Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1977 (Anul 29, nr. 6127-6204)
1977-06-23 / nr. 6198
Pag. 2 II teatru-terapic Acum 18 ani, cînd punea bazele „Teatrului Laborator“, I I Jerzy Grotowski începuse prin a fi interesat de găsirea unui ■ limbaj teatral propriu. Atunci I îl frămîntau problemele de formă: spaţiul de joc, relaţia * actor-spectator, ori actor- I spectator vizavi de_ spaţiul în i. care se desfăşura "spectacolul spre a ajunge in cele din urmă la al său „teatru sărac“ , lipsit de abundenţa tehnicii scenice, dar avind în centru actorul, mai precis omul. Grotowski a mers şi mai departe, pasionat în a descifra simburele acestui centru şi anume mecanismul puterilor psihice şi fizice, adăugind lanţului acestuia o nouă verigă numită „cum se poate elimina blocareaprocesului natural de desfăşurare a reacţiilor psihice şi corporale fireşti“. întreaga sa energie se concentra spre eliberarea organismului actorului, prin reacţii normale, spre împlinirea personajului ce-1 avea de I Nu vi se pare că acest mod de a gindi teatrul, seamănă in fapt, cu un proces ştiinţific devenit azi indispensabil pînă şi artei? (celei serioase bineînţeles). Acum Grotowski nu mai pregăteşte nimic nou, pentru că „teatrul său“ devenit un mare laborator, periodic adună oameni de diferite profesiuni din lumea întreagă şi, timp de citeva săptămîni, bătrinul şi veşnic nemuritorul Scrisori pentru acasă (VI) teatru — înfrăţit cu Esculap — slujeşte în chipul cel mai practic cu putinţă omul. Candidaţii selecţionaţi, trăiesc izolaţi într-o fermă, obligaţi fiind a-şi prepara singuri hrana, a se întreţine. Au la dispoziţie 3 camere, cu doar strictul necesar, produsele necesare preparării hranei (grăunţe pentru a obţine făina şi apoi pîinea, carne, apă, fructe). Paralel cu „obligaţiile cotidiene“, membrii acestei colectivităţi, sub conducerea luiGrotowski, au întîlniri în care rînd pe rînd îşi povestesc viaţa, preocupările, pasiunile, greutăţile, îşi descarcă sufletul, se eliberează. Apoi realizează împreună exerciţii improvizate avind ca temă subiecte din viaţa lor, încercîndu-se debarasarea treptată de „balast“ a psihicului astfel dezvăluit, prin jocuri, exerciţii, dans. La sfîrşitul perioadei „pacienţii“ devin componenţii distribuţiei unui spectacol adevărat, compus de ei înşişi Nimeni nu va putea nega vreodată funcţia politic-culturală a teatrului, însă Grotowski m-a făcut să prevăd şi să-mi sădesc în minte ceea ce simplu s-ar numi teatruterapie. Terapia prin teatru a existat poate şi înainte de Grotowski. Am văzut un sanatoriu polonez care practica terapia cu ajutorul altor arte (muzică, pictură) și sunt informat că la Sibiu un grup de medici lucrează cu pasiune în acest domeniu, căruia oricînd m-aş oferi ca aliat în efortul de a „studia efectele tratamentului cu medicamentul numit teatru“. Poate că intr-un viitor nu prea îndepărtat să avem acces cu toții la începutul ori la sfîrșitul unei săptămîni de lucru intens, în sălile de spectacol, visatele saloane de tratament ale teatrului terapie. IULIAN VISA jucat. , intr-o interpretare teoretică a creației artistice, poetul Octavian Goga arată că ea „cuprinde in sine deodată, trecut, prezent şi viitor“. Arta poartă implicit sau explicit pecetea timpului in care a fost scrisă, a societăţii care a generat-o. Influenta este firească şi necesară, deoarece arta ca larmă şi esenţă a conştiinţei sociale reflectă viaţa materială a unui anumit tip de societate, a unei anumite suprastructuri politice, economice, filozofice. Orice scriitor, indiferent de moda literară adoptată, îşi realizează opera în prezentul timpului istoric în care trăieşte, gîndeşte şi creează. Dar în dimensiunea prezentului este incorporat trecutul şi viitorul. Un trecut înţeles ca depozitarul genului artistic al poporului, al calităţilor lui morale şi estetice care i-au conferit de-a lungul veacurilor o personalitate distinctă. Viitorul este prefigurat de prezent, dar şi de valorile autentice ale trecutului. Prin intermediul acestei triade, identitatea creaţiei artistice româneşti poate fi recunoscută şi înţeleasă în toată complexitatea ei. Dintotdeauna, ideea de bine a triumfat asupra răului, dreptatea a vestejit nedreptatea, adevărul, cinstea au învins. Sînt concluzii simple desprinse din întreaga existentă a acestei arte pe pămînt românesc. Caracterului intraductibil al cuvîntului „dor" îi putem alătura la fel de bine pe e—COMENTARIU — cel de „omenie" — „omenos". Transferul constant al acestei fizionomii spirituale din existenta materială in cea spirituală a imprimat întregii gîndiri şi