republicii, muncii şi succeselor cadrelor şi elevilor militari în pregătirea de luptă şi politică. Au fost prezentate apoi o serie de datini (grupuri de tineri cu buhaiul, cu capra etc.) care au creat o adevărată atmosferă de bucurie şi optimism. Au urmat şi urări de mai bine pentru anul 1974, pentru îndeplinirea exemplară a pregătirii de luptă şi politică a elevilor militari. Foto: N. BORDAŞ Nuntă în plin... Revelion La cantina întreprinderii „Independenţa“. Doi tineri: Constantin şi Liliana Teodorescu. El, tehnician la întreprinderea mecanică Sibiu, ea, vînzătoare la magazinul universal. Doi tineri, care şi-au unit destinele pornind umăr la umăr, mină în mină, acum la început de an nou. Doi tineri care au un scop precis în viaţă, doi tineri care văd în actul sublim al căsătoriei, nu numai întemeierea unei noi familii, ci, ca şi alţii, de altfel, ceva mai mult. Ea îşi doreşte copii, unul, doi, sau chiar mai mulţi, şi deşi este elevă la Liceul economic, curs seral, nu vede în aceasta nici o piedică în continuarea studiilor, mărturisindu-şi dorinţa arzătoare de a urma chiar şi o facultate. El emoţionat nu are ochi decit pentru aleasa inimii, iar cuvintele ei îi sună la urechi ca o muzică suavă___ Ambii, încă timizi, stăpîniţi de acel dulce fior al emoţiei. O emoţie firească plină de fericirea acestor momente solemne. Ambii, înconjuraţi de peste o sută de colegi de muncă, de însăşi conducerea întreprinderii în care lucrează mirele, ca şi de membrii familiilor acestora, de rude, de cunoscuţi, de prieteni, prezenţi. Ospăţ de nuntă într-o imensă familie şi totodată un Revelion la care s-au reunit membrii aceluiaşi colectiv de muncă. Un colectiv care a avut nenumărate satisfacţii în special spre sfîrşitul anului 1973, mai precis la 27 decembrie, zi memorată în istoria întreprinderii, îşi sărbătoreşte succesele alături de doi tineri care, uniţi, fac primii paşi într-o nouă viaţă. Muzica, dansul, veselia, urările de prosperitate, de viaţă fericită, întregesc belşugul de pe mesele încărcate cu bunătăţi. Să ne urăm fericire, ani mulţi şi mult, mult, noroc. G. GEORGE