Tribuna Sibiului, februarie 1975 (Anul 27, nr. 5800-5803)

1975-02-06 / nr. 5800

­ — Anul 1974 a marcat o suită de realizări şi succese în activitatea fi­lialei, cele două saloane judeţene, expoziţiile de grup şi cele personale relevînd capacitatea plas­­ticienilor sibieni de a se integra în peisajul valo­rilor artei plastice ro­mâneşti. Care ar fi, du­pă dumneavoastră, câşti­gurile cele mai impor­tante ale activităţii filia­lei în 1974? — In primul rînd mate­rializarea, cu succes a unui mai vechi deziderat: expo­ziţiile în întreprinderi. Cele organizate la „Independen­ţa“ şi „Flaro“, care ne-au găzduit în prima etapă, au însemnat pentru noi, prin apropierea operei de artă de beneficiarul principal (omul muncii angrenat ple­nar în realizarea cincinalu­lui înainte de termen), opti­mizarea contactului cu reali­tăţile politice şi economico­­sociale ale judeţului. În al doilea rînd, aş menţiona inaugurarea ciclului expozi­ţiilor experiment (n.n. „Re­portaj plastic“ al soţilor Kirchner), care prezintă pu­blicului un drum nou, o concepţie nouă, oferite spre dezbatere nu numai criti­cilor şi specialiştilor ci şi unui public mai larg.­­ Cum sunt structura­te principalele direcţii de lucru ţinînd cont de sarcinile ce revin acţiu­nii culturale in actuala etapă? — In funcţie de obiecti­vele ce revin activităţii cul­tural-educative din istorice­le hotârîri ale Congresului al XI-lea al P.C.R., princi­palele direcţii de acţiune le consider a fi abordarea de teme care să ilustreze în mai mare măsură eforturile creatoare ale colectivelor de oameni ai muncii, din toa­te domeniile de activitate, depăşirea cadrului limitat de expunere, amplificarea dialogului cu publicul şi prezentarea la Sibiu a unor artişti de renume. D­in încheiere, vă ru­găm să prezentaţi citi­torilor noştri cîteva din manifestările filialei, ce vor avea loc în acest an. — Un nou experiment, datorat lui Gheorghe Pîrcă­lăboiu, pe tema relaţiei artă­­ştiinţă, două expoziţii re­trospective Hans Hermann, expoziţii personale ale unor artişti de prestigiu (Ion Pa­cea, Ion Sălişteanu, Benefict Gănescu, Romulus Nuţiu, Ana Lupaş etc.), pregătirea celor două saloane judeţene (pictură — sculptură şi gra­­■fică — artă decorativă), 4 expoziţii in întreprinderile „Independenţa“, „FIPA“, „Flaro“ şi „Vitrometan“, în­­tîlniri cu pionierii şi şcola­rii, expoziţii de grup (două cu tema „Sibiul în arta plastică" şi una „Omagiu omului)“, 12 expoziţii perso­nale ale sibienilor şi invita­ţilor din ţară. Subliniez că prima expoziţie din ciclul „Sibiul în arta plastică“ şi cele două menţionate ale lui Hans Hermann se în­cadrează în complexul ma­nifestărilor culturale orga­nizate în perioada campa­niei electorale. OCTAVIAN RUSU Arta noastră, în permanent contact cu omul, cu nevoile sale Interviu cu ERWIN KUTTLER, preşedintele Filialei Sibiu a U.A.­­. Anul XXVII, nr. 5800 Tribuna Sibiului Pagina 3 Premii pentru plasticienii amatori sibieni Joi, 30 ianuarie, la Şcoala populară de artă din Sibiu a avut loc decernarea premiilor acordate artiştilor plas­tici amatori la Expoziţia bienală organizată în anul 1974, in cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberă­rii patriei. Demonstraţie convingătoare a valorii crea­ţiei artiştilor amatori sibieni, cele 48 de premii, men­ţiuni şi diplome situează participarea judeţului nostru printre cele