Tribuna Sibiului, februarie 1975 (Anul 27, nr. 5800-5803)
1975-02-06 / nr. 5800
— Anul 1974 a marcat o suită de realizări şi succese în activitatea filialei, cele două saloane judeţene, expoziţiile de grup şi cele personale relevînd capacitatea plasticienilor sibieni de a se integra în peisajul valorilor artei plastice româneşti. Care ar fi, după dumneavoastră, câştigurile cele mai importante ale activităţii filialei în 1974? — In primul rînd materializarea, cu succes a unui mai vechi deziderat: expoziţiile în întreprinderi. Cele organizate la „Independenţa“ şi „Flaro“, care ne-au găzduit în prima etapă, au însemnat pentru noi, prin apropierea operei de artă de beneficiarul principal (omul muncii angrenat plenar în realizarea cincinalului înainte de termen), optimizarea contactului cu realităţile politice şi economicosociale ale judeţului. În al doilea rînd, aş menţiona inaugurarea ciclului expoziţiilor experiment (n.n. „Reportaj plastic“ al soţilor Kirchner), care prezintă publicului un drum nou, o concepţie nouă, oferite spre dezbatere nu numai criticilor şi specialiştilor ci şi unui public mai larg. Cum sunt structurate principalele direcţii de lucru ţinînd cont de sarcinile ce revin acţiunii culturale in actuala etapă? — In funcţie de obiectivele ce revin activităţii cultural-educative din istoricele hotârîri ale Congresului al XI-lea al P.C.R., principalele direcţii de acţiune le consider a fi abordarea de teme care să ilustreze în mai mare măsură eforturile creatoare ale colectivelor de oameni ai muncii, din toate domeniile de activitate, depăşirea cadrului limitat de expunere, amplificarea dialogului cu publicul şi prezentarea la Sibiu a unor artişti de renume. Din încheiere, vă rugăm să prezentaţi cititorilor noştri cîteva din manifestările filialei, ce vor avea loc în acest an. — Un nou experiment, datorat lui Gheorghe Pîrcălăboiu, pe tema relaţiei artăştiinţă, două expoziţii retrospective Hans Hermann, expoziţii personale ale unor artişti de prestigiu (Ion Pacea, Ion Sălişteanu, Benefict Gănescu, Romulus Nuţiu, Ana Lupaş etc.), pregătirea celor două saloane judeţene (pictură — sculptură şi gra■fică — artă decorativă), 4 expoziţii in întreprinderile „Independenţa“, „FIPA“, „Flaro“ şi „Vitrometan“, întîlniri cu pionierii şi şcolarii, expoziţii de grup (două cu tema „Sibiul în arta plastică" şi una „Omagiu omului)“, 12 expoziţii personale ale sibienilor şi invitaţilor din ţară. Subliniez că prima expoziţie din ciclul „Sibiul în arta plastică“ şi cele două menţionate ale lui Hans Hermann se încadrează în complexul manifestărilor culturale organizate în perioada campaniei electorale. OCTAVIAN RUSU Arta noastră, în permanent contact cu omul, cu nevoile sale Interviu cu ERWIN KUTTLER, preşedintele Filialei Sibiu a U.A.. Anul XXVII, nr. 5800 Tribuna Sibiului Pagina 3 Premii pentru plasticienii amatori sibieni Joi, 30 ianuarie, la Şcoala populară de artă din Sibiu a avut loc decernarea premiilor acordate artiştilor plastici amatori la Expoziţia bienală organizată în anul 1974, in cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei. Demonstraţie convingătoare a valorii creaţiei artiştilor amatori sibieni, cele 48 de premii, menţiuni şi diplome situează participarea judeţului nostru printre cele mai prestigioase. De menţionat preocuparea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi, în special, a Şcolii populare de artă pentru îndrumarea artiştilor amatori, o contribuţie deosebită aducîndu-şi în acest context, clasele externe ale Şcolii populare de artă — Iniţiativă sibiană, extinsă astăzi în multe judeţe ale ţării. Succesele obţinute ilustrează, în acelaşi timp, fructuoasa colaborare a Filialei U.A.P. Sibiu cu cercurile plastice ale amatorilor, sprijinul acordat in organizarea de expoziţii, simpozioane, discuţii în ateliere. Au fost înminate premiile: • Grafică — Mircea Drăgălău şi Ursula Guni, medalii de argint: Sculptură — Ioan Rafa, medalie de argint; Costum popular — Maria Spiridon, medalie de aur; Cusături — Erica Derstenstein, medalie de aur: Vasilica Cojan, medalie de argint: Silvia Cînduleţ, medalie de argint; Pictură — Vasile Frunzete, medalie de bronz. Crestături lemn — Gheorghe Cruciat, medalie de argint. Au mai fost acordate 10 menţiuni şi 29 de diplome. TARON BREVIAR CULTURAL » Astăzi la ora 18.00, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş, în cadrul ciclului de