Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1974 (Anul 26, nr. 5781-5794)
1974-10-03 / nr. 5781
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN -• - - - Anul XXVI, nr. 5781 — -~ Joi 3 octombrie 1974 -- 8 pagini, 50 bani —EE în toate unităţile agricole ale judeţului INSĂMINŢĂRILE - sarcină majoră de sezon Asigurarea calităţii seminţelor este, în strînsă legătură cu celelalte activităţi din această epocă a însăminţărilor de toamnă, unul dintre cei mai importanţi factori ce garantează o bună recoltă în anul ce urmează. Iată de ce am considerat utilă o convorbire cu inginerul Samoilă Geleriu, inspector şef la Inspectoratul judeţean pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, referitoare la stadiul de pregătire a seminţelor pentru M.simnţările din această toamnă. „Sîntem în plină activitate de analiză a seminţelor. La ora actuală, majoritatea seminţelor sunt selectate. Cu toate acestea, mai sunt cîteva unităţi — cooperativele agricole din Agnita, Merghindeal, Pelişor, Marpod, Ocna Sibiului, Roşia, Şura Mare, Alma — care nu au asigurată sămînţa, fie din cauza recoltării în condiţii de umiditate, fie din cauza deprecierii germinaţiei pe timpul păstrării, fie, în sfîrşit, pe motiv că nu s-au luat la timp măsuri de recondiţionare a acesteia. Precizez că unele din unităţile amintite au avut seminţe bune, dar nu au luat măsuri pentru condiţionarea la timp a materialului respectiv. în altă ordine de idei, este bine ca toate unităţile agricole interesate şi vizate din judeţ să ştie că Centrul de seminţe Sibiu a primit majoritatea sorturilor şi cantităţilor de seminţe repartizate de minister, este, deci necesar ca toate aceste unităţi să ia măsuri urgente de schimbare a seminţelor, respectîndu-se planificarea şi repartiţiile“. ★ Cum se desfăşoară concret însămînţările în judeţul nostru? Acţiunea a demarat la timp în cooperativa agricolă din Ilosman, dar cu toate acestea, din sarcina de 440 hectare la grîu, au fost însămînțate doar 80 ha. O cauză ar fi faptul că această unitate dispune doar de o singură semănătoare (un S.U. 29 casat!). S-au făcut demersuri pentru a se aduce încă o semănătoare de la Vurpăr, dar mecanizatorii care s-au dus s-o ia de la unitatea vecină n-au reuşit s-o găsească! In ce priveşte frontul de lucru pentru însămînţarea griului, au mai rămas de eliberat 80 hectare cultivate cu sfeclă şi 25 ha cu porumb. Restul, pînă la 440, sunt eliberate. Factorii de conducere din unitate apreciază că, în condiţiile lucrului cu două semănături, ritmul lucrărilor va putea fi mult sporit. Gîndindu-ne însă că nu se poate conta pe un timp la fel de favorabil, faţă de situaţia existentă considerăm că trebuie făcut totul ca în prima decadă a lunii octombrie să se încheie semănatul. Spunem aceasta pentru că deşi la Hosman participarea oamenilor la muncă este în general destul de bună, se observă totuşi o mai slabă prezenţă la acele activităţi ce ies din sfera acordului global (?!). Şi la C.A.P. Alţîna activitatea de bază în aceste zile este semănatul. Secara a fost semănată pe întreaga suprafaţă (20 ha), orzul de asemenea, la grîu, însă, sarcina e mare (560 ha) şi pînă la 1 octombrie s-au realizat abia 85 hectare. Se lucrează cu trei semănători. Am notat că în această unitate, deşi secţia de mecanizare dispune de multe (Continuare în pag. a II-a) VIOREL CUCU Cu dr. Cornel Irimie, directorul Muzeului Brukenthal, despre: Prezenţe româneşti în cadrul unor manifestări internaţionale de prestigiu — Aţi revenit recent din Austria, unde aţi participat la o prodigioasă manifestare internaţională... — Mai exact la un complex de manifestări. La Graz şi Klagenfurt a avut loc Adunarea generală a membrilor Şedinţa comitetului de conducere şi Sesiunea ştiinţifică bienală a Asociaţiei internaţionale a muzeelor etnografice în aer liber din Europa, de pe lingă I.C.O.M. (UNESCO). Adunarea generală a cooptat noieerbri astfel că actuala reuniune poate fi considerată cea mai reprezentativă de pînă acum. Atît Adunarea generală cit şi Sesiunea ştiinţifică au constituit un ariplu şi competent schimb de opinii, prilej de analiză şi dezbateri pe marginea celor peste 30 de comunicări prezentate. — Alegerea dumneavoastră în comitetul de conducere reprezintă, credem, implicit o recunoaştere a realizărilor româneşti — şi deci şi sibiene — în domeniul organizării şi prezentării colecţiilor muzeale etnografice în aer liber. — Exact. Trebuie să vă mărturisesc că cele trei referate prezentate de România, aparţinînd unor cercetători sibieni — „Problematica actuală şi stadiul de dezvoltare a muzeelor etnografice din România“ (C. Irimie), „Probleme, metode şi soluţii aplicate pentru conservarea şi asigurarea colecţiilor la Muzeul tehnicii (Continuare în pag. a II-a) TARON AVRIGUL -vatra ambiţiilor vredniciei In pag. a Vl-a An de an, la I.P.A.S., se dau in folosinţă noi capacităţi de producţie. Foto: FRED NUSS CADRAN POLITIC Sâptămîna politică internă (26.IX.