mai prestigioase. De menţionat preocuparea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi, în special, a Şcolii populare de artă pentru îndru­marea artiştilor amatori, o contribuţie deosebită adu­­cîndu-şi în acest context, clasele externe ale Şcolii populare de artă — Iniţiativă sibiană, extinsă astăzi în multe judeţe ale ţării. Succesele obţinute ilustrează, în acelaşi timp, fructuoasa colaborare a Filialei U.A.P. Si­biu cu cercurile plastice ale amatorilor, sprijinul acor­dat in organizarea de expoziţii, simpozioane, discuţii în ateliere. Au fost înminate premiile: • Grafică — Mircea Drăgălău şi Ursula Guni, medalii de argint: Sculptură — Ioan Rafa, medalie de argint; Costum popular — Maria Spiridon, medalie de aur; Cusături — Erica Derstenstein, medalie de aur: Vasilica Cojan, medalie de argint: Silvia Cînduleţ, medalie de argint; Pictură — Vasile Frunzete, medalie de bronz. Crestături lemn — Gheorghe Cruciat, medalie de argint. Au mai fost acordate 10 menţiuni şi 29 de diplome. T­­ARON BREVIAR CULTURAL » Astăzi la ora 18.00, la Casa de cultură a sindica­telor din Mediaş, în cadrul ciclului de manifestări „La vîrsta de aur“ are loc o dezbatere cu tinerii de la în­treprinderea „Au­­tomecanica“ des­pre semnificaţia actului votării, ac­ţiune ce se va des­făşura sub generi­cul „Votez nnâia oară“. • Vineri 7 fe­bruarie, ora 18,00 în cadrul ciclului „Cincinalul revo­luţiei ştiinţifice şi tehnice“ inginerii şi tehnicienii din întreprinderile de construcţii vor dezbate, la Casa de cultură a sin­dicatelor din Si­biu, tema: „Nou­tăţi în domeniu! construcţiilor in­dustriale şi civile; efectul mişcărilor seismice asupra rezistenţei con­strucţiilor“. • Un interesant concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema­ „Omul societăţii comuniste“ va a­­vea loc sîmbâtă 7 februarie la ora 18,00 în sala Ca­sei de cultură a sindicatelor din Si­biu. • Marţi 11 fe­bruarie ora 17:00, in cadrul ciclului „Din tezaurul cul­turii universale“, la Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie prof. Otto Böhm va confe­renţia despre­ „Noutăţi privind protecţia mediului inconjurător“. Ur­mează filmele docu­mentare „Pescăruş cu aripi curate“ şi „Trandafirul negru al Carpaţilor“. • Miercuri 12 februarie la ora 13,00 la Clubul sa­lariaţilor din transporturi şi te­lecomunicaţii va fi prezentat reci­talul de poezie „Cîntare eroilor din februarie“, de­dicat eroicelor lup­te ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933. • La Casa de cultură a sindica­telor din Mediaş, in cadrul ciclului „Etică şi echitate socialistă“ va avea loc, miercuri, 12 februarie, ora 18:00, o intîlnire cu ce­tăţenii pe tema: „Contribuţia cetă­ţenilor la realiză­rile social-edilitare din municipiu“. O iniţiativa Asistenta universitară Sanda Cernea, preşedinta Asociaţiei studenţilor comunişti din cen­trul universitar Sibiu ne in­formează că, în scopul evaluă­rii potenţialului artistic al fa­cultăţilor locale şi în vederea eliminării caracterului spora­dic şi pur distractiv al unor activităţi, pentru a se da un înalt conţinut politico-educativ tuturor acţiunilor cultural ar­tistice, s-a preconizat iniţierea unui concurs cultural artistic, care se va desfăşura In trei etape. Prima etapă, la nivelul grupelor, pînă în 10 februarie, etapa a II-a, intre grupe, in­tre 15 februarie şi 12 aprilie şi, în sfîrşit