Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1977 (Anul 29, nr. 6127-6204)

1977-04-01 / nr. 6127

Unitatea de conştiinţă şi acţiune, ‹­­‹ ‹­­ 7 demnitatea şi optimismul întregului popor — garanţie certă pentru progresul neîntrerupt al patriei N-a trăit niciodată în răsfăţ, ba, dimpotrivă, în îndelunga să istorie acest popor a fost sortit să înfrunte şi să învingă multe vicisitudini pentru a-şi păstra integră fiinţa, pentru a fi el însuşi în planul unor largi perspective pe care şi le-a imaginat. Calamităţi politice şi naturale i-au fost date spre a le înlătura, spre a ieşi deasupra lor cu faţa curată, cu o nouă conştiinţă, mai puternică, a demnităţii sale. Realist şi visător în acelaşi timp, strîngător şi altruist, mindru dar nu orgolios, exigent şi îngăduitor, blajin şi aspru întru dreptate şi-a ţinut mereu cum­pătul deasupra răului, dovadă a unui uimitor şi nealterabil simţ al măsurii, dovadă a practicării unei străvechi înţelepciuni ,unirea regeneratoare a tăriei morale. Avind ca valori constante curajul, bunătatea, justeţea în acţiune, disciplina­­ puse în slujba raţiunii progresului social, oamenii acestui pămînt şi-au sculptat statuia demnităţii fiindu-şi singuri îndrumător, protector model. Şi-au făurit destinul, în bucurie şi suferinţă, astfel încît să nu se ruşineze niciodată de lucrarea lor — căci şi l-au făurit singuri, unindu-şi puterile intr-un fluviu fără stăvili, ase­menea rîurilor ce străbat, în lung şi-n lat, pămîntul patriei. A trăit acest popor atîta amar de vremuri grele fără a se plinge cuiva, asumîndu-şi riscurile fiecărui gest, fiecărei acţiuni, fiecărui gînd, cu certitudinea că aşa e bine. „Aşa e bine“, pen­tru că şi-a ascultat, precum bătăile inimii, glasul conştiinţei — de aici capacitatea sa de-a alege şi decide, de-a acţiona şi răs­punde — o conştiinţă fundamental identică pentru toţi membrii societăţii. Simţim la fel bucuria şi suferinţa, trăim aceleaşi stări cînd întîmplarea ne pune în cazuri excepţionale. Toate acestea au fost dovedite, emoţionant, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, omul-sinteză a conştiinţei naţionale, în expunerea sa de la şedinţa comună din 28 martie, care a întrunit pe toţi fiii de frunte ai poporului. Analiza întreprinsă în expunere cu severi­tate ştiinţifică şi în acelaşi timp cu îndemnuri şi vibrante îmbăr­bătări — constituie încă un arc întins peste timp spre a depune mărturie despre ceea ce a făcut prezentul pentru fericirea viito­rului, spre a depune mărturie despre aceste zile eroice, despre cum noi cei de acum am știut să fim demni în durere. Examinarea riguroasă a daunelor provocate de cutremurul catastrofal din 4 martie — echivalate la extraordi­nara sumă de 10 miliarde lei — a arătat deschis faţa neagră a unui fenomen neprevizibil; adîncimea examinării forţelor de care dispunem pentru înlăturarea urmărilor dezastrului, luminează cealaltă faţă: lumea valorilor — în primul rînd a celor morale — în măsură să depăşească rapid momentul, să susţină cu temei­nicie realizarea perspectivelor hotărîte în programul partidului. Ba mai mult, cu realismul caracteristic Partidului Comunist Român, luminat de optimismul şi omenia secretarului său gene­ral, în cuvîntare se relevă chiar posibilitatea unor avansuri, în sensul edificării economico-sociale a ţării. Nu este aceasta, oare, încă o strălucită dovadă a forţei de progres a societăţii socialiste, a unui popor liber şi independent, stăpîn pe soarta sa, răspunzător de actele sale în faţa generaţiilor viitoare? Şi, mai dă cuvîntarea o replică scepticilor străini de sufletul româ­nesc, care s-au grăbit să afirme că dezastruosul cutremur ne va trage înapoi cu cinci—zece ani. Iată această replică: „Trebuie în primul rînd — spune tovarăşul Nicolae Ceaușescu — încă (Continuare în pag. a IlI-a) subteran pentru pie­­s crie armonios in­ter­­lectural al Pieţii Unirii din Sibiu iul. ms PROLETARI DIN IPO­ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I •V.’