Tribuna Sibiului, martie 1976 (Anul 28, nr. 5856-5859)

1976-03-04 / nr. 5856

Sa aplicăm integral în viaţă sarcinile trasate -o de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , la recenta şedinţă de lucru de la C. C. al P. C. R. • Mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor umane şi mate­­riale ale satelor! • Fiecare fiu al satului, un ostaş vrednic în bătălia pentru producţie agricolă superioară! Este realmente tonic să constaţi că în modul de abordare a sarcinilor specifice lucrătorilor ogoarelor au intervenit, în ani, importante mutaţii calitative. Ne referim în principal la înţelegerea imperativului de esenţă că munca în unităţile agricole trebuie gîndită sub semi­nul continuităţii, că împărţirea acesteia pe campanii — cu pauze în care, vezi doamne, ţăranul stă la gura sobei — reprezintă o op­tică depăşită. Nu este locul să întreprindem aici o de­monstraţie pentru că oricine ştie ce­ şi cum trebuie făcut, să zicem, iarna pentru ca ano­timpul însăminţărilor să decurgă strict după regulile ştiinţei agricole. Din acest punct pri­vind lucrurile, fie şi numai o listă a lucră­rilor realizate în acest anotimp ar fi lămu­ritoare. Normal este, însă, să vedem că în unele părţi mai sunt rămîneri în urmă în pregătirea startului din primăvară datorită tocmai unor mentalităţi învechite. Mai sunt unităţi in care transportul îngrăşămintelor, procurarea semin­ţelor, lucrările posibile pe păşuni, de hidro­amelioraţii prevăzute în planuri ample de ac­tivitate şi dezbătute cu obştea satelor au ră­mas frumos în sertare. Explicaţia explicaţiilor (Continuare in pag. a V-a) Reflex infringerea unei false imagini Se mai aud — e drept din ce in ce mai puţin fi cu nici o putere de inr­urire — glasuri ale unor indivizi, aşa zis cunoscători, ce etichetează nivelul scăzut al unor activităţi cu tocitul şi ne­adevăratul „ca la C.A.P.". De loc onoratele persoane de care e vorba nu fac altceva decit etalîndu-şi „sfertodoctismul“, să demonstreze o gravă şi pericu­loasă necunoaştere a unei caracte­ristici a vieţii noastre sociale şi anume participarea activă şi conştientă la conducerea treburi­lor d­recte a muncii în C.A.P. — participare situată pe coordo­natele democraţiei socialiste. Reflecţia mi-a revenit insistent in minte pe parcursul participării la adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a cooperatorilor (Continuare în pag. a II-a) TRAIAN RUSU I­I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA U. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 8 pagini 50 bani Joi 4 martie 1976 Anul XXVIII, nr. 5856 La cercul micilor ţesătoare de la Casa pionierilor din Sibiu Foto: FRED M­SS Lai întreprinderea de mănuşi şi ciorapi Agnita se naţie în aceste zile o promiţătoare iniţiativă In obiectiv: optimizarea structurii organizatorice, eficienţa Recent, în cuvin­tarea secretarului general al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, rostită la primul Congres al consiliilor populare se făceau o serie de apre­cieri critice vizînd ten­dinţa menţinerii unui greoi aparat funcţionă­resc în unele unităţi eco­nomice. După cum se ştie elaborarea şi apli­carea Decretului 162/73 răspunde unor atari deziderate, asigurînd structuri organizatorice noi, în cadrul cărora diferitele categorii de specialişti să se utilizeze în raport cu nevoile e­­fective ale producţiei. Se pare, totuşi, că nu în toate cazurile s-a renun­ţat la criteriile sumare, la judecăţile subiective în stabilirea necesarului de personal tehnico-ad­­ministrativ, că anumite „posturi“ desfiinţate ini­ţial au reapărut, deghi­zate. Despre o acţiune, vizînd optimizarea rapor­tului în discuţie, aflată foarte aproape de sta­diul aplicării, am stat de vorbă zilele trecute cu directorul întreprinderii de mănuşi şi ciorapi din Agnita, ’ CONSTANTIN IONESCU. (amănunte în pag. a IV-a) Discuţie consemnată de EMIL DAVID De ziua lor De ziua lor, ca-n fiecare^ jm, cu ruj Ic tul curat şi gtndul bun, Ic adresam femeijo r noastre urarea simpla, romaneasca: LA MULŢI ANI! De ziua lor, mai mult ca oricind, ni le simţim aproape, le simţim căldură mîngîierii şi-a privirii şi optimismul şi bucuria împlinirilor. • Fără a stărui în laude vom spune că astăzi, lor, tovarăşelor noastre, le datorăm mai mult ca oricînd stimă şi respect pentru tot ce fac pentru viaţă, pentru