Tribuna Sibiului, ianuarie 1975 (Anul 27, nr. 5795-5799)
1975-01-04 / nr. 5795
, Anul XXVII, nr. 5795 ------------- Limbáta, 4 januárig 1975 |-~ 18 pagini, 50 bani CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile şi televiziune Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem anul 1974 cu rezultate remarcabile în dezvoltarea economico-socială, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a Întregului popor, în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România socialistă. Oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, au întîmpinat a 30-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea cu strălucite succese în realizarea planului producţiei industriale şi agricole, în toate domeniile de activitate. Rezultatele obţinute în creşterea producţiei materiale, sporirea venitului naţional au permis trecerea în acest an la majorarea retribuţiei tuturor oamenilor muncii, asigurind pină la sfîrşitul anului 1975 o creştere mai mare a veniturilor faţă de prevederile planului cincinal. Putem deci spune cu îndreptăţită mîndrie că anul 1974, cu toate greutăţile şi lipsurile care s-au mai manifestat, a dus la creşterea avuţiei naţionale, demonstrând încă o dată justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru. Acum, la încheierea unui an de muncă încordată, dar plină de satisfacţii, adresez, în numele conducerii de partid şi de stat, precum şi al meu personal, calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor — făuritorul conştient al viitorului nou, liber, al României. Anul acesta va rămine înscris cu stere de aur în istoria României ca anul in care Congresul al XI-lea a adoptat primul Program al Partidului Comunist Român, precum şi Directivele noului cincinal şi prognozele de dezvoltare economicosocială pină în 1990. Aceste documente prefigurează în mod minunat viitorul patriei noastre, înarmează întregul partid şi popor cu o orientare clară, teoretică şi practică, in munca şi infrrneniie edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism a României. Planul dezvoltării economico-sociale pentru 1975, adoptat recent de Marea Adunare Naţională, prevede un ritm înalt de dezvoltare a economiei naţionale, asigură condiţiile tehnico-materiale pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Datorită situaţiei grele economice internaţionale, îndeosebi crizei energetice, se impune să luăm toate măsurile pentru ca aceste situaţii să influenţeze cit mai puţin asupra dezvoltării economiei noastre naţionale, să asigurăm înfăptuirea neabătută a sarcinilor privind: dezvoltarea economico-sociala a ţării, ridicarea nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului (Continuare in pag. a IV-a) 3333333333333333333333333333333333 Anul economic 1975 Dinamism, angajare, eficienţă! Ing. NISTOR PALCU, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. Anul 1975. Să-i urăm bun venit cu toată cinstirea care se cuvine oaspeţilor aleşii în care încheie, strălucit, o etapă şi pregăteşte alta, treaptă superioară în procesul accelerat al dezvoltării multilaterale a economiei noastre, timp care invită mai mult şi mai concret ca oricînd la acţiune, la angajare, la muncă temeinică, dîrză, susţinută. Acestea ar fi, în esenţă, caracteristicile anului pe care abia îl începem, dar pe care l-am gîndit şi pregătit din vreme, la fiecare loc de muncă, cu precizie şi responsabilitate. Obiectivele sale, înaltele sale comandamente şi exigenţe se află înscrise cu rigurozitatea indispensabilă marilor momente şi bătălii în Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială. Pe această „hartă strategică“ a următoarelor 365 de zile, se va decide amploarea realizărilor dintr-un cincinal și se vor ancora premisele necesare trecerii cu deplin succes la realizarea obiectivelor prevăzute în Directivele celui de-al XI-lea Congres al partidului, a sarcinilor cincinalului următor. Suficiente temeiuri aşadar pentru a include anul ’75 în şirul anilor de excepţie, de vîrf pe planul complexei activităţi economice. Care sunt direcţiile şi opţiunile sale cardinale înăuntrul judeţului nostru? Ce resorturi, ce resurse implică împlinirea exemplară a acestor opţiuni? Incontestabil, sarcinile din primul eşalon se referă la îndeplinirea planului şi angajamentelor în acest an şi, intr-o perspectivă mai largă, la realizarea cincinalului înainte de termen. Riunurile şi proporţiile prevăzute pentru judeţul nostru în acest an se menţin la cote foarte ridicate. Producţia industrială urmează să fie cu 15,4 la sută mai mare decât în anul care a trecut. Referindu-ne la această cifră se cuvine să facem două precizări esenţiale: prima, se referă la ritmul deosebit de înalt de creştere, la eforturile şi sarcinile multiple care decurg de aici; a doua, are în vedere realismul acestei cifre, eşafodată pe rezultatele înregistrate în 1974, pe