Tribuna Sibiului, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 5947-5972)

1976-09-01 / nr. 5947

Tâlmaciu Realizări şi initia­tive in unităţile ■ Cu începere de la 1 iu­lie, în secţiile de producţie „filatură“ şi „finisaj“ ale în­treprinderii „Firul roşu“ s-a introdus acţiunea „Nota 10 la legatul firului rupt“, acţiu­ne în care sunt cuprinşi 572 de angajaţi. Prin aceasta, se urmăreşte ridicarea calităţii produselor, se perfecţionează continuu pregătirea munci­toarelor la locul de muncă Iniţiativa a stîrnit un larg interes. Printre evidenţiate se numără: Georgeta Braha­ru, Inge Welmann şi Irina Clapşan, toate de la secţia „filatură“. O altă iniţiativă — „Cel mai bun ajutor de maistru filator“. Prin aplicarea ei se urmăreşte: eliminarea absen­ţelor nemotivate şi a întîr­­zierilor, realizarea unor pro­duse de bună calitate şi a unor reparaţii reuşite de că­tre muncitorii din echipele respective. La această acţiu­ne sînt angrenaţi un număr de 32 ajutori de maiştri. în­trecerea, care se desfăşoară pînă la sfîrşitul anului, are trei etape: pe întreprindere, pe centrală şi pe minister După o lună de la declan­şare, s-a micşorat numărul absenţelor nemotivate de la 107 înregistrate în iunie, la 70 în iulie; calitatea produ­selor s-a îmbunătăţit, iar u­­tilajele sunt mai judicios fo­losite. ■ Sectorul de industriali­zare a lemnului din Tâlma­­ciu, condus de ing. Mircea Opincaru, şi-a realizat sar­cinile la export onorîndu-şi contractele cu toţi beneficia­rii. Paralel cu aceasta, pla­nul la producția globală și marfă a fost depășit cu 15,5 la sută. (Continuare in pag a 111 -a ILIÉ IONESCU PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAt A.­. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII, nr. 5­947 Miercuri, 1 septembrie 1976, pag. 30 bani La zi în agricultură Pregătirea terenurilor în vederea însămînţărilor se aşteaptă un volum uriaş de lucrări. Incepînd cu data de 5 septembrie va începe încorpo­rarea în­ sol a seminţelor. Intre 5—10 septembrie se va însămîn­­ţa cu secară masă verde supra­faţa de 1 000 ha. Intre 5—15 sep­tembrie orzul pentru fulguit. Intre 10—30 septembrie orzul pentru boabe. Intre 10 septem­brie—20 octombrie griul de toamnă. O parte din suprafeţele ce urmează ca în toamna aceasta să fie însămînțate (13 000 ha) au avut ca premergătoare păioase. Aceste terenuri trebuie elibe­rate de paie în întregime. La această lucrare sunt antrenate cele 190 piese de balotat exis­tente în dotarea S.t.l.A. şi mij­loace de transport. Concomi­tent se lucrează la însilozatul­­ porumbului (200 tractoare pe C.S.U. şi C.R.F., 190 la tran­sport), la recoltarea cartofilor. Aceste acţiuni paralele dimi­nuează forţele mecanice din u­­nităţi rămînînd disponibile pen­tru scarificari, arături, discuiri, fertilizări, însămînţări circa 650 tractoare. Această stare ce se va menţine pînă în jurul datei de 15 septembrie impune mă­suri organizatorice care să vi­zeze în primul rînd mărirea productivităţii la însămînţări. Din discuţiile purtate cu o se­rie de mecanizatori se desprin­de concluzia că aceştia au înţe­les greul acestei campanii şi sunt hotărâţi să facă totul pen­tru a realiza pe zi minimum 4 ha. Aceste angajamente pot fi îndeplinite numai dacă se va lucra in schimburi prelungite iar acolo unde terenurile per­mit chiar şi noaptea. Se ştie că de starea solului, de felul cum acesta a fost pre­gătit în vederea semănatului depinde in cea mai mare mă­sură felul cum vegetează plan­tele. Pentru aceasta o mare a­­tenţie trebuie acordată fertili­zărilor, pregătirii patului germi­nativ, alegerii seminţelor, etc. Unanim se recunoaşte că a­­vem în faţă una din cele mai grele campanii. Dar tot unanim trebuie să recunoaştem că ex­perienţa lucrătorilor din agri­cultură este mare. Ea s-a călit şi format în focul îndeplinirii sarcinilor şi de aceea avem con­vingerea că şi de data aceasta programul de măsuri va fi re­alizat în termenele stabilite. 