Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1974 (Anul 7/26, nr. 1933-5780)
1974-07-04 / nr. 1933
Bilanţul primului semestru din li: • 18,3 la sută ritmul sporului faţă de aceeaşi perioadă 1973; • 73 la sută din sporul producţiei - pe seama creşterii productivităţii muncii O jumătate de an de rodnică activitate — iată cum trebuie definită perioada care s-a scurs din acest 1974, an hotărîtor al cincinalului. Colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului au marcat — prin rezultatele pozitive obţinute — o nouă etapă, calitativ superioară, în via competiţie cu timpul, pentru mai mult, mai repede, mai bine. Realizarea şi depăşirea, în condiţii exemplare, a principalilor indicatori de plan aferenţi primului semestru al anului concretizează — în limbajul esenţializat al cifrelor — forţa angajării colective, cutezanţa oamenilor muncii din judeţ — români, germani, maghiari. Cele 18,3 procente cît reprezintă ritmul de creştere a realizărilor obţinute, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt o reflectare autentică a dăruirii muncitoreşti, întărind prin dimensiunea faptelor-argument, ceea ce înseamnă întrecerea, revigorată la scara întregii colectivităţi. 73 la sută din sporul producţiei obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, precum şi multitudinea produselor realizate suplimentar întregesc şi întăresc imaginea energiilor şi capacităţilor antrenate în ampla bătălie, desfăşurată pe frontul muncii productive. In tot acest interval de timp s-au realizat: maşini unelte de prelucrarea metalelor prin aşchiere în valoare de cca 3 milioane lei; 108 tone maşini şi utilaje pentru industria uşoară; 26 tone maşini şi utilaje pentru lucrări miniere; 8 tone maşini şi utilaje pentru industria alimentară; 458 bucăţi autobasculante; 759 mc cherestea de răşinoase; 363 m c cherestea de fag; mobilier din lemn in valoare de cca 7 mii. lei; 67 mii mp ţesături din bumbac; 53 mii mp ţesături mătase; 98 mii buc. tricotaje; confecţii textile în valoare de 1,4 milioane lei şi altele. Unităţile „Libertatea“, I.F.E.T., „Steaua roşie“, „Flamura roşie“ din Sibiu, „Automecanica“ şi „Emailul roşu“ din Mediaş, întreprinderea de tricotaje şi F.I.P.A. din Agnita s-au situat, în toată această perioadă, prin rezultatele obţinute, în fruntea întrecerii. O notă aparte, scăzînd prin nerealizările lor cota posibilă a rezultatelor de ansamblu ale economiei judeţului, o constituie activitatea unor întreprinderi ca I.M.M.N. Copşa Mică, I.P.A.S., întreprinderea mecanică Mîrşa şi întreprinderea de industrie a lap (Continuare în pag. a III-a) V. BARBU sIBI PROLETARI DIM TOATE ŢARÎIE tlMffl-^A' SI£, ibuna ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1933 Joi, 4 iulie 1974 8 pagini 50 bani Pregătirile pentru recoltarea cerealelor păioase din stadiul final. In foto: La S.M.A. Agnita se dă „bun de intrat în lan“ unei combine „Gloria“ Citiţi in pagina a 6-a un amplu reportaj dedicat întreprinderii „Dumbrava“ Sibiu Periplu monografic Confort sporit pentru oamenii muncii Cîştigurile noastre din anii istoriei româneşti celei mai rodnice stau prioritar sub sensul multiplu exemplificativ al grijii pentru om. Nimic nu justifică mai din adîncul înţelesurilor de adevăr şi omenie ce este şi ce vrea să fie socialismul multilateral şi comunismul decit aceste cuvinte ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Preocuparea fundamentală a partidului, ţelul suprem al politicii sale, raţiunea însăşi a construcţiei orînduirii socialiste şi sensul a tot ceea ce înfăptuim este creşterea buneistări materiale şi spirituale a maselor, satisfacerea cit mai deplină a nevoilor întregului popor, asigurarea condiţiilor pentru manifestarea plenară a personalităţii umane“. Este un fapt cert că ascensiunile în domeniul standardului de viaţă, corelaţiile ce se stabilesc şi mutaţiile care au loc — inclusiv acelea care prefigurează un nou indicator, „calitatea vieţii“, cerut cu insistenţă de sociologi, revendică un teritoriu al maximei complexităţi. Simplificînd şi procedînd prin adiţiune, vom recurge, în cele ce urmează, la citeva cifre dintr-un domeniu primordial ca importanţă: construcţia de locuinţe în judeţul Sibiu, în aceşti ani ai unei admirabile ascensiuni şi acum, în întîmpinarea unei (Continuare în pag. a III-a) VICTOR DOMŞA Producţia agricolă: Urgenţe şi priorităţi (întreţinerea culturilor - Furajele - Ultimele pregătiri pentru