rezervele de care dispunem încă în economia judeţului. Cea mai importantă, se referă la utilizarea cu maximum de eficienţă a fon % (Continuare în pag. a IlI-a) IUL 2005 REVELION ’75 An Nou cu Tradiţionalul „La mulţi ani“ a putut fi rostit, în multe cazuri, chiar în mijlocul unor colective de muncă care şi-au propus să sărbătorească Noul An împreună. La întreprinderea „7 Noiembrie“ sau la cea de prelucrare a lemnului din Sibiu, la întreprinderea mecanică Mîrşa — ca şi în alte părţi — s-au organizat, în cluburi sau cantine-restaurant, reuşite revelioane muncitoreşti, pline de voie bună şi antren. Sute de muncitori, tehnicieni, maiştri sau ingineri, împreună cu conducători ai unităţilor economice au străbătut cu bucurie intervalul dintre ani, făcînd din noaptea de 31 decembrie—1 ianuarie un autentic prilej de cunoaştere, manifestare a prieteniei şi revărsare a fanteziei. De pildă, familia muncitorului tîmplar fruntaş Gheorghe Rotari, a lui Nicolae Braşoveanu, şi ale altora — de la I.P.L. Sibiu — au avut posibilitatea să bucurie se „desfăşoare“ întrutotul în mijlocul celor peste 100 de colegi de serviciu. Multe „acţiuni“ tradiţionale: tombola... aproape neverosimilă, pentru că, o dată într-un an, biletele de tombolă au fost toate... cîştigătoare! Colectivul secţiei circulare a tricotat bumbac de la „7 Noiembrie“ Sibiu s-a întrunit, în cadrul sărbătoresc, în plen. Iar tricotera Elena Antinie şi celelalte colege au invitat, după cum era şi firesc, şi colegi de la „Independenţa“. Ce altceva pot spune Mihai Schneider, Rudolf Roth sau oricare altul, care au participat la revelionul din sala Clubului întreprinderii de ciorapi, decit că s-au simţit bine, că totul a fost, „ca la carte“ etc ...? Muzică, solişti, pluguşoare, jocuri distractive, concursurii Caruselul bucuriei şi al veseliei a „mers“ din plin, pină în zori. Aici, ca în tot locul. (L. Cristian). „Pace-n ţară şi-n afară“ Sărbătoarea albă — pe străzile satelor. Şi pe-aici, pe unde poetul crede că „s-a născut veşnicia“, oamenii au încheiat încă un an de rodnica Seutate. Şi pentru că au fost din primăvară pînă-n iarnă împreună, la trudă, au dorit ca şi la bucurie să fie împreună. Unii au făcut Revelionul în familie, alţii — la rude sau prieteni. In multe localităţi au fost organizate petreceri colective, la căminele culturale sau la restaurante, unde satul întreg a devenit ceea ce este o mare şi frumoasă familie unită. Cristiani. Seara zilei de 31 decembrie 1974 a adunat la căminul cultural aproape cinci sute de oameni. Români şi germani, tineri şi bătrîni, cooperatori, mecanizatori, muncitori ai întreprinderilor sibiene, cadre didactice — toţi, cu bucurie în suflete şi încărcaţi de emoţia CLIPEI, şi-au organizat o petrecere pe măsura hărniciei lor nedesminţite. Familia Gheorghe Marcu este la cel de al zecelea Revelion colectiv. Iar tînăra familie Cristian Fleischer — la primul. Ambele familii sunt insă părtaşe la bucuria comună. Veştit«—fanfară din Cristian a -JKl gătit şi pentru acest Revelion un program special. Invirtita şi periniţa au fost la înălţime. N-au lipsit nici horele, valsurile, tangourile. De la orele 18 ale zilei de 31 decembrie 1974 şi pină la orele 10 ale zilei de 1 ianuarie 1975 — timp de un an deci — bucuria comună s-a manifestat în toată plenitudinea sa. Rachiul, vinul, cîrnaţii, sarmalele, caltaboşii şi sîngeretele au ,,punctat“ momentele Revelionului 1975 spre bucuria şi satisfacţia comune ale acestor oameni înfrăţiţi cu glia, pentru „pace-n ţară şi-n afară“, cum au obiceiul să spună mai virstnicii. (Continuare in pag. a IV-a) GH. VALEANU Cei ce-au sărbătorit Revelionul prin muncă Focul nestins al hărniciei muncitoreşti Şi de astă dată, în noaptea de cumpănă dintre ani, colective de muncă din unităţi economice ale judeţului şi-au petrecut revelionul lingă instalaţii, cuptoare şi furnale, veghind la buna desfăşurare a proceselor tehnologice. In timp ce familiile lor sărbătoreau noul an ciocnind cite un pahar cu vin, echipele lui Mihai Schobel și Dumitru Panait, de la I.M.M.N. Copșa Mică consacrau evenimentului cantitatea de 5 tone acid sulfuric, realizată suplimentar. Asemenea lor, colegii de muncă care au preluat ştafeta din mers, în prima zi a lui ’75 au produs, peste prevederile de plan, 10 tone zinc şi 5 tone acid sulfuric. V. B. (Continuare în pag. a IlI-a) • In 29 decembrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a aprobat eşalonarea pe Cadran politic ramuri şi activităţi a celei de a II-a etape (1 martie — 1 noiembrie 1975) a acţiunii de majorare a retribuţiei oamenilor muncii. Comitetul Politic Executiv a ascultat informarea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în legătură cu vizita oficială de prietenie a delegaţiei FRELIMO şi guvernului de tranziţie din Mozambic, condusă de Samora Machel. In încheiere. (Continuare în pag. a VH-a)