1MIV SUMAR. Dintre multe altele Cum va fi timpul în luna septembrie Pag. a 2-a Apărarea avutului obştesc — „Hoţi isteţi“ sau condi­ţii favorizante! Pag. a 3-a Viaţa internaţională Publicitate Pag. a 4-a Descifrînd promisiunile unei iniţiative La I.P.A.S.: investiga­­ţiile sociologice în slujba producţiei Intr-un birou al întreprin­derii de piese auto din Sibiu un proaspăt angajat „se juca“ cu nişte forme ciudate care tre­buiau aşezate pe o­ placă de su­plex în locaşe bine preciza­te. Omul şi-a ales cu mişcări controlate formele de acelaşi fel, apoi a început să le rîn­­duiască una cîte una la locul potrivit. A trecut apoi la o joa­că febrilă cu cuburi de lemn de o coloratură vie şi foarte variată (cuburile lui Karis). U­­nul cîte unul, cuburile erau aşezate după nişte desene schi­ţate pe filele unui carneţel, în timp ce omul de lingă el, so­ciologul Nicolae Petru, crono­metra. De la mai simplu la complicat, mai complicat şi mai complicat. Joaca omului de lin­gă mine s-a sfîrşit printr-o or­donare logică a unor cifre pe hîrtie în timp ce sociologul îşi înşira pe o fişă specială cîteva concluzii. Vă veţi pune poate fireasca întrebare: ce are comun sec­venţa relatată cu producţia, cu bunul mers al producţiei? Im­plicaţiile ei în sfera procesului de producţie sunt mult mai mari decit s-ar putea crede. Aceste dispozitive psihologice pe care fiecare individ le mînuieşte di­ferit în funcţie de temperamen­tul său, în funcţie de aptitudi­nile profesionale, constituie un mijloc deosebit de a cunoaşte şi de a descoperi sensibilitatea sau receptivitatea omului faţă de anumite lucruri. De pildă un muncitor care nu va avea răbdare să completeze cele cir­ca 200 de cerculeţe mici de pe o foaie de hîrtie, cu un anume semn, nu este indicat să fie plasat la un loc de muncă unde se cere o doză de răbdare, de persistenţă deosebită, fiind însă foarte util în altă muncă. Un muncitor care nu dă randamen­tul scontat lucrînd pe un strung cu programator numeric, supus unui test cu cifre, poate să ne ilustreze faptul că receptivita­tea sa faţă de cifre, în general sau anumite categorii de cifre, este redusă considerabil. Poate fi însă un excelent lucrător pe un strung sau pe o mașină cu (Continuare in pag a ld­­a) NICOLAE IVAN care ridică demnitatea muncii faţă in faţă cu cei cere o coboară Mai întii două situaţii reţi­nute alăturat deloc întîmplător: prima de la grupa nevăzâtori­­lor din Sibiu de unde aflăm că 41 de nevăzători lucrează la cooperativa „Timpuri noi“. Fo­losind mai mult simţul tactil aceş­tia confecţionează perii (perii de şters praful, perii de curăţat noroiul, perii cu care pregătim lăcaşul de sărbătoare, banalele perii!), mai fac diverse alte obiecte de strictă necesitate din care nu lipsesc ambalajele. Am­balajele din care desfacem cu emoţie pantofii, ori costumul cel nou, ori cine ştie ce alte obiecte tot „strict necesare“. La spitalul judeţean alţi 4 nevăzători lucrează ca maseuri. Ar fi tentantă o cifră, adică un număr din care să rezulte la cîţi dintre noi aceşti oameni le-au pipăit­ atent mădularele şi încheieturile reumatice pentru a ne „pune pe picioare“. Dar cum toată lumea ştie că la fi­zioterapie este totdeauna aglo­meraţie la masaj am renunţat la cifră. Am reţinut doar nume­le acestor lucrători: Walter Reisenauer, Ilse Halmen, A­­iexandrina şi Grigore Ruse. A doua situaţie de la Comi­tetul judeţean al U.T.C. Sibiu de unde aflăm