Tribuna Sibiului, iunie 1975 (Anul 27, nr. 5817-5820)

1975-06-05 / nr. 5817

MUNICIPIUL MEDIAŞ raportează: „Din 29 mai 1975, ora 7, primul pas ÎN CINCINALUL 1976-1980 In 29 mai, ora şapte, la ter­minarea schimbului trei al zi­lei precedente, statisticile înre­gistrau ultimele cifre-reali­­zări, înscriind semnul egal în­tre angajament şi faptă, între voinţă şi realitate. Oamenii muncii din industria Mediaşu­lui, autori ai primului email românesc, ai primului cristal românesc, au semnat pe răbojul muncii pentru ultima dată în contul cincinalului 1971—1975. Circa 24 la sută din produc­ţia unui judeţ in plin proces de afirmare economică — cum este Sibiul — a fost înfăptuită exemplar, medieşenii îndepli­nind cu cinste hotârîrea Confe­rinţei extraordinare a organi­zaţiei judeţene de partid. Dincolo de limbajul esenţia­­lizat al cifrelor descifrăm at­mosfera de puternică emulaţie ce caracterizează activitatea (Continuare în pag. a IV-a) V. BARBU O nouă premieră industrială Sau,de­spre osmoza tinereţe — competenţă tehnică In aceste zile harta economi­că a judeţului înregistrează un nou contur, odată cu punerea In funcţiune a atelierului de vopsitorie din cadrul secţiei hidropneumatice a întreprinde­rii „Balanţa“ din Sibiu. Eve­nimentul, dincolo de plusul de noutate ce-l aduce, marchează un alt moment, important, pe traiectoria premierelor ce au loc aici, in tinăra zonă indus­trială a oraşului. Cine sunt au­torii şi ce Însemnătate are obiectivul? A defini colectivul de muncă de la „Balanţa II“ — cum se obişnuieşte să se spună — pre­supune, in primul rînd, stabi­lirea unor coordonate in inte­riorul cărora o mină de oa­meni Încearcă răsturnarea stă­rilor de lucruri tradiţionale şi Înlocuirea lor cu altele noi. Şi, In această versiune, am men­ţiona drept cap de afiş al „specificului“ faptul că secţia H.P. constituie perimetrul pe suprafaţa căruia, pentru prima dată în judeţ, elementele de mecanică fină încearcă şi reu­şesc să pătrundă in viaţa eco­nomică, grefîndu-se fericit pe arborele tradiţiei industriale sibiene. In nici doi ani de exis­tentă s-au asimilat cca. 60 ti­puri de produse, toate în pre­mieră pe ţară, executate însă (Continuare în pag. a IV-a) B. VASILE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! O.. JAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII, nr. 5817 Joi 5 iunie 1975 =1­8 pagini, 50 bani ! CINCINALUL-cotă finală întreprinderea ..DUMBRAVAn­­­ii începutul lunii iunie marchează un eveniment de amplă rezonanţă pentru colectivul întreprin­derii de covoare „Dumbrava“ din Sibiu. Urmare a e­­forturilor depuse, a înaltului spirit de echipă ce există aici, sarcinile de plan aferente actua­lului cincinal au fost îndeplinite îna­inte de termen. Succesul reflectă nu numai pulsul activităţii producti­ve, într-o unitate dotată cu mijloace de producţie moder­ne, ci şi cota parti­cipării acestui co­lectiv de muncă la înfăptuirea angaja­mentului asumat de oamenii muncii din judeţul Sibiu — cincinalul în patru ani şi jumătate. Urmare a avan­sului cîştigat­, în viitoarele luni, care au mai rămas pînă la finele anului, se va realiza suplimen­tar o producţie glo­bală în valoare de peste 182 milioane lei. I­CEM­ENERG Alte două unităţi economice sibiene au raportat în cursul ultimei decade a lunii mai în­deplinirea prevederilor planu­lui cincinal: ICEMENERG şi fabrica de săpun „Steaua“. Două colective de muncă mici, dar care, în timp, ne-au obis­ şi „Steaua“ unit cu remarcabile fapte de muncă şi bilanţuri economice. De data aceasta, specialiştii de la ICEMENERG prelimină rea­lizarea, pînă la finele anului, a unei producţii suplimentare in valoare de 13,5 milioane lei, iar colectivul de la „Steaua“ — 27,6 milioane lei, întreprinderea mecanică Mirşa. Imagini cotidiene ale muncii unui harnic colectiv care, de curînd, s-a înscris printre cei care au raportat îndeplinirea planului cincinal. Aici, oamenii sunt aşadar reco­mandaţi pretutindeni, la fiecare loc de muncă, de faptele lor, de izbinzile lor înscrise statornic in­­cronica întrecerii socialiste Decretul Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România cu privire la stabilirea programului de funcţionare a uni­tăţilor comerciale şi de alimentaţie publică aduce sub­stanţiale îmbunătă­ţiri în aprovizio­narea oamenilor muncii, creeaza con­diţii deosebit de favorabile pentru folosirea raţională a timpului cetăţe­nilor, acordă o părintească grijă, in contextul politi­cii educative a partidului, creşte­rii sănătoase şi ci­vilizate a tinerei generaţii. In lumina preve­derilor decretului, organele de stat din judeţul nostru au trecut imediat la stabilirea de măsuri concrete, elaborind decizii prin care sunt pre­cizate orarele şi condiţiile de func­ţionare a fiecărei tip unităţi comerciale In parte. Astfel: • Centre­le de lapte şi pli­ne, şi unităţile a­­limentare vor func­ţiona, diferenţiat, începînd de la ora 5 la 21 . Unităţi­le de alimentaţie publică: bufetele şi cofetăriile care servesc şi micul dejun — de la 6 la 22; bufetele de la 7 la 