—2.X.), dominată de atmosfera de înaltă responsabilitate politică cu care întreaga naţiune dezbate documentele pentru Congresul al XI-lea al P.C.R., a fost marcată de o intensă activitate politică, ilustrată elocvent de o serie de noi şi semnificative contacte, aflate pe agenda de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. • Un util schimb de păreri în probleme de interes reciproc, precum şi în chestiuni actuale ale vieţii politice internaţionale, a prilejuit primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la 25 septembrie, a delegaţiei C.C. al Partidului Comunist Francez, condusă de tovarăşul Gasston Plissonier, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al Partidului Comunist Francez. • în cursul săptămînii trecute, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Toren Busch-Nielsen, (Continuare in pag. a II-a) POATE FI SIBIUL MAI SINTOS, MAI COBAI, MAI FRUMOS? — ne răspunde ing. NICOLAE siei permanente de gospodărie —Poluarea ... Un cuvînt care în aproape toate limbile pămîntului sună la fel şi înseamnă acelaşi lucru — dezechilibru ecologic, degradare a condiţiilor de viaţă, moarte lentă a naturii strivită cel mai adesea de impactul violent al exploziei tehnologice. Acestor probleme, Consiliul popular al municipiului le-a consacrat săptămîna trecută o sesiune. Să fie vorba, tovarășe inginer, de un pericol iminent pentru urbea noastră? — Nu, categoric nu! De altfel, majoritatea specialiştilor sunt de acord că în această privinţă Sibiul dispune de nişte condiţii privilegiate. Cadrul PRIOTEASA, preşedintele Conticomunală a municipiului natural în care este amplasat, faptul că, deşi puternic industrializat nu şi-a însuşit totuşi acele industrii puternic poluante fac din el o aşezare ferită deocamdată de formele acute ale poluării. Sesiunea la care vă referiţi are deci un caracter în primul rînd preventiv. Ea a fost determinată de obiectivele magistral delimitate de proiectul Programului partidului în capitolul privind gospodărirea apelor şi protejarea mediului înconjurător. Această sesiune exprimă în fond credinţa fruntaşilor urbei noastre, a edililor săi că asigurarea linei lumi mai sănătoase, mai salubre, reclamă participarea (Continuare în pag. a V-a) Noul, promotor al competitivităţii Dintotdeauna omul a fost avid de nou. Indiferent de domeniu, de felul noului, acesta a fost căutat cu insistenţă, mai ales dincolo de sfera producerii lui, în reţeaua finalizării şi materializării scopului pentru care a fost creat. Iată de ce opţiunea noastă, a beneficiarilor direcţi şi permanenţi ai produselor realizate şi aduse pe piaţă este una şi aceeaşi: vom prefera, desigur, costumul cu o croială modernă, dintr-o stofă mai „uşoară**, într-un colorit mai „la zi** şi la un preţ mai scăzut, celui încărcat de povara tighelelor etc., a cărui uzură morală îl face nu numai „mort“ dar și greu de conceput, în adevăratul sens al cuvîntului. . . . Toate acestea mi-au trecut prin gînd in urmă cu două-trei zile cinci, zăbovind ceva mai mult printre membrii colectivului de muncă de la întreprinderea „Drapelul roşu“ din Sibiu, am cunoscut o parte din produsele realizate aici în ultima vreme. Explozia de înnoire, ce caracterizează preocupările tricoterilor, nu se rezumă doar la crearea de modele noi, ci merge mai departe, pînă la folosirea, pe scară largă, a tehnologiilor moderne, productive, în care accentul se pune şi pe valorificarea superioară a materiilor prime din egală măsură cu a deşeurilor. Cca. 300 sortimente noi de lenjerie pentru femei şi diferite articole de îmbrăcăminte exterioară pentru copii, bărbaţi şi femei (pulovăre, veste, jachete, căciulite, fulare etc.), reprezintă cifra modelelor care „s-au născut** numai in cursul anului curent. Croieli plăcute, combinaţii coloristice moderne, îndrăzneţe, sunt tot atîtea repere care definesc noul, ca însemn al progresului, la întreprinderea sibiană. Pentru că de la an la an ponderea produselor în continuă împrospătare creşte, iar odată cu ele prestigiul unităţii. R. F. Germania, Anglia, U.R.S.S., Franţa, Libia, Kuweit şi Zambia sunt doar cîteva din ţările cu care „Drapelul roşu** are relaţii comerciale tradiţionale. Şi tot în acest an, produsele sibiene au fost expuse la cinci tîrguri internaționale: Belgia, Cehoslovacia, Anglia, Australia şi Suedia. Semne ale perfecţionării, diversificării şi competitivităţii produselor! V. BARBU