Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1974 (Anul 26, nr. 5781-5794)

1974-10-03 / nr. 5781

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN -• - - - Anul XXVI, nr. 5781 — -~ Joi 3 octombrie 1974 -- 8 pagini, 50 bani —EE în toate unităţile agricole ale judeţului INSĂMIN­ŢĂRILE - sarcină majoră de sezon Asigurarea calităţii seminţe­lor este, în strînsă legătură cu celelalte activităţi din această epocă a însăminţărilor de toamnă, unul dintre cei mai importanţi factori ce garan­tează o bună recoltă în anul ce urmează. Iată de ce am con­siderat utilă o convorbire cu inginerul Samoilă Geleriu, in­spector şef la Inspectoratul judeţean pentru calitatea se­minţelor şi a materialului­ să­­ditor, referitoare la stadiul de pregătire a seminţelor pentru M.s­imnţările din această toam­nă. „Sîntem în plină activitate de analiză a seminţelor. La ora actuală, majoritatea semin­ţelor sunt selectate. Cu toate acestea, mai sunt cîteva uni­tăţi — cooperativele agricole din Agnita, Merghindeal, Peli­­şor, Marpod, Ocna Sibiului, Roşia, Şura Mare, Alma — ca­re nu au asigurată sămînţa, fie din cauza recoltării în con­diţii de umiditate, fie din cauza deprecierii germinaţiei pe timpul păstrării, fie, în sfîrşit, pe motiv că nu s-au luat la timp măsuri de recon­­diţionare a acesteia. Precizez că unele din unităţile amin­tite au avut seminţe bune, dar nu au luat măsuri pentru con­diţionarea la timp a materia­lului respectiv. în altă ordine de idei, este bine ca toate unităţile agricole interesate şi vizate din judeţ să ştie că Centrul de seminţe Sibiu a primit majoritatea sor­turilor şi cantităţilor de se­minţe repartizate de minister, este, deci necesar ca toate a­­ceste unităţi să ia măsuri ur­gente de schimbare a semin­ţelor, respectîndu-se planifica­rea şi repartiţiile“. ★ Cum se desfăşoară concret însămînţările în judeţul nostru? Acţiunea a demarat la timp în cooperativa agricolă din Ilosman, dar cu toate acestea, din sarcina de 440 hectare la grîu, au fost însămînțate doar 80 ha. O cauză ar fi faptul că această unitate dispune doar de o singură semănătoare (un S.U. 29 casat!). S-au făcut de­mersuri pentru a se aduce încă o semănătoare de la Vur­­păr, dar mecanizatorii care s-au dus s-o ia de la unita­tea vecină n-au reuşit s-o gă­sească! In ce priveşte frontul de lu­cru pentru însămînţarea griu­lui, au mai rămas de eliberat 80 hectare cultivate cu sfeclă şi 25 ha cu porumb. Restul, pînă la 440, sunt eliberate. Fac­torii de conducere din unitate apreciază că, în condiţiile lu­crului cu două semănături, ritmul lucrărilor va putea fi mult sporit. Gîndindu-ne însă că nu se poate conta pe un timp la fel de favorabil, faţă de situaţia existentă conside­răm că trebuie făcut totul ca în prima decadă a lunii oc­tombrie să se încheie semăna­tul. Spunem aceasta pentru că deşi la Hosman participarea oamenilor la muncă este în general destul de bună, se ob­servă totuşi o mai slabă pre­zenţă la acele activităţi ce ies din sfera acordului glo­bal (?!). Şi la C.A.P. Alţîna activi­tatea de bază în aceste zile este semănatul. Secara a fost semănată pe întreaga suprafa­ţă (20 ha), orzul de asemenea, la grîu, însă, sarcina e mare (560 ha) şi pînă la 1 octom­­br­ie s-au realizat abia 85 hec­tare. Se lucrează cu trei se­mănători. Am notat că în această unitate, deşi secţia de mecanizare dispune de multe (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU Cu dr. Cornel Irimie, directorul Muzeului Brukenthal, despre: Prezenţe româneşti în cadrul unor manifestări internaţionale de prestigiu — Aţi revenit recent din Austria, unde aţi parti­cipat la o prodigioasă manifestare internaţională... — Mai exact la un complex de manifestări. La Graz şi Klagenfurt a avut loc Adunarea generală a mem­brilor Şedinţa comitetului de conducere şi Sesiunea ştiinţifică bienală a Asociaţiei internaţionale a muzee­lor etnografice în aer liber din Europa, de pe lingă I.C.O.M. (UNESCO). Adunarea generală a cooptat noi­­e­erbri astfel că actuala reuniune poate fi considerată cea mai reprezentativă de pînă acum. Atît Adunarea generală cit şi Sesiunea ştiinţifică au constituit un ari­plu şi competent schimb de opinii, prilej de analiză şi dezbateri pe marginea celor peste 30 de comunicări prezentate. — Alegerea dumneavoastră în comitetul de condu­cere reprezintă, credem, implicit o recunoaştere a realizărilor româneşti — şi deci şi sibiene — în do­meniul organizării şi prezentării colecţiilor muzeale etnografice în aer liber. — Exact. Trebuie să vă mărturisesc că cele trei refe­rate prezentate de România, aparţinînd unor cercetă­tori sibieni — „Problematica actuală şi stadiul de dez­voltare a muzeelor etnografice din România“ (C. Iri­mie), „Probleme, metode şi soluţii aplicate pentru con­servarea şi asigurarea colecţiilor la Muzeul tehnicii (Continuare în pag. a II-a) T­­ARON AVRIGUL -vatra ambiţiilor vredniciei In pag. a Vl-a An de an, la I.P.A.S., se dau in folosinţă noi capacităţi de producţie. Foto: FRED NUSS CADRAN POLIT­IC Sâptămîna politică internă (26.IX.