etapa a II-a, în­tre facultăţi, în perioada 14— 20 aprilie. Concursul va cu­prinde probe obligatorii (reci­taluri, solişti vocali — muzică uşoară şi populară — scenete, monologuri, epigrame) şi la a­­legere (dansuri populare, mo­derne, solişti instrumentişti, piese intr-un act, brigadă ar­tistică de agitaţie, creaţii ori­ginale etc.). Şi unii profesori Ceea ce caracterizează, după părerea noastră, activitatea de îndrumare şi control In această primă perioadă a anului este caracterul ei sistematic: este cert că ins­pectoratul şcolar judeţean a imprimat mun­cii sale o mai mare responsabilitate, pe măsura cerinţelor pe care documentele Con­gresului al XI-lea le pun în faţa învăţămin­­tului nostru. Notăm analizele efectuate la Sibiu. Mediaş. Cisnădie. Agnita. Dumbră­veni. Sălişte. Blăjel, Bazna şi in alte loca­lităţi, fiind controlate 94 unităţi şcolare şi asistate la lecţii 772 cadre didactice. Pe aceeaşi linie a muncii sistematice se înscrie şi activitatea din cercurile pedagogice, pre­zentarea concluziilor activităţii de îndru­mare şi control din primul trimestru şcolar precum şi şedinţa cu directorii de şcoli in cadrul căreia a fost analizată situaţia la învăţătură la sfîrşitul primului trimestru. La această din urmă analiză a participat tovarăşul Virgiliu Radulian, adjunct al mi­nistrului educaţiei şi învăţâmîntului precum şi reprezentanţi­­ ai organelor locale de partid. Au fost evidenţiate aici multe as­pecte pozitive din şcoli, s-au analizat critic, principial aspectele negative din unele uni­tăţi şcolare. Care ar fi acestea, la primul rind un mare număr de elevi corigenţi. Din totalul de 87 798 elevi şcolarizaţi, la toate formele de invăţămînt şi în toate tipurile de şcoli din judeţ, au fost promovaţi doar 34 467. Participanţii la discuţii şi materialul prezentat au scos în evidenţă şi unele cauze obiective contribuabile la aceas­tă stare de fapt: clase cu efective mari (cu peste 40 elevi), programe prea încărcate, e­­xistenţa (in clasele primare) a unor elevi care prezintă fenomene de­ retardare psihi­­că, concediile de boală ale unor cadre di­dactice etc. Dar, accentul s-a pus pe cri­ticarea exigentă a cauzelor subiective: lipsa de interes a unor elevi faţă de învăţătură, dezinteres din partea unor dascăli, lipsa unor criterii de apreciere a cunoştinţelor, nefolosirea materialului didactic etc. Şcolile cu cea mai scăzută promovabilitate in me­diul rural sunt Şcoala generală din Jina, cu 1 la sută, cea din Gura Riului, cu 75,53 la sută şi din Cirlos, cu 78,16 la sută. in aceeaşi ordine de idei, cum poate fi califi­cată activitatea didactică şi pedagogică a prof. Cristofor Bobrig, de la Liceul econo­mic din Mediaş, care, la obiectul merceo­­logie are 70 la sută corigenţi Acelaşi das­căl, la lucrarea scrisă trimestrială, a avut clase la care 90 la sută din elevi au fost notaţi sub limită ! E firesc? Oare pot fi mulţumiţi de activitatea lor uni profesori de la Liceul mecanic Avrig, de în Şcoala generală din Cirlos Şcoala generală nr. 18 din Sibiu, şcolile generale Gura Jiului, Jina, Poiana. Liceul din Tâl­­maciu dacă ne gîndim la numărul de elevi corigenţi? Dar conducerile şcolilor amintite au luat toate măsurile pentru a preîntîm­­pina asemenea fenomene? Cu siguranţă nu! Concluzia la care s-a ajuns nu putea fi alta decit că fiecare cadru didactic trebuie să-şi