Tribuna Sibiului, august 1976 (Anul 28, nr. 5922-5946)
1976-08-01 / nr. 5922
Anul XXVIII, nr. 5 922 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN III Duminică, 1 august 1976 , pag. 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IAŞI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Teodor Coman, Aurel Duma, a făcut, în cursul zilei de sâmbătă, o vizităde lucru în judeţul Iaşi. Această nouă întilnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii a ilustrat, încă o dată, cu forţa celei mai vii realităţi unitatea poporului în ajurul partidului şi secretarului său general, deplina concordanţă între năzuinţele maselor şi politica partidului, legătura indisolubilă între ţelurile fundamentale promovate de forţa conducătoare a societăţii noastre şi elanul conştient cu care întreaga naţiune munceşte neabătut pentru a da viaţă Hotărîrilor Congresului al XI-lea, Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. . .. Este ora 9,50. Avionul prezidenţial aterizează pe aeroportul din Iaşi, unde sunt arborate, în această dimineaţă, drapele roşii şi tricolore. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai vieţii economice, ştiinţifice şi culturale ieşene. O gardă alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece apoi in revistă garda de onoare. Este intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. In semn de aleasă ospitalitate, un bătrîn muncitor al Nicolinei, împreună cu tinere in pitoreşti costume naţionale, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, pîine şi sare, ploşti cu vin. Mii de ieşeni, aflaţi pe aeroport, trăiesc cu emoţie şi satisfacţie reintîlnirea cu secretarul general al partidului. Intr-o ambianţă sărbătorească, entuziastă, coloana oficială de maşini părăseşte aeroportul, îndreptîndu-se spre municipiul Iaşi. O undă de bucurie străbate marile artere ale oraşului. Localnicii adresează, direct şi cald, tovarăşului Nicolae Ceauşescu urările lor sincere de sănătate şi viaţă lungă, spre binele şi fericirea întregii naţiuni. Manifestări entuziaste se succed neîntrerupt, răsună necontenit urale, aclamaţii. Primul obiectiv al vizitei de lucru a secretarului general al partidului în municipiul Iaşi l-a constituit şantierul Combinatului de utilaje grele. Exprimîndu-şi, plini de entuziasm, bucuria de a-l vedea în mijlocul lor pe secretarul general al partidului, constructorii de pe noua platformă au făcut o primire plină de căldură tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid. In dialogul de lucru pe care îl poartă aici secretarul general al partidului cu membri ai conducerii unor ministere economice, proiectanţi, constructori şi alţi specialişti, care contribuie la înălţarea acestui obiectiv, sunt analizate probleme privind buna desfăşurare a muncii pe acest mare şantier, dezvoltarea şi perspectivele industriei ieşene şi ale ramurii constructoare de maşini grele. Apreciind realizările de aici secretarul general al partidului adresează felicitări colectivelor de proiectanţi şi constructori pentru frumoasele succese obţinute pină în prezent, făcînd, in acelaşi timp, unele recomandări de natură să conducă la creşterea în continuare a eficienţei economice în activitatea unităţilor industriale şi de construcţii. Remarcînd faptul că deşi, în ansamblu, platforma prezintă un indice ridicat de ocupare a terenului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere ca secţiile prelucrătoare să fie concentrate în hale monobloc, ceea ce oferă posibilitatea asigurării unui flux tehnologic continuu. Secretarul general al partidului recomandă ca proiectele de construcţie să fie îmbunătăţite şi prin includerea unor iluminatoare mai mari pentru hale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu indică, de asemenea, să se aibă în vedere o specializare între combinatul ieşean şi celelalte unităţi cu profil similar pentru a se evita transportul pe distanţe prea lungi a utilajelor de mare gabarit care se produc în asemenea uzine. Invitat de gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu dezveleşte, în aplauzele puternice ale mun (Continuare in pag. a IlI-a) O acţiune la zi, de mare importanţă. Completarea golurilor din vii In 19 cooperative agricole de producţie din judeţ a început campania de plantare în goluri a viţelor fortificate în ghivece nutritive. Tehnologie in premieră pe judeţ, producerea viţelor fortificate are drept scop modernizarea plantaţiilor şi se realizează în solarii tip seră (Aciliu şi Şeica Mică) şi solarii tip tunel (Miercurea, Presaca, Blăjel, Laslea etc.) prezentînd o serie de avantaje faţă de procedeele clasice. întreţinerile se fac cu un volum de muncă redus şi se pot asigura la timpul optim toate tratamentele cerute de tehnologie. Procesul transferării vitelor din solarii în plantaţii (149 000 bucăţi) pretinde acţiuni organizatorice conjugate şi trebuie realizate cu directa participare a specialiştilor din unităţi. Pentru optimizarea acestui proces am cerut precizări tovarăşului BORIS CAPONI, inginer şef la întreprinderea viei şi vinului. • Drumurile de la solar la parcele se vor nivela pentru a evita pe cit posibil zdruncinarea ghivecelor. Lucrarea se va organiza pe echipe specializate pe operaţiuni: săpat gropidia(Continuare in pag. a IV-a) ^ • jWtr0% -■ La C.A.P. Șeica Mică, 50 000 răsaduri de viţă au fost crescute sub îngrijirea tehnicianului horticol Nicolae Ivat. UN EVENIMENT