22; restau­rantele, diferenţiat — de la 8 la 24. • In unităţile ali­mentare şi de ali­mentaţie publică nu se vor desface băuturi­­ alcoolice înainte de ora 7. • In cofetării nu se servesc (nu se desfac sub nici o formă) băuturi al­coolice • Chioşcu­rile pot vinde bă­uturi alcoolice nu­mai pentru acasă (şi nu Înainte de ora 7) • La resta­ Importante măsuri pentru buna func­ţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică ,f­urantele şi localu­rile (inclusiv can­tinele) unde se or- j ganizează banchete * şi nunţi ora de în- I chidere va fi 24. In acest program se vor încadra şi cei care au con-­­ tractat petreceri de I acest gen înaintea I apariţiei decretului • Banchetele şco- ■ lare, indiferent de locul unde se des­făşoară, sunt admi­se numai pînă la I ora 23 . Aprovi­zionarea tuturor unităţilor com­er- . ciale şi de alimen­taţie publică se va­­ face in afara pre­ ţ lor de program,­­ pentru a nu per- I turba desfacerea mărfurilor şi buna I deservire • Orga­nele din conduce­rea comerţului şi cele de control co- ‘ mercial vor lua toate măsurile pen-­­ tru încadrarea în­­ programele stabili- ■ te a tuturor unită- ■ ților la care se re­feră aceste hotă­­riri. CALITATE ŞI RĂSPUNDERE Ce fel de cetăţean al comunei ? După cum este cunoscut, în Plenara Comitetului judeţean de partid din 27 mai a.c. s-a întreprins o amplă evaluare a stărilor de lucruri din agricul­tură. Un plan de măsuri arti­culat pe ideea cuprinderii şi rezolvării tuturor aspectelor­­ curente şi de perspectivă — urmează să direcţioneze un larg evantai de activităţi ale organelor de partid şi de stat, ale conducerilor unităţilor a­­gricole, ale unităţilor speciali­zate, ale specialiştilor. Priori­tăţile se numesc: aplicarea măsu­rilor care să a­­sigure elimina­rea procesului de eroziune şi a excesului de umiditate, pune­rea în valoare a tuturor tere­nurilor, îmbunătăţirea structu­rii culturilor şi aplicarea unei rotaţii raţionale a acestora; modernizarea şi dezvoltarea plantaţiilor de vii şi pomi; va­lorificarea integrală a marilor rezerve de pajişti naturale, dez­voltarea mai accentuată a bo­vinelor şi ovinelor, organizarea întregului teritoriu agricol, creş­terea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, accelera­rea procesului de concentrare şi specializare a producţiei a­­gricole, folosirea raţională a forţei de muncă şi a mijloace­lor băneşti, întărirea ordinei şi disciplinei, creşterea eficienţei economice. Planuri proprii, cuprinzătoa­re, cu responsabilităţi precise şi termene, gama întreagă a problemelor unităţilor agrico­le, ale comunelor sunt în lu­cru, în dezbaterea activelor de partid comunale, a cooperati­velor. Important este ca nomi­nalizarea problemelor, demer­surile şi acţiunile pentru rezol­varea lor, căile şi mijloacele ce urmează să fie puse la contribuţie să se facă şi să se aleagă cu maximă răspundere, cu realism, plecînd de la cerinţa expresă ca acestea să determine un salt calitativ în abor­darea tuturor aspectelor pro­ducţiei agricole din toate sectoa­rele. Problema­tica trebuie gîn­dită într-o per­spectivă largă, îmbinînd ce­rinţele actualităţii imediate cu cele ale viitorului. Comitetele comunale de par­tid şi consiliile populare tre­buie să facă din sporirea şi îmbunătăţirea eficienţei pro­ducţiei agricole un indiciu clar al sporirii calităţii muncii lor, al creşterii răspunderii comu­niste a fiecărui membru de partid, a fiecărui specialist şi lucrător. # Ştim că în judeţul nostru, puternic industrializat, masa locuitorilor comunei nu este identică cu masa lucrătorilor din agricultură. Navetismul este, la urma urmei, un feno­men obiectiv. Da, dar de aici şi pînă la pretenţia unor lo­cuitori ai satelor de a cumpăra laptele, carnea, pîinea de la oraş, fără a se simţi obligaţi să producă în gospodăria lor nimic, fără să contribuie cu ni­mic la producţia unităţii agri­cole­ din comuna în care locu­iesc trebuie să existe o dis­tanţă care este cea a necesarei răspunderi cetăţeneşti. Trebuie să fie clară pentru orice om care trăieşte în co­mună, — de la muncitori şi casnică la profesor, de la elev şi student la oricare fel de sa­lariat — obligaţia civică, mo­rală de a contribui la creşterea producţiei agricole, la sporirea cantităţii şi calităţii produselor agroalimentare. A fi cetăţean al comunei în­seamnă a produce, a ajuta la creşterea producţiei agroali­­mentare! Pentru o producţie agricolă sporită şi eficientă! Cadran politic • Simbăta, 31 mai 1975, s-a desfăşurat sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita din ţara noastră a de­legaţiei de partid şi guverna­mentale a R.P.D. Coreene, con­dusă de Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare privind vizita în Re­publica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Elene, Con­stantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşul Kim Ir Sen, vizita înalţi­lor oaspeţi coreeni drept o im­portantă contribuţie la dezvol­tarea permanentă a relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colabo­ (Continuare In pag. a V-a)

Next