ÂîÂf’i? t’tV »»/».* ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX, nr. 6 127 Vineri, 1 aprilie 1977 li 4 pagini, 30 bani in pagina a 2-a Programul TV Nici un ochi cinstit deschis spre aceste zile nu poate ră­mâne neimpresionat de tabloul vieții noastre sociale, de ex­traordinarul efort care articu­lează toate energiile in ma­rele angrenaj al refacerii — ștergerea, pe verticală — moral și economic — a urmă­rilor cutremurului, intrarea plenară in normal. Privind cinstit — muncă neîntreruptă, ajutoare pentru sinistraţi — nu poţi să nu te duci cu gizi­dul la întrebarea: ce resorturi, nebănuite intr-un timp obiş­nuit, fin tonusul acestei acti­vităţi de excepţie. Şi iarăşi nu se poate, gîndind şi acţio­­nînd, să nu ajungi la cmîntul datorie­i ca răspuns inevi­tabil. Cine nu ştie că nenumărate colective de muncă din în­treaga ţară s-au angajat la producţii suplimentare, la schimburi prelungite, la ajutor direct în reconstrucţia oraşe­lor grav afectate de cutremuri Au fost aceste colective obli­gate de cineva să acţioneze aşa. Nu, n-au fost obligate de nimeni, in afară de ceea ce numim datorie. Cine nu ştie că la C.E.C. se prezintă zilnic, pentru Contul omeniei, mii şi mii de oameni. Cine-i împinge de la spate. Nimeni. Ştiu ei că aşa trebuie, că aşa e bine. E limpede, aşadar, că datoria exclude, esenţialmente, con­st­ringe­rea şi, cu atît mai vîrtos, interesul egoist, ambi­ţiile personale. Dar nici n-am putea spune că simţul datoriei este un dat ereditar. Atunci nu ne rămîne, poate, decit să credem că datoria c a­li­co­şilor semenilor şi ţie însuţi — înseamnă a face tot ceea ce-i potrivit cu raţiunea. Dar ra­ţiunea — nimeni nu se naşte învăţat — se cultivă, se edu­că social programatic. Şi se ştie că sistemul nostru instruc­­tiv-educativ, avind ca armă­tură ştiinţifică-filozofică datele realităţii şi concepţia partidu­lui comunist despre viaţă şi societate, ţine în centrul său formarea personalităţii umane. Cu cit viziunea asupra lumii ca proces — deschiderea spre om şi omenire este mai largă, cu atît şansele înţelegerii da­toriei de către fiecare ins sînt mai mari. Şi societatea noas­tră în acest sens face totul. Şi niciodată intr-o altă socie­tate meritul, fie cit de mo­dest, şi munca răbdătoare n-au fost mai sigur răsplătite, lată de ce s-a instalat calmul şi munca încordată in toate a­­ceste zile marcate de durere şi nicidecum de încrincenare disperată. Raţiunea datoriei şi datoria raţiunii nu se pot nici­­cînd prăvăli in moloz. TRAI­AN SUCIU Raţiunea datoriei La ordinea zilei în agricultură • Ce aţi întreprins pentru protejarea plan­telor şi animalelor de intemperii? • Dar pentru accele­rarea ritmului la însă­­mînţări? VIOREL ŞANDRU, director la I.A.S., Sibiu: In toate fer­mele pomicole s-au constituit echipe permanente de inter­venţie. S-a asigurat în cantităţi îndestulătoare material fumi­gen. In fermele legumicole s-au asigurat rogojini şi saci pentru protejarea răsadniţelor. MARIN POPESCU, inginer şef la Trustul I.A.S.: Turmele cu oi mame au fost reţinute la saivane. Mieii înţărcaţi sunt adăpostiţi separat. Se asigură o furajare corespunzătoare. Controlul şi asistenţa zoove­­terinară se asigură permanent. Pentru a proteja mieii, saiva­nele au fost închise cu perde­le din baloţi de paie. IOAN VRACIU, contabil şef la Trustul S.M.A. Toţi specia­liştii din cadrul trustului sunt plecaţi în unităţi. Se urmăresc, în principiu, două obiective esenţiale: utilizarea la întrea­ga capacitate a maşinilor şi utilajelor agricole şi executa­rea numai de lucrări de cali­tate. Din colecţiile Bibliotecii „Astra“ „Le monde ilustré“ din 1877-1878, despre războiul de independenţă Cu toate că M. Dick, cores­pondentul special al revistei pa­riziene, ataşat de presă pe lin­gă cartierul general rus, urmă­reşte evenimentele războiului de la Dunăre din tranşeele trupelor marelui duce Nicolae, faptele de vitejie ale armatei române îl determină, în numeroase rîn­­duri, să sublinieze