bunăstare, pentru fericire. Fiindcă — o spunem, cu mîndrie — ele (Continuare în pag. a IV-a) INDEPENDENŢA, idee-forţă pe verticala devenirii noastre istorice Istoriceşte e dovedit că veacurile de luptă pentru păs­trarea fiinţei statale româneşti împotriva cotropirilor străine au înfipt adînc in conştiinţa p­oporului român spiritul de li­bertate şi independenţă. Ceea ce cărturarii secolelor mai a­­propiate numeau independenţă politică ori suveranitate naţio­nală, poporul numise întotdea­una neatîrnarea sau dreptul de a fi stăpîn la el acasă, pe în­treaga vatră strămoşească. In­cadenţa şi valurile de­venirii istorice europene, ro­mânii evului mediu şi ai epocii moderne au dovedit de­­ atîtea ori măsura în care preţuiau idealurile de libertate şi liber­tatea vetrei lor. Faptele, de ră­sunet european atunci şi cu vibrant mesaj pentru cei de apoi, formează însăşi istoria n­oastră. Naşterea statelor feudale ro­mâneşti în secolul al XIV-lea s-a petrecut în contextul lup­tei pentru înfrîngerea oştilor trufaşe străine, aşezînd funda­ment trainic spiritului de in­dependenţă in conştiinţa popu­lară colectivă. Secolele ce au urmat , cu atacurile cotropi­toare felurite, au înscris jert­fele populare pentru salvarea fiinţei statale de sine stătă­toare, sau pentru recuperarea ei cînd aceasta fusese ştirbi­tă de imperiile vecine. Pe cul­mile acestei lupte neîntrerup­te purtate de masele poporului s-au înălţat voievozi şi talen­taţi conducători de oşti: Ba­sarab I, Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Ioan Vodă şi atîţia alţii. Dar mărturia vitejiei lor în luptă şi a temerităţii gîn­­durilor ce-i anima o găsim poate mai puţin în tratatele erudiţilor vremii, şi mai mult în posadele şi trecătorile mun­ţilor, în vadurile rîurilor şi Codrii Cosminului. Din epopeea lor şi-au tras seva înţelepciu­nii politice cărturarii vremii, cultivînd-o cu grija vestalelor pentru focul sacru; din ea şi-au extras filon masiv de auten­tică gîndire politică oamenii de acţiune şi primii cugetători ro­mâni moderni din veacurile XVIII şi XIX: Dimitrie Can­­temir,­­ Inochentie Micu, pleia­da boierilor luminaţi din Mol­dova şi Ţara Românească, sau purtătorii luptelor politice şi naţionale din vremea „Sup­­plexului“ în Transilvania, la ea au apelat cei din generaţia revoluţionară a lui Bălcescu şi Avram Iancu, Kogălniceanu şi Cuza pentru a-şi fortifica sen­timentele lor şi ale poporului în lupta pentru unitate naţio­nală şi independenţă politică. Cum veacuri la rînd, sabia fusese in principal condeiul cu care românul trebui să afirme şi să susţină ideea dreptului sacru al poporului de a fi liber şi stăpîn în propria sa ţară, nu trebuie să surprindă că debutul epocii noastre no­(Continuare în pag a lll-a) Dr. TEODOR PAVEL Lector universitar A IV-a Sesiune de comunicări tehnico­­ştiinţifice pentru tineret Incepind de mîine, timp de două zile, Sibiul va fi gazda unei tradiţionale ma­nifestări a creativităţii teh­nice — cea de a IV-a Se­siune de comunicări tehni­­co-ştiinţifice pentru tineret. Organizată­­ de Comitetul ju­deţean Sibiu al U.T.C., actuala sesiune se bucură de participarea unor tineri specialişti din Bucureşti şi judeţele Braşov, Bihor, Mu­reş, Timiş, Teleorman, Sibiu, care au înscris în program 37 de lucrări de mare in­teres. In final, comisia teh­nică a sesiunii va desemna şi premia cele mai intere­sante creaţii tehnice. Manifestarea se va desfă­şura în aula facultăţii si­­biene. CONFERINŢĂ Vineri, 5.III.1976, ora 18, in aula facultăţii din Sibiu prof. univ. dr. Camil Mureşan (Cluj-Napoca) va conferenţia pe tema „Semnificaţia şi rolul istoriei in condiţiile so­cietăţii contemporane". In pagina a 8-a SPORT ) După două luni în industria judeţului Se menţine un ritm bun al realizărilor Sfîrşitul lunii februarie con­semnează un nou bilanţ rod­nic în industria judeţului. Pri­mele date centralizate la Direc­ţia judeţeană de statistică ates­tă o bună ritmicitate în reali­zarea principalilor indicatori economici. La 110 milioane lei se ridică valoarea producţiei globale industriale realizate suplimentar de unităţile noas­tre economice în primele două luni ale anului. Practic, s-a în­registrat o creştere a produc­ţiei faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut cu 10,1 la sută. Sporuri remarcabile s­au In­­(Continuare in pag. a IV-a)

Next