manifestări „La vîrsta de aur“ are loc o dezbatere cu tinerii de la întreprinderea „Automecanica“ despre semnificaţia actului votării, acţiune ce se va desfăşura sub genericul „Votez nnâia oară“. • Vineri 7 februarie, ora 18,00 în cadrul ciclului „Cincinalul revoluţiei ştiinţifice şi tehnice“ inginerii şi tehnicienii din întreprinderile de construcţii vor dezbate, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu, tema: „Noutăţi în domeniu! construcţiilor industriale şi civile; efectul mişcărilor seismice asupra rezistenţei construcţiilor“. • Un interesant concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Omul societăţii comuniste“ va avea loc sîmbâtă 7 februarie la ora 18,00 în sala Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu. • Marţi 11 februarie ora 17:00, in cadrul ciclului „Din tezaurul culturii universale“, la Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie prof. Otto Böhm va conferenţia despre „Noutăţi privind protecţia mediului inconjurător“. Urmează filmele documentare „Pescăruş cu aripi curate“ şi „Trandafirul negru al Carpaţilor“. • Miercuri 12 februarie la ora 13,00 la Clubul salariaţilor din transporturi şi telecomunicaţii va fi prezentat recitalul de poezie „Cîntare eroilor din februarie“, dedicat eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933. • La Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş, in cadrul ciclului „Etică şi echitate socialistă“ va avea loc, miercuri, 12 februarie, ora 18:00, o intîlnire cu cetăţenii pe tema: „Contribuţia cetăţenilor la realizările social-edilitare din municipiu“. O iniţiativa Asistenta universitară Sanda Cernea, preşedinta Asociaţiei studenţilor comunişti din centrul universitar Sibiu ne informează că, în scopul evaluării potenţialului artistic al facultăţilor locale şi în vederea eliminării caracterului sporadic şi pur distractiv al unor activităţi, pentru a se da un înalt conţinut politico-educativ tuturor acţiunilor cultural artistice, s-a preconizat iniţierea unui concurs cultural artistic, care se va desfăşura In trei etape. Prima etapă, la nivelul grupelor, pînă în 10 februarie, etapa a II-a, intre grupe, intre 15 februarie şi 12 aprilie şi, în sfîrşit etapa a II-a, între facultăţi, în perioada 14— 20 aprilie. Concursul va cuprinde probe obligatorii (recitaluri, solişti vocali — muzică uşoară şi populară — scenete, monologuri, epigrame) şi la alegere (dansuri populare, moderne, solişti instrumentişti, piese intr-un act, brigadă artistică de agitaţie, creaţii originale etc.). Şi unii profesori Ceea ce caracterizează, după părerea noastră, activitatea de îndrumare şi control In această primă perioadă a anului este caracterul ei sistematic: este cert că inspectoratul şcolar judeţean a imprimat muncii sale o mai mare responsabilitate, pe măsura cerinţelor pe care documentele Congresului al XI-lea le pun în faţa învăţămintului nostru. Notăm analizele efectuate la Sibiu. Mediaş. Cisnădie. Agnita. Dumbrăveni. Sălişte. Blăjel, Bazna şi in alte localităţi, fiind controlate 94 unităţi şcolare şi asistate la lecţii 772 cadre didactice. Pe aceeaşi linie a muncii sistematice se înscrie şi activitatea din cercurile pedagogice, prezentarea concluziilor activităţii de îndrumare şi control din primul trimestru şcolar precum şi şedinţa cu directorii de şcoli in cadrul căreia a fost analizată situaţia la învăţătură la sfîrşitul primului trimestru. La această din urmă analiză a participat tovarăşul Virgiliu Radulian, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţâmîntului precum şi reprezentanţi ai organelor locale de partid. Au fost evidenţiate aici multe aspecte pozitive din şcoli, s-au analizat critic, principial aspectele negative din unele unităţi şcolare. Care ar fi acestea, la primul rind un mare număr de elevi corigenţi. Din totalul de 87 798 elevi şcolarizaţi, la toate formele de invăţămînt şi în toate tipurile de şcoli din judeţ, au fost promovaţi doar 34 467. Participanţii la discuţii şi materialul prezentat au scos în evidenţă şi unele cauze obiective contribuabile la această stare de fapt: clase cu efective mari (cu peste 40 elevi), programe prea încărcate, existenţa (in clasele primare) a unor elevi care prezintă fenomene de retardare psihică, concediile de boală ale unor cadre didactice etc. Dar, accentul s-a pus pe criticarea exigentă a cauzelor subiective: lipsa de interes a unor elevi faţă de învăţătură, dezinteres