EDITORIAL 5M0! Album de broderii si ţesături y y româneşti . In pag. a ll-a M-am oprit o clipă in faţa monumentului cărturarului George Bariţiu din Parcul Astra. Aşa cum stă cu mina întinsă, parcă te îndeamnă la discuţii, la reflecţii... şi gîndul mi-a fugit imediat la lista ce o văzusem de curind pe masa lui Mircea Blaga, preşedintele C.J.C.E.S., listă cu înşiruirea a peste 150 de personalităţi de seamă, oameni iluştri, care s-au născut, au trăit ori au creat pe meleagurile sibiene. Urmele activităţii lor de obşte sunt consemnate în nenumărate hrisoave şi documente, chipul însă ... Dacă aruncăm o privire, ici colo sunt presărate citeva statui in cetatea Sibiului: un Eminescu in Subarini; Goşbuc pe bulevardul Victoriei; in parcul Astra busturile A. Mureşanu, Andrei Şaguna, Gheorghe Lázar, Badea Cirtan şi Oct. Goga (fără text); istoricul Teutsch in piaţa Griviţa, poetul Schiller în piaţa ce-i poartă numele; in cimitirul unei biserici bustul lui Al. Papiu Ilarian. In judeţ: la Mediaş statuile lui Arente Sever şi St. Ludwig Roth; la Fofeldea, a lui August Treboniu Laurean, la Avrig, a dascălului Gheorghe Lazăr; in Alămor chipul lui loan Barac, iar la Miercurea bustul sculptorului Medreaţi... cam atit. Ca in fiecare an ... aşteptăm surprizele Cibiniumului. Poate ... monumentul lui Mihai Viteazul (atît de discutat), cîndva, un grup statuar al paşoptiştilor predominat de un „strigă Bărnuţ din Sibiu“ ... ori altul al umaniştilor sibieni cu Nicolaus Olahus, undeva ar sta bine monumentului tribuniştilor cu Slavici in frunte, ori al grupului celor de la Astra şi Luceafărul. Potrivit ar fi undeva monumentul primului medic român şi înce Carnet sentimental STATUILE SIBIULUI pător intr-ale ziaristicii Ioan Piuariu Molnar cu şi bustul medicului-poet Fr. Krasser. Un grup statuar al pictorilor cu Oct. Smigelschi şi altul al muzicienilor, cu Gh. Dima. Cu timpul, poate va fi realizat art monument al lui lancu de Hunedoara care a luptat lingă Sibiu, altul, al celui care a fost stăpînitor al Ţării Amlaşului şi Făgăraşului, Mircea cel Bătrin, iar ca să ştie generaţiile viitoare cine a fost fiul lui „Dracula“, imortalizarea intr-o dramatică statuiemonument, a uciderii aci a lui Mihnea Vodă cel Rău, ori poate un grup statuar mai re (Continuare lo pag. a ll-a) ’ OPRISIU MIRCEA Produse mai multe, mai competitive dintr-o tonă de metal! S-a afirmat şi se afirmă tot mai frecvent în ultima vreme că metalul, folosirea lui superioară constituie, în multe domenii ale activităţii noastre economice, cheia cu care putem deschide larg porţile eficienţei. Fără îndoială, aşa este... Ciad vorbim de metal, cînd 11 aşezăm în balanţa realizărilor, trebuie să avem foarte clară în minte necesitatea folosirii sale raţionale şi valorificării superioare. Recent, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia din nou că „... o _______________ sarcină centrală — este valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. Trebuie luate măsuri hotărîte ca materiile prime şi materialele să fie folosite pentru obţinerea unei producţii superioare celei din cincinalul trecut, atît ca volum, cit şi din punct de vedere al calităţii. Doresc să reamintesc necesitatea obţinerii unei producţii finite cit mai mari dintr-o tonă de materie primă“. Iată, deci, un subiect asupra căruia toţi specialiştii din industrie au fost invitaţi fără echivoc să mediteze ce producţie finită obţinem dintr-o tonă de metal? Tema este fără îndoială tentantă şi voi zăbovi asupra ei cu cîteva consideraţii desprinse din activitatea susţinută, cotidiană a specialiştilor din întreprinderea „Mecanica“ Sibiu. Evident, primii datori să răspundă cerinţelor mai sus exprimate sunt cercetătorii şi proiectanţii, chemaţi să implementeze cu curaj şi operativitate cele mai noi cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei in producţie. In întreprinderea noastră, activitatea consacrată introducerii la fabricaţie a produselor noi, cu parametri funcţionali ridicaţi, fiabile şi competitive s-a transformat, practic, intr-o amplă acţiune de reprofilare. Este vorba de fabricarea utilajelor pentru prelucrat mase plastice prin extrudere şi injecţie, a căror valoare va reprezenta, la nivelul ultimului an din actualul cincinal, aproximativ 60 la sută din producţia întreprinderii. Cum se regăsesc preocupările de valorificare superioară a metalului în acest profil înnoit? In primul rînd, prin adoptarea unor soluţii constructive moderne, extinzînd folosirea profilelor laminateasamblate prin sudură. S-a avut în vedere și utilizarea profilelor din aliaje neferoase (aluminiu extrudat). In acest sens, de pildă, prin executarea batiurilor mașinilor de extrudere din profile laminate asamblate prin sudură, am obținut un coeficient de utilizare a metalului de cca. 82 la sută, sensibil superior celui înregistrat la alte grupe de produse. Efecte importante a avut alegerea raţională a soluţiilor constructive, prin folosirea elementelor hidro-pneumatice tipizate, cele mai numeroase realizate pe plan local, la „Independenţa“ şi „Balanţa“. O altă preocupare „la zi“ a colectivului nostru vizează înlocuirea, la noile (Continuare in pag. a IV-a) Ing. GHEORGHE DICU, şeful atelierului de proiectare mase plastice de la „Mecanica“ Sibiu METALUL—cum îl gospodărim ? Întreprinderea mecanică Mîrşa. Un ultim control al sistemelor hidraulice la autobasculante înaintea livrării la beneficiar