că aproximativ 700 tineri apţi de muncă sunt neîncadraţi. Fiecare caz în par- CIVICA­ te se motivează diferit. Prin­tre aceştia mulţi motivează că pînă una alta au din ce trăi, părinţii lor dispunînd de sufi­ciente posibilităţi materiale pen­tru a-i întreţine. Cu unul din­tre aceşti neîncadraţi în muncă am abordat un dialog deschis. „Ştiu — zice — cine nu mun­ceşte nu mănincă — Cunosc, dar cine ce are cu mine dacă eu mă descurc“. Interlocutorul meu V. N. foloseşte argumente tari în lumina unei filozofii perso­nale de trei parale. Are ceva şcoală, mai are suficiente func­ţii pe cartea de muncă, între­rupte din motive de abateri şi plictiseală. Ajungem totuşi să cădem de acord că civilizaţia unui popor se recunoaşte după gradul în care e preţuită mun­ca. Şi pentru a continua dialo­gul cu neînţelesul meu inter­locutor apelăm din nou la cel mai actual document — Proiec­tul legii privind încadrarea in­tr-o muncă utilă a unor persoa­ne apte de muncă. „Munca fie­cărei persoane — citim în pre­ambulul Proiectului — repre­zintă criteriul fundamental de apreciere a conduitei şi contri­buţiei acesteia la progresul so­cietăţii, o necesitate pentru a­­firmarea şi dezvoltarea multila­terală a personalităţii umane“. Şi, pentru că mai sus amintitul se vrea un om „citit“, am în­cercat o incursiune în rîndul (Continuare in pag a lit-a) DUMITRU GEMENEL Balanţa II Sibiu. Atelierul de montaj a instalaţiilor hidrau­lice pentru maşinile de recti­­ficat Sibiul montan Un paradis al turiştilor ZBIGNIEW PROCHNIAK, redactor la ziarul „Slowo Polskié“ din Wroclaw Nu mulţi sunt polonezii care cunosc Sibiul — oraşul prin care adesea trec în dru­mul lor spre staţiunile de pe litoral. Ghidurile informative despre România cuprind date sumare în legătură cu acest oraş şi încă mai­ puţine des­pre splendidul peisaj montan ce îl înconjoară. înainte de sosirea în Si­biu, discut­înd cu colegii avi­zaţi în probleme de ascensiuni pe munte, aceştia îşi amin­teau cu plăcere şi admiraţie de oraş pe care-l asemuiau cu Zakopane — capitala la­turii polone a munţilor Ta­tra. Deci nimic curios că aş­teptăm cu nerăbdare această intilnire cu zona muntoasa a Sibiului. După un drum lung şi după o primire deosebit de atentă şi cordială din par­tea prietenilor de la „Tri­buna Sibiului“ iata-mă — ziarist care la „Slowo Polskie“ lucrez la secția sport-trism — pornit din nou la drum. E necesar să ne amintim (Continuare în pag. a II-a) în românește de OCT­A­VI­AN RUSU Bijuterii luminoase Printre multiplele noutăţi in sectorul bunurilor de birg con­sum expuse în acest an la sala sporturilor din Sibiu au atras atenţia în mod deosebit cande­labrele executate de întreprinde­rea „Vitrometan“ Mediaş. Un candelabru frumos în casă e a­­sem­eni unui crin alb sub fereas­tra camerei de zi. Creatorii de la „Vitrometan“ au depăşit cu curaj tiparele cenuşii de pînă,­ a­­cum şi au adăugat nenumărate­lor lustre, deloc strălucitoare, un candelabru care se apropie de bijuterie. Lăudabil este că între­prinderea mai sus amintită a deschis şi un registru pentru co­menzi particulare. Treizeci şi cinci de cetăţeni şi-au comandat, deocamdată, aceste minunate pro­duse, încă un motiv în plus pentru a ne convinge că orice produs industrial, orice obiect u­­til poate concura pentru locuri superioare in competiţia pentru frumuseţe. Notez aici numai trei nume dintre mulţii lucrători de la Vitrometan, autori ai acestor bijuterii luminoase. E vorba de Ion Solomon, Iosif Silaghi, Pe­tru Gram­uleac şi mulţi alţii. Am înţeles că în lumina şi bucuria acestor obiecte utile este întru­chipată destoinicia, arta acestor oameni care-și spun simplu și cu demnitate — muncitori­st*­

Next