Tribuna Sibiului, iunie 1975 (Anul 27, nr. 5817-5820)
1975-06-05 / nr. 5817
MUNICIPIUL MEDIAŞ raportează: „Din 29 mai 1975, ora 7, primul pas ÎN CINCINALUL 1976-1980 In 29 mai, ora şapte, la terminarea schimbului trei al zilei precedente, statisticile înregistrau ultimele cifre-realizări, înscriind semnul egal între angajament şi faptă, între voinţă şi realitate. Oamenii muncii din industria Mediaşului, autori ai primului email românesc, ai primului cristal românesc, au semnat pe răbojul muncii pentru ultima dată în contul cincinalului 1971—1975. Circa 24 la sută din producţia unui judeţ in plin proces de afirmare economică — cum este Sibiul — a fost înfăptuită exemplar, medieşenii îndeplinind cu cinste hotârîrea Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid. Dincolo de limbajul esenţializat al cifrelor descifrăm atmosfera de puternică emulaţie ce caracterizează activitatea (Continuare în pag. a IV-a) V. BARBU O nouă premieră industrială Sau,despre osmoza tinereţe — competenţă tehnică In aceste zile harta economică a judeţului înregistrează un nou contur, odată cu punerea In funcţiune a atelierului de vopsitorie din cadrul secţiei hidropneumatice a întreprinderii „Balanţa“ din Sibiu. Evenimentul, dincolo de plusul de noutate ce-l aduce, marchează un alt moment, important, pe traiectoria premierelor ce au loc aici, in tinăra zonă industrială a oraşului. Cine sunt autorii şi ce Însemnătate are obiectivul? A defini colectivul de muncă de la „Balanţa II“ — cum se obişnuieşte să se spună — presupune, in primul rînd, stabilirea unor coordonate in interiorul cărora o mină de oameni Încearcă răsturnarea stărilor de lucruri tradiţionale şi Înlocuirea lor cu altele noi. Şi, In această versiune, am menţiona drept cap de afiş al „specificului“ faptul că secţia H.P. constituie perimetrul pe suprafaţa căruia, pentru prima dată în judeţ, elementele de mecanică fină încearcă şi reuşesc să pătrundă in viaţa economică, grefîndu-se fericit pe arborele tradiţiei industriale sibiene. In nici doi ani de existentă s-au asimilat cca. 60 tipuri de produse, toate în premieră pe ţară, executate însă (Continuare în pag. a IV-a) B. VASILE PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! O.. JAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII, nr. 5817 Joi 5 iunie 1975 =18 pagini, 50 bani ! CINCINALUL-cotă finală întreprinderea ..DUMBRAVAnii începutul lunii iunie marchează un eveniment de amplă rezonanţă pentru colectivul întreprinderii de covoare „Dumbrava“ din Sibiu. Urmare a eforturilor depuse, a înaltului spirit de echipă ce există aici, sarcinile de plan aferente actualului cincinal au fost îndeplinite înainte de termen. Succesul reflectă nu numai pulsul activităţii productive, într-o unitate dotată cu mijloace de producţie moderne, ci şi cota participării acestui colectiv de muncă la înfăptuirea angajamentului asumat de oamenii muncii din judeţul Sibiu — cincinalul în patru ani şi jumătate. Urmare a avansului cîştigat, în viitoarele luni, care au mai rămas pînă la finele anului, se va realiza suplimentar o producţie globală în valoare de peste 182 milioane lei. ICEMENERG Alte două unităţi economice sibiene au raportat în cursul ultimei decade a lunii mai îndeplinirea prevederilor planului cincinal: ICEMENERG şi fabrica de săpun „Steaua“. Două colective de muncă mici, dar care, în timp, ne-au obis şi „Steaua“ unit cu remarcabile fapte de muncă şi bilanţuri economice. De data aceasta, specialiştii de la ICEMENERG prelimină realizarea, pînă la finele anului, a unei producţii suplimentare in valoare de 13,5 milioane lei, iar colectivul de la „Steaua“ — 27,6 milioane lei, întreprinderea mecanică Mirşa. Imagini cotidiene ale muncii unui harnic colectiv care, de curînd, s-a înscris printre cei care au raportat îndeplinirea planului cincinal. Aici, oamenii sunt aşadar recomandaţi pretutindeni, la fiecare loc de muncă, de faptele lor, de izbinzile lor înscrise statornic incronica întrecerii socialiste Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică aduce substanţiale îmbunătăţiri în aprovizionarea oamenilor muncii, creeaza condiţii deosebit de favorabile pentru folosirea raţională a timpului cetăţenilor, acordă o părintească grijă, in contextul politicii educative a partidului, creşterii sănătoase şi civilizate a tinerei generaţii. In lumina prevederilor decretului, organele de stat din judeţul nostru au trecut imediat la stabilirea de măsuri concrete, elaborind decizii prin care sunt precizate orarele şi condiţiile de funcţionare a fiecărei tip unităţi comerciale In parte. Astfel: • Centrele de lapte şi pline, şi unităţile alimentare vor funcţiona, diferenţiat, începînd de la ora 5 la 21 . Unităţile de alimentaţie publică: bufetele şi cofetăriile care