contribuţia hotărîtoare a ostaşilor noştri. Astfel, în nr. 1­081, restabilind evenimentele în succesiunea lor reală, revista revine asupra îm­prejurărilor în care s-a cucerit Plevna. Se ştie că Osman Paşa, după ce a rezistat blocadei, provocînd pierderi mari trupelor române şi ruse prin manevre dibace de artilerie, a încercat să iasă din chinga de fier a încercuirii. „Le monde illustré" notează: „Turcii încercau o ieşi­re in direcţia Vid, împotriva po­ziţiilor ruse şi in direcţia Opanez, contra poziţiilor române. (...) înspre poziţiile ruse, tur­cii puseseră stăpinire pe prime­le fortificaţii şi începuseră chiar să facă un pod peste unul Vid. Înspre Opanez, dimpotrivă, românii respinseră atacul turci­lor, fără a se lasa străpunşi şi, jeluind ei înşişi ofensiva, trecură cu cea mai mare înflăcărare peste o serie de obstacole duş­mane, ajungînd să-i ia pe turci de gulere. Două batalioane ro­mâne intrară primele in Plevna. Partea cea mai interesantă a revistei, din punctul de vedere care ne interesează, o reprezin­tă ilustraţiile, adevărate repor­taje din cronica luptelor. Un desen (realizat de M. Vuillier, după o schiţă de M. Schon­berg), prezintă trecerea unui batalion de vînători români pe una din străzile Galaţiului, în acelaşi număr (1­032, din 20 ianuarie 1877), aflăm o însem­nare despre armata română, care se pregătea de război, în (Continuare în pag. a IlI-a) VIOREL CUCU ■ m ■■ ■ In nr. 1­052 din 9 iunie 1877 „Le monde illustré" publică această ilustraţie, realizată după crochiurile trimisului său special „Monsieur Dick“, despre distrugerea monitorului turc „Seifi", care opera pe Dunăre. Vasul turc a fost distrus de o torpilă lansată de soldaţi şi ofiţeri români şi ruşi (între care şi maiorul Murgescu) in noaptea de 26 mai 1877 Mecanizarea activităţilor auxiliare Una din căile principale de creştere a productivităţii mun­cii — obiectiv de bază al po­liticii partidului nostru, înscris între imperativele promovării progresului tehnic în etapa actuală —, este îmbunătăţirea gradului de mecanizare a pro­ducţiei. Bineîn­­ţeles, mecaniza­rea activităţii unei întreprin­deri, introduce­rea pe scară largă­­ în producţie a unor instalaţii complexe, utilaje şi maşini cu parametri tehnico­­economici superiori, vizează nu numai activităţile de bază, ci şi cele auxiliare, de pregă­tire şi deservire a producţiei, începînd îndeobşte cu lucră­rile grele şi cele care solicită un volum mare de muncă ma­nuală, întreprinderea „Emailul ro­şu“ şi-a consolidat o tradiţie în acest sens, tradiţie născută din caracterul specific al pro­ducţiei noastre, din varietatea mare de dimensiuni şi culori ale produselor. De pildă, execuţia mecanică a vaselor cilindrice, conice şi bombate se realizează in pro­porţie de 70 la sută pe uti­laje automate şi semiautomate,­­prese multibra­­şe, strunguri de modelat cu co­mandă program, adică pe utilaje de mare pro­ductivitate. De asemenea, pon­derea cea mai însemnată a accesoriilor se realizează as­tăzi pe piese pneumo-meca­­nice la care alimentarea și transportul semifabricatelor de la un post de lucru la altul se realizează complet mecani­zat și automatizat, utilajul (Continuare în pag. a 11*..) Ing. AUREL MOHAN, de la „Emailul roşu“ Mediaș Flash economic • Au demarat activităţile pregătitoare pentru atacarea lucrărilor de investiţii la noua secţie de confecţii şi finisaj chimic, din strada Abatorului, aparţinind în­treprinderii „Drapelul roşu“ din Sibiu. Cu această oca­­zie, lucrătorii compartimen­tului TESA, precum şi colectivul de creaţie, au fost duminică, 27 martie, prezenţi pe şantier, pentru a ajuta la demolarea, sorta­rea, transportul şi depozita­rea materialelor rezultate. • La întreprinderea sibia­­nă „7 Noiembrie“ se află în curs de montaj un uti­laj destinat vopsirii ciorapi­lor pantaloni pentru femei. Noul utilaj permite obţine­rea unei calităţi îmbunătă­ţite. De asemenea, se află în curs de finalizare mon­ (Continuare in pag. a IlI-a)

Next