Tribuna Sibiului, august 1975 (Anul 27, nr. 5826-5829)
1975-08-07 / nr. 5826
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN _____Anul XXVII, nr. 5826 :EEEEEE=EE Joi, 7 August 1975 ...................- — 8 pagini 50 bani = n lusT REALIZĂRI DE PRESTIGIU IX CINSTEA MARI! SĂRBĂTORI 365 milioane lei producţie suplimentară Sfîrşitul lunii iulie coincide, pentru colectivul de muncă de la întreprinderea „Independenţa“ din Sibiu, cu în■scrierea ultimelor operaţiuni ,rin contul producţiei actualului cincinal. Principalul indicator — producţia marfă — a fost realizat integral ceea ce presupune înfăptuirea sarcinilor planului cincinal în 4 ani şi 7 luni. Avansul cîştigat permite harnicului colectiv sibian realizarea suplimentară, pînă la 31 decembrie 1975, a unei producţii industriale în valoare de 365 milioane lei. „ 13 DECEMBRIE" SIBIU. Pentru „EXPO 75“ Miercurea trecută a fost definitivată gama exponatelor pentru noua ediţie sibiană „EXPO *75“. Vor fi prezentate publicului — pentru prima oară în ţară — modele unicate de sacoşe sport şi seturi voiaj cu imprimare serigrafică. Genţile şi poşetele pentru femei, executate ton în ton, vor anticipa linia modei anului 1976. Prestigiosul colectiv de creaţie eonii (Continuare în pag. a IV-a) , la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, sîmbătă după-amiază au sosit în Capitală, într-o vizită oficială în ţara noastră, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Gerald R. Ford, împreună cu soţia, Elisabeth Ford. Convorbirile oficiale între cei doi şefi de state, începute sîmbătă, 2 august, au continuat duminică, la Sinaia, după care, in aceeaşi zi, au fost semnate Instrumentele de ratificare a Acordului comercial şi Comunicatul comun. In după-amiaza aceleiaşi zile a avut loc ceremonia plecării înalţilor oaspeţi de pe aeroportul Otopeni. Cotidienele au publicat numeroase telegrame trimise din toate colţurile ţării pe adresa C.C. al P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care comuniştii, întregul nostru popor, într-o unanimă satisfacţie, salută şi aprobă cuvîntarea preşedintelui Republicii Socialiste România la tribuna marelui forum european de la Helsinki. Exprimîndu-şi sentimentele de mîndrie patriotică pentru ideile realiste, constructive, strălucit exprimate în cuvîntarea conducătorului statului nostru, întregul popor se (Continuare in pag. a VIII-a) Bilanţ economic substanţial In ampla întrecere pentru devansarea sarcinilor cincinalului, industria judeţului nostru înscrie noi rezultate meritorii. Mobilizîndu-se exemplar, valorificînd la un înalt grad de eficienţă potenţialul material şi uman existent, unităţile noastre economice au raportat în bilanţul primelor şapte luni ale anului realizarea unor însemnate cantităţi de produse peste plan. In perioada menţionată s-au livrat suplimentar maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere în valoare de 1,11 milioane Iei, 330 tone utilaje pentru lucrări miniere, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria uşoară şi alimentară, 575 m.c. cherestea răşinoase, 546 mii m.p. geam tras*, Confecţii textile în valoare de 2,57 milioane lei, 80 tone unt şi altele. Un nou obiectiv in avans In cinstea marii sărbători de la 23 august, şantierul Dumbrăveni al Grupului de şantiere industriale Sibiu raportează un important succes: zilele trecute au fost predate, în localitate, 8 hectare de sere cu un avans de 4 luni faţă de planul de stat. Cu această nouă realizare, sunt create condiţii optime pentru ca întreprinderea de sere din Dumbrăveni să beneficieze de întreaga suprafaţă de 50 ha pînă la sfîrşitul lunii noiembrie a.c. Zilele trecute, la întreprinderea „Emailul roşu" din Mediaş s-a repus in funcţiune cuptorul nr. 2. MUNICIPIUL SIBIU Dacă nu putem asigura (deocamdată) mai multă apă PUTEM PRETINDE (şi asigura) MAI MULTĂ RĂSPUNDERE in GOSPODĂRIREA ACESTEIA! Deficitul de apă pentru Sibiu rămine o chestiune cronică, aşa cum reiese dintr-o analiză obiectivă a situaţiei existente (şi care nu se referă doar la ziua de azi!). După cum se ştie, sunt în curs amenajări de amplu efort bănesc şi material pentru creşterea substanţială a debitelor de apă, a posibilităţilor de tratare, transport şi asigurare la consumatori. Totuşi situaţia din aceste ultime săptămîni şi zile nu are pe de-a întregul înţelesul cauzelor obiective invocate de factorii responsabili, intervenind aici — fără dubii — (prea multe) situaţii şi împrejurări generate de lipsa de disciplină şi răspundere, imputabilă tocmai celor care ar trebui să fie campionii întronării unui climat de ordine în acest dorimeniul Cu sensul şi intenţia de a acţiona pentru remedierea uno® asemenea situaţii şi preîntâmpinarea unor circumstanţe viitoare nedorite, s-a întreprins o analiză a stărilor de lucruri, secretariatul Comitetului municipal de partid şi, apoi, Comitetul executiv stabilind ce trebuie făcut acum pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a Sibiului. Să notăm mai întîi cîteva constatări care au stat la baza analizei: In ultimii ani au fost emise