servesc şi micul dejun — de la 6 la 22; bufetele de la 7 la 22; restaurantele, diferenţiat — de la 8 la 24. • In unităţile alimentare şi de alimentaţie publică nu se vor desface băuturi alcoolice înainte de ora 7. • In cofetării nu se servesc (nu se desfac sub nici o formă) băuturi alcoolice • Chioşcurile pot vinde băuturi alcoolice numai pentru acasă (şi nu Înainte de ora 7) • La resta Importante măsuri pentru buna funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică ,furantele şi localurile (inclusiv cantinele) unde se or- j ganizează banchete * şi nunţi ora de în- I chidere va fi 24. In acest program se vor încadra şi cei care au con- tractat petreceri de I acest gen înaintea I apariţiei decretului • Banchetele şco- ■ lare, indiferent de locul unde se desfăşoară, sunt admise numai pînă la I ora 23 . Aprovizionarea tuturor unităţilor comer- . ciale şi de alimentaţie publică se va face in afara pre ţ lor de program, pentru a nu per- I turba desfacerea mărfurilor şi buna I deservire • Organele din conducerea comerţului şi cele de control co- ‘ mercial vor lua toate măsurile pen- tru încadrarea în programele stabili- ■ te a tuturor unită- ■ ților la care se referă aceste hotăriri. CALITATE ŞI RĂSPUNDERE Ce fel de cetăţean al comunei ? După cum este cunoscut, în Plenara Comitetului judeţean de partid din 27 mai a.c. s-a întreprins o amplă evaluare a stărilor de lucruri din agricultură. Un plan de măsuri articulat pe ideea cuprinderii şi rezolvării tuturor aspectelor curente şi de perspectivă — urmează să direcţioneze un larg evantai de activităţi ale organelor de partid şi de stat, ale conducerilor unităţilor agricole, ale unităţilor specializate, ale specialiştilor. Priorităţile se numesc: aplicarea măsurilor care să asigure eliminarea procesului de eroziune şi a excesului de umiditate, punerea în valoare a tuturor terenurilor, îmbunătăţirea structurii culturilor şi aplicarea unei rotaţii raţionale a acestora; modernizarea şi dezvoltarea plantaţiilor de vii şi pomi; valorificarea integrală a marilor rezerve de pajişti naturale, dezvoltarea mai accentuată a bovinelor şi ovinelor, organizarea întregului teritoriu agricol, creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, accelerarea procesului de concentrare şi specializare a producţiei agricole, folosirea raţională a forţei de muncă şi a mijloacelor băneşti, întărirea ordinei şi disciplinei, creşterea eficienţei economice. Planuri proprii, cuprinzătoare, cu responsabilităţi precise şi termene, gama întreagă a problemelor unităţilor agricole, ale comunelor sunt în lucru, în dezbaterea activelor de partid comunale, a cooperativelor. Important este ca nominalizarea problemelor, demersurile şi acţiunile pentru rezolvarea lor, căile şi mijloacele ce urmează să fie puse la contribuţie să se facă şi să se aleagă cu maximă răspundere, cu realism, plecînd de la cerinţa expresă ca acestea să determine un salt calitativ în abordarea tuturor aspectelor producţiei agricole din toate sectoarele. Problematica trebuie gîndită într-o perspectivă largă, îmbinînd cerinţele actualităţii imediate cu cele ale viitorului. Comitetele comunale de partid şi consiliile populare trebuie să facă din sporirea şi îmbunătăţirea eficienţei producţiei agricole un indiciu clar al sporirii calităţii muncii lor, al creşterii răspunderii comuniste a fiecărui membru de partid, a fiecărui specialist şi lucrător. # Ştim că în judeţul nostru, puternic industrializat, masa locuitorilor comunei nu este identică cu masa lucrătorilor din agricultură. Navetismul este, la urma urmei, un fenomen obiectiv. Da, dar de aici şi pînă la pretenţia unor locuitori ai satelor de a cumpăra laptele, carnea, pîinea de la oraş, fără a se simţi obligaţi să producă în gospodăria lor nimic, fără să contribuie cu nimic la producţia unităţii agricole din comuna în care locuiesc trebuie să existe o distanţă care este cea a necesarei răspunderi cetăţeneşti. Trebuie să fie clară pentru orice om care trăieşte în comună, — de la muncitori şi casnică la profesor, de la elev şi student la oricare fel de salariat — obligaţia civică, morală de a contribui la creşterea producţiei agricole, la sporirea cantităţii şi calităţii produselor agroalimentare. A fi cetăţean al comunei înseamnă a produce, a ajuta la creşterea producţiei agroalimentare! Pentru o producţie agricolă sporită şi eficientă! Cadran politic • Simbăta, 31 mai 1975, s-a desfăşurat sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita din ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare privind vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o importantă contribuţie la dezvoltarea permanentă a relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colabo (Continuare In pag. a V-a)