—2.X.), dominată de at­mosfera de înaltă responsabili­tate politică cu care întreaga naţiune dezbate documentele pentru Congresul al XI-lea al P.C.R., a fost marcată de o in­tensă activitate politică, ilus­trată elocvent de o serie de noi şi semnificative contacte, aflate pe agenda de lucru a tovară­şului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, preşedintele Republicii Socia­liste România. • Un util schimb de păreri în probleme de interes reci­proc, precum şi în chestiuni actuale ale vieţii politice in­ternaţionale, a prilejuit pri­mirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la 25 sep­tembrie, a delegaţiei C.C. al Partidului Comunist Francez, condusă de tovarăşul Gasston Plissonier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez. • în cursul săptămînii trecu­te, preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Toren Busch-Nielsen, (Continuare in pag. a II-a) POATE FI SIBIUL MAI SINTOS, MAI COBAI, MAI FRUMOS? — ne răspunde ing. NICOLAE siei permanente de gospodărie —Poluarea ... Un cuvînt care în aproape toate lim­bile pămîntului sună la fel şi înseamnă acelaşi lucru — dezechilibru ecologic, de­gradare a condiţiilor de viaţă, moarte lentă a natu­rii strivită cel mai adesea de impactul violent al ex­ploziei tehnologice. Acestor probleme, Consiliul popu­lar al municipiului le-a consacrat săptămîna trecu­tă o sesiune. Să fie vorba, tovarășe inginer, de un pe­ricol iminent pentru urbea noastră? — Nu, categoric nu! De alt­fel, majoritatea specialiştilor sunt de acord că în această privinţă Sibiul dispune de niş­te condiţii privilegiate. Cadrul PRIOTEASA, preşedintele Conti­­comunală a municipiului­­ natural în care este amplasat, faptul că, deşi puternic indus­trializat nu şi-a însuşit totuşi acele industrii puternic poluan­te fac din el o aşezare ferită deocamdată de formele acute ale poluării. Sesiunea la care vă referiţi are deci un carac­ter în primul rînd preventiv. Ea a fost determinată de obiec­tivele magistral delimitate de proiectul Programului partidu­lui în capitolul privind gospo­dărirea apelor şi protejarea mediului înconjurător. Această sesiune exprimă în fond cre­dinţa fruntaşilor urbei noastre, a edililor săi că asigurarea li­nei lumi mai sănătoase, mai salubre, reclamă participarea (Continuare în pag. a V-a) Noul, promotor al competitivităţii Dintotdeauna omul a fost avid de nou. Indiferent de domeniu, de felul noului, acesta a fost căutat cu insistenţă, mai ales dincolo de sfera producerii lui, în reţeaua finalizării şi materia­lizării scopului pentru care a fost creat. Iată de ce opţiunea noas­­tă, a beneficiarilor direcţi şi permanenţi ai produselor realiza­te şi aduse pe piaţă este una şi aceeaşi: vom prefera, desigur, costumul cu o croială modernă, dintr-o stofă mai „uşoară**, în­­tr-un colorit mai „la zi** şi la un preţ mai scăzut, celui încărcat de povara tighelelor etc., a cărui u­­zură morală îl face nu numai „mort“ dar și greu de conceput, în adevăratul sens al cuvîntului. . . . Toate acestea mi-au trecut prin gînd in urmă cu două-trei zile cinci, zăbovind ceva mai mult printre membrii colectivului de muncă de la întreprinderea „Dra­pelul roşu“ din Sibiu, am cunos­cut o parte din produsele reali­zate aici în ultima vreme. Explo­zia de înnoire, ce caracterizează preocupările tricoterilor, nu se rezumă doar la crearea de mo­dele noi, ci merge mai departe, pînă la folosirea, pe scară largă, a tehnologiilor moderne, produc­­­tive, în care accentul se pune şi pe valorificarea superioară a ma­teriilor prime d­in egală măsură cu a deşeurilor. Cca. 300 sor­timente noi de lenjerie pentru femei şi diferite articole de îm­brăcăminte exterioară pentru copii, bărbaţi şi femei (pulovăre, veste, jachete, căciulite, fulare etc.), reprezintă cifra modelelor care „s-au născut** numai in cursul anului curent. Croieli plăcute, combinaţii co­­loristice moderne, îndrăzneţe, sunt tot atîtea repere care defi­nesc noul, ca însemn al progre­sului, la întreprinderea sibiană. Pentru că de la an la an pon­derea produselor în continuă împrospătare creşte, iar odată cu ele prestigiul unităţii. R. F. Germania, Anglia, U.R.S.S., Fran­ţa, Libia, Kuweit şi Zambia sunt doar cîteva din ţările cu care „Drapelul roşu** are relaţii co­merciale tradiţionale. Şi tot în acest an, produsele sibiene au fost expuse la cinci tîrguri in­ternaț­ionale: Belgia, Cehoslova­cia, Anglia, Australia şi Suedia. Semne ale perfecţionării, diver­sificării şi competitivităţii pro­duselor! V. BARBU

Next