seceriş) Mai întîi, se impune intensificarea executării praşilelor şi a tratamentelor de combatere a dăunătorilor! (Pînă în 2 iulie praşila III a fost efectuată pe 57 la sută din suprafeţe la sfecla de zahăr şi pe 66 la sută la cartofi, iar praşila II la porumbul pentru boabe ( pe numai 35 la sută din indicatorul prevăzut). Ca urmare a inundaţiilor din 1 iulie, pe Valea Ilîrtibaciului şi pe valea Oltului trebuie să se acţioneze urgent pentru scurgerea apelor din terenuri şi întreţinerea culturilor! In al doilea rînd, recoltarea furajelor trebuie să se desfăşoare în ritm mai susţinut. Atragem atenţia conducerilor Trustului judeţean al S.M.A. şi secţiilor de mecanizare asupra necesităţii funcţionării în două schimburi a utilajelor. Conducerile C.A.P. şi I.A.S. trebuie să ia măsuri pentru intensificarea cositului. Se impune o ultimă verificare a calităţii reparaţiilor şi o redistribuire a utilajelor destinate recoltării cerealelor păioase în funcţie de volumul de lucru planificat. Cum erbicidările nu au fost executate pe toate suprafeţele, apreciem că utilajele vor funcţiona mai greu. Deci, din vreme, toate măsurile pentru o funcţionare cît mai bună a combinelor! Comitetele comunale şi orăşeneşti de partid, consiliile populare comunale să acţioneze hotărît in direcţia mobilizării tuturor forţelor existente la realizarea acestor sarcini. Ing. MIHAIL TILLER, dir. general al Direcţiei judeţene a agriculturii XXX-ARC TEMPORAL »DIMENSIUNI istorie si metaforă O aşezare omenească, Indiferent de blazon sau dimensiuni, inseamnă în primul rînd istorie. Chintesenţă de fapte, hărnicie şi luptă, eroism şi sacrificiu, curaj civic şi dăruire cernute prin ochiurile infinite ale timpului. De fapt, aşezările omeneşti au Împrumutat ceva din destinul oamenilor, îşi pot depăna firul alene şi aparent fără ţintă ani, secole de-a rîndul, pentru ca brusc să-şi afle o albie învolburată în care se plămădesc vocaţii, se înfăptuiesc ambiţii generoase, se conturează afirmarea. Un arc de victorii peste trei decenii am durat şi noi pe aceste meleaguri. Soarele nostru este socialismul, inimile noastre eroice sunt inimi de comunişti. Am pornit de la puţin, am ajuns la altitudini incredibile. Ne-am regăsit vocaţia de constructori, ne-am întrecut cu planurile, cu angajamente, cu noi înşine. In căutările noastre de ctitori ne-am aliat cu timpul, cu istoria. O povesteşte astăzi Sibiul, Mediaşul, Copşa, Cisnădia, oricare aşezare din aceste locuri. Viaţa lor, pulsul lor in acest august ’74 înseamnă împlinire, rod al îndrăznelii creatoare, al cutezanţei comuniste, înseamnă istorie la puterea XXX şi oameni ai anului XXX. Despre oameni şi fapte, aşezări şi împliniri, acum în pragul unui bilanţ sărbătoresc, intr-un şir de reportaje. (Citiţi în pag. a 3-a reportajul nostru) SgmMSiMiSMI ... mimM ■..,m mm — CADRAM POL NC 1. Vizita în România a preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohammed Anwar El Sadat, s-a desfăşurat, intre 27—30 iunie, sub auspicii deosebit de favorabile. Noua întîlnire la nivel înalt româno-egipteană, salutată cu deosebită căldură şi satisfacţie de opinia publică, rescrie în cronica relaţiilor şi contactelor multilaterale pagini ale respectului profund, ale rodniciei şi eficienţei unei politici definită de principiile suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Binecunoscutele largi relaţii de prietenie şi colaborare cu ţările arabe şi-au găsit în dialogurile dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mohammed Anwar El Sadat, in importantele documente comune, potenţare şi reafirmare, expresia sintetică constituind-o voinţa fermă a celor două popoare de a acţiona in continuare pentru o lume a păcii şi colaborării. ■ Joi dimineaţa, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe participanţii la Seminarul între Uniunea Tineretului Comunist şi Mişcarea Panafricanăa Tineretului. Duminică, 30 iunie, a fost sărbătorită „Ziua învăţătorului“, sub semnul voinţei slujitorilor şcolii de a-şi aduce întreaga contribuţie la formarea noilor contingente de făurari ai socialismului şi comunismului. Unui mare număr de cadre didactice le-au fost conferite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România.Mag Duminică şi luni au continuat întrevederile şi convorbirile dintre preşedin- tele Republicii Socialiste ■ România, Nicolae Ceauşescu, ■ şi Alfonso López Michelsen, preşedintele ales al Repu- ■ iblicii Columbia. »