din partea unor dascăli, lipsa unor criterii de apreciere a cunoştinţelor, nefolosirea materialului didactic etc. Şcolile cu cea mai scăzută promovabilitate in mediul rural sunt Şcoala generală din Jina, cu 1 la sută, cea din Gura Riului, cu 75,53 la sută şi din Cirlos, cu 78,16 la sută. in aceeaşi ordine de idei, cum poate fi calificată activitatea didactică şi pedagogică a prof. Cristofor Bobrig, de la Liceul economic din Mediaş, care, la obiectul merceologie are 70 la sută corigenţi Acelaşi dascăl, la lucrarea scrisă trimestrială, a avut clase la care 90 la sută din elevi au fost notaţi sub limită ! E firesc? Oare pot fi mulţumiţi de activitatea lor uni profesori de la Liceul mecanic Avrig, de în Şcoala generală din Cirlos Şcoala generală nr. 18 din Sibiu, şcolile generale Gura Jiului, Jina, Poiana. Liceul din Tâlmaciu dacă ne gîndim la numărul de elevi corigenţi? Dar conducerile şcolilor amintite au luat toate măsurile pentru a preîntîmpina asemenea fenomene? Cu siguranţă nu! Concluzia la care s-a ajuns nu putea fi alta decit că fiecare cadru didactic trebuie să-şi reconsidere atitudinea faţă de propria activitate, în ideea lichidării propriilor lipsuri şi mai ales a lacunelor din bagajul de cunoştiinţe ale elevilor. In acest sens, Inspectoratul şcolar judeţean a întocmit un amplu plan de măsuri — care devin safcini pentru conducerile de şcoli — menite să ducă la îmbunătăţirea procesului instructiveducativ, astfel încît sfîrşitul anului şcolar să găsească şcolile din judeţ la nivelul cerinţelor actuale, al prestigiului de care sebucură invăţămîntul sibian. Ab. SOMEŞ AMU Două itinerarii sentimentale Inchipuiţi-vă trei orăşeni care vizitînd cîţiva ani expoziţii de artă populară şi răsfoind paralel albume de acest gen, la un moment dat simt o atît de îmbietoare mireasmă de baştină şi de pămînt, încit chemarea ei devine irezistibilă. Prinde contur atunci dorinţa imperioasă de a cunoaşte izvoarele acestui proces, de a-i căuta obicei, de a înţelege actul care-l constituie, elementele, cadrul, condiţiile. Ar vrea să ştie cum face artistul popular sau artizanul de încorporează lucrului său forţa aceea artistică descinsă din matca obştească şi o păstrează atît de vie în transfigurarea sa. Cei trei oameni pornesc deci pe drumurile ţării, doi împreună, al treilea, cu o sensibilitate mai pronunţată, solitar. Din nordul Moldovei în Banat, din Maramureş în Dobrogea cele două itinerarii sentimentale se interferează adesea, dar niciodată nu se suprapun. In timp ce primii doi, fără să ocolească creatorii populari, întîi zie de preferinţă pe la casele unor pasionaţi locali care, însufleţiţi de acelaşi sentiment, au constituit muzee locale, al treilea îşi alege numai creatorii populari, asistind la întreg ritualul muncii şi chestionîndu-i asupra vieţii lor şi asupra secretului migalei măiestrite prin care însufleţesc frumosul, unii cu acut sau suveica, alţii cu dalta sau roata de olar. Cam aceasta a fost geneza celor două cărţi nu de mult apărute, prima cu titlul „Pe urmele strămoşilor“ de M.I. Pascu şi D. Bondoc, a doua cu titlul „Ca un clopot sună lutul" de Dona Roşu. Evident, itinerariile au inclus şi judeţul nostru. In cea dinţii carte - în ciuda faptului că cei doi autori socotesc că „Mărginimea Sibiului înseamnă mai degrabă o opinie", afirmaţie corigentă la capitolul documentaţie — se dedică pagini simţite muzeelor săteşti din Boita, Gura Riului şi Sibiei (de ce numai acestea — nu ştim) şi unor animatori locali ca Z. Oancea şi F. Ştefănescu, conchizind că mărginenii „au primit întotdeauna cu interes suflului înnoitor al vremurilor, păstrind însă ceea ce era absolut necesar afirmării unei personalităţi marcante...“. Intre cei 18 creatori populari vizitaţi de Dona Roşu, doi sunt din judeţul nostru: ţesătoarele Maria Hanzu din Gura Riului şi Maria Spiridon din Avrig Ea însăşi autoare de versuri, Dona Roşu se apropie cu supleţe şi sensibilitate de gazdele ei, le înţelege şi le simte, chiar dacă pare uneori surprinsă că actele lor de creaţie sunt uimitor de fireşti, lipsite de „tensiuni*. Dialogul se constituie discret dar fluid, nu lipsit de poezie şi de înţelepciune populară. Două cărţi, două itinerarii sentimentale cu reale virtuţi educativ- patriotice, două documente contemporane care se completează reciproc şi adaugă substanţă dragostei noastre pentru acest pămînt şi pentru minunaţii hi* n.. '' C. DRAGOMAN