reconsidere atitudinea faţă de propria activitate, în ideea lichidării propriilor lip­suri şi mai ales a lacunelor din bagajul de cunoştiinţe ale elevilor. In acest sens, Ins­pectoratul şcolar judeţean a întocmit un amplu plan de măsuri — care devin safcini pentru conducerile de şcoli — menite să ducă la îmbunătăţirea procesului instructiv­­educativ, astfel încît sfîrşitul anului şcolar să găsească şcolile din judeţ la nivelul ce­rinţelor actuale, al prestigiului de care se­­bucură invăţămîntul sibian. Ab. SOMEŞ AMU Două itinerarii sentimentale Inchipuiţi-vă trei orăşeni ca­re vizitînd cîţiva ani expoziţii de artă populară şi răsfoind pa­ralel albume de acest gen, la un moment dat simt o atît de îmbietoare mireasmă de başti­nă şi de pămînt, încit chema­rea ei devine irezistibilă. Prinde contur atunci dorinţa imperioa­să de a cunoaşte izvoarele a­­cestui proces, de a-i căuta obicei, de a înţelege actul ca­­re-l constituie, elementele, ca­drul, condiţiile. Ar vrea să ştie cum face artistul popular sau artizanul de încorporează lu­crului său forţa aceea artisti­că descinsă din matca obşteas­că şi o păstrează atît de vie în transfigurarea sa. Cei trei oameni pornesc deci pe drumurile ţării, doi împre­ună, al treilea, cu o sensibili­tate mai pronunţată, solitar. Din nordul Moldovei în Banat, din Maramureş în Dobrogea cele două itinerarii sentimenta­le se interferează adesea, dar niciodată nu se suprapun. In timp ce primii doi, fără să oco­lească creatorii populari, întîi­ zie de preferinţă pe la casele unor pasionaţi locali care, în­sufleţiţi de acelaşi sentiment, au constituit muzee locale, al treilea îşi alege numai creato­rii populari, asistind la întreg ritualul muncii şi chestionîndu-i asupra vieţii lor şi asupra se­cretului migalei măiestrite prin care însufleţesc frumosul, unii cu acut sau suveica, alţii cu dalta sau roata de olar. Cam aceasta a fost geneza celor două cărţi nu de mult apărute, prima cu titlul „Pe ur­mele strămoşilor“ de M.I. Pascu şi D. Bondoc, a doua cu titlul „Ca un clopot sună lutul" de Dona Roşu. Evident, itinerariile au inclus şi judeţul nostru. In cea dinţii carte - în ciuda fap­tului că cei doi autori socotesc că „Mărginimea Sibiului în­seamnă mai degrabă o opinie", afirmaţie corigentă la capitolul documentaţie — se dedică pa­gini simţite muzeelor săteşti din Boita, Gura Riului şi Sibiei (de ce numai acestea — nu ştim) şi unor animatori locali ca Z. Oancea şi F. Ştefănescu, con­­chizind că mărginenii „au pri­mit întotdeauna cu interes su­flului înnoitor al vremurilor, păs­­trind însă ceea ce era absolut necesar afirmării unei persona­lităţi marcante...“. Intre cei 18 creatori populari vizitaţi de Dona Roşu, doi sunt din judeţul nostru: ţesătoarele Maria Hanzu din Gura Riului şi Maria Spiridon din Avrig Ea însăşi autoare de v­ersuri, Dona Roşu se apropie cu supleţe şi sensibilitate de gazdele ei, le înţelege şi le simte, chiar dacă pare uneori surprinsă că actele lor de creaţie sunt uimitor de fireşti, lipsite de „tensiuni*. Dialogul se constituie discret dar fluid, nu lipsit de poezie şi de înţelepciune populară. Două cărţi, două iti­nerarii sentimentale cu reale virtuţi educativ- patriotice, două docu­mente contemporane care se completează reciproc şi adaugă substanţă dragostei noastre pentru acest pămînt şi pentru minunaţii hi* n.. '' C. DRAGOMAN

Next