două decizii ale Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean (427/1971; 14/72) şi o Hotărîre a Consiliului popular al municipiului (3/1972). Sarcinile reieşite din acestea au fost în parte realizate (montarea colierelor la conducta de aducţiune de la Gura Rîului şi remedieri la de(Continuare In pag. a Vll-a) .VICTOR DOMŞA CONFERINŢA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE ÎN EUROPA Poziţia României socialiste a fost reprezentată prin cuvintul celui mai autorizat exponent al voinţei de pace şi colaborare internaţională a poporului nostru, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU Suntem martorii unuia dintre cele mai mari eforturi colective realizate pînă în prezent de ansamblul statelor europene în domeniul păcii. Multiplele luări de poziţie legate de acest eveniment converg spre ideea unui optimism robust, în sensul că Conferinţa general-europeană încheiată cu succes, acum cîteva zile la Helsinki, va avea o înrîurire puternică asupra destinului european. Marele vis umanist, credinţa într-o posibilă pacificare a Europei, care altă dată părea irealizabilă, a început să prindă contur, să-şi deschidă drum în limitele realităţii noastre, printr-o politică chibzuită şi raţională, bazată pe principiile respectului reciproc al punctelor de vedere proprii privind destinul fiecărui popor. Treizeci şi trei de state europene precum şi S.U.A. şi Canada, reprezentate la cel mai înalt nivel, au semnat „Actul final", document programatic care propune o Europă nouă, a păcii şi cooperării prieteneşti în condiţii de deplină suveranitate şi egalitate între naţiuni, de respectare a principiilor noi care trebuie să guverneze relaţiile dintre state egale în drepturi. O generaţie greu încercată de conflagraţiile trecutului depune toate eforturile pentru a asigura generaţiei viitoare o lume normală, relaxată şi paşnică, o certitudine a triumfului raţiunii limpezi şi drepte asupra pasiunilor egoiste care, declanşînd energii distructive, au însemnat de atîtea ori cu foc şi cu singe graniţele intre popoare. O primă probă de realizare In practică a acestei opere de politică umanitară sub semnul unei civilizaţii comune o constituie reuşita Conferinţei, al cărei „Act final" este rezultatul unei activităţi perseverente de acorduri, de colaborări, de conciliere a opiniilor firesc diferite (Continuare in pag. a VIII-a)" Ritmul livrărilor la fondul de stat poate fi intensificat! Interviu cu ing. Al. Pătruţa, dir. gen. al Direcţiei judeţene a agriculturii — Pînă la data de 6 august a.c. în judeţul nostru recoltarea griului a fost efectuată pe 83 la sută din suprafeţele planificate. Faţă de această situaţie cum se prezintă achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat? — Cifrele iniţial stabilite în acest sens au fost reaşezate, avîndu-se în vedere nerealizările producţiei planificate în multe unităţi. Totuşi, chiar faţă de ultima cifră preliminată ca fond de stat la grîu, pînă la data de 6 august a.c. unităţile agricole au realizat doar cca 56 la sută. Evident, această neconcordanţă între ritmul recoltării griului şi achitarea obligaţiilor asumate faţă de stat este de sorginte organizatorică. — Am dori cîteva argumente în sprijinul afirmaţiei... — Unităţi cum sunt C.A.P. Arpaşu de Jos, Cîrţişoara, Laslea, Loamneş, Ruşi, Ludoş, Miercurea Sibiului, Sîngătin, Sibiu-Turnişor, Şelimbăr, Şeica Mare ş.a., deşi încă nu au încheiat recoltarea griului şi secarei au depăşit sau sunt aproape de realizarea sarcinilor asumate. Alte cooperative agricole — Sacadate, Copşa Mică, Şeica Mică, Bazna, Blăjel, Dobîrca, Apaldul de Sus, Cristian, Şura Mică ş.a. — terminînd secerişul griului au încheiat sau sunt pe punctul de a se achita şi de obligaţiile asumate faţă de stat. In acelaşi timp însă, deşi au recoltat griul de pe toate suprafeţele rămase în cultură, cooperativele agricole Micăsasa, Valea Viilor, Boian sunt mult rămase în urmă cu achitarea obligaţiilor faţă de stat. In întîrziere cu livrările, faţă de ritmul recoltărilor, sunt şi C.A.P. Moşna, Brateiu, Alma, Şura Mare, Păuca, Nocrich, Armeni, Retiş, Chirpăr ş.a. — Ce acţiuni se impun a fi întreprinse pentru intensificarea ritmului la achitarea obligaţiilor faţă de stat? . . .«• condducerile unităţilor să analizeze operativ situaţia concretă existentă şi, în funcţie de aceasta, să organizeze mai bine transportul griului In bazele de recepţie. Pentru aceasta este necesar să se stabilească grafice zilnice de lucru, avîndu-se in vedere folosirea mai bună a mijloacelor de transport. Interviu realizat de Gh. Văleanu „ÎNDESIND NESĂŢIOŞI, in sacul fara fund AL LĂCOMIEI..iată titlul şi sensul articolului din pagina VIL Veţi putea constata din statistici mai mult decit lămuritoare că nu poate fi vorba de mai puţin zahăr, mai puţin ulei etc., desfăcute populaţiei. Dimpotrivă! In acest context paradoxal la urma urmei îi veţi recunoaşte pe unii care dereglează sistemul aprovizionării realizînd la domiciliu adevărate vizuini de bursuci, „arsenale" ale lăcomiei. (Citiţi articolul din pagina VII).