creaţii artistice româneşti un profund caracter umanist. In cuvîntarea rostită în marele forum scriitoricesc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Aş dori ca şi în domeniul scrisului să realizăm un cincinal al revoluţiei umaniste". Această teză fundamentală pentru viitorul scrisului românesc o înţelegem ca un moment nou, important, în istoria şi specificul umanismului românesc. Elaborată în baza unei anumite atitudini spirituale şi estetice, urla, literatura trebuie să oglindească corespunzător etapei istorice actuale, înaltele comandamente politice şi sociale, setea de frumos, a zilei ca la întrebarea „Ce va fi omul nou?" să răspundem „Vrem să creăm un om drept, un om cinstit, un om care să se preocupe şi de el şi de semenii lui". Mesajul social al scrisului a fost şi este formarea şi modelarea omului. Un om apt să înţeleagă just fenomenele sociale, să devină sensibil, receptiv la tot ce este nou, progresist. Sarcinanu este uşoară. Arta, literatura, nu este şi nu poate fi un scop în sine, ci un mijloc de a sta de vorbă cu oamenii. întrebat odată ce înţelege prin cuvîntul „artă", Liviu Rebreanu a răspuns: „Arta e o formă a vieţii, chiar viata". Aşadar, va da un dialog cu viata. DORIN GOGÂLEA Curier • Susina Horea — Armaș: U.J.C.A.P. a cercetat sesizarea dv., rezultatul fiindu-vă comunicat. Nu avem ce adăuga. • Oltea Bârgăuanu — Sibiu: Neajunsul sesizat de dv. (nisip in apă) s-a datorat unei conducte pusă in funcţiune in 1978, lucrare executată neîngrijit de I.C.M.J., după cum se afirmă in răspunsul semnat de directorul I.J.G.C.L., ing. Sizilien Schorsten. • Mirela Marineu — Sibiu: Mici, foarte mici semne de înzestrare par să mijească. Frecventaţi un cenaclu. • Nicolae Cărăruş — Sibiu: 1)Soluţia v-o poate da studierea prevederilor Statutului asociaţiilor de locatari; în aceeaşi ordine de idei puteţi solicita sprijinul secţiei organizatorice a Consiliului popular municipal; 2) Vom da rezultatul in această săptămînă; 3) Epigramele nu au trecut ştacheta exigenţelor redacţionale. Mai Încercaţi. • Ioan Stancu — Sibiu: Suntem informaţi că s-a rezolvat. • Uie Stancu — Sibiu: Sesizările dv. le-am adus la cunoştinţa organelor, competente. Unele măsuri s-au luat... • Ana Grădinar — Hoghilag: Documentaţiile pentru drepturile ce vi se cuvin au fost înaintate la D.G.A.I.A. • Vasile Feier — Alma. Principalul criteriu pentru bursa: notele. Apoi au avut prioritate cei care au stat în internat. Fiul dv. a dat declaratii că renunţă la bursă. • Elena Cruciat — Sibiu: I.J.G.C.L. a dispus colocatarului dv. descongestionarea accesului. Comunicaţi-ne rezultatul. • Mircea Hariga — Sibiu: S-a dispus ca si magazinul 1 7 să preia sticle In schimb. (vaid.) TRIBUNA SIBIULUI INFORMAŢII • INFORMAŢII • INFORMAŢII • Instantaneu din expoziţia de scenografie Maria Bodor, inaugurată la galeria de artă „Sirius" din Sibiu. Talentul şi imaginaţia acestei artiste primeşte cu această expoziţie o nouă confirmare. Combinaţii îndrăzneţe de culori, inventivitate, o cunoaştere a textului sunt elemente care ii permit materializarea scenică a operei dramatice. O recunoscută reprezentantă a tehnicii de vopsire şi imprimare a mătăsii cu şabloane de ceară Foto: F. MSS TROFEELE VACANŢEI In perioada vacanţei de vară a pionierilor, revista „Cutezătorii“ organizează un concurs republican intitulat „Trofeele vacanţei“ şi dotat cu premii. Concursul are patru secţiuni: reportaj; interviu-povestiri; artă plastică; explorator. Regulamentul desfăşurării concursului a fost publicat în revista „Cutezătorii“ nr. 23, ac. LECTORATE DE VARĂ PENTRU PROFESORII DE ISTORIE Societatea de ştiinţe istorice organizează lectorate de vară pentru profesorii care predau istoria în învăţămîntul gimnazial şi liceal. Lectoratele sunt organizate la Cluj-Napoca şi Suceava şi vor cuprinde expuneri privind aspecte ale luptei pentru independenţă naţională, probleme din istoria universală, metodologia predării istoriei, aplicaţii de documentare pe teren. Pentru înscriere este necesară o cerere cu avizele respective şi înaintată Consiliului de conducere al Societăţii. Relaţii suplimentare şi detalii la Filiala Sibiu, str. Lenin nr. 12 (tov. Manta Panait). Cererile se primesc pâină la data de 27 iunie a.c. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ SPORT • SPORT • SPORT Şcoala generala nr. 19 Sibiu — vicecampioana naţionala şcolara In zilele de 18—19 iunie 1977 s-a desfăşurat la Suceava finala pe ţară a Campionatului naţional de tetratlon al şcolilor generale, unde au participat 26 echipe de fete şi băieţi (formate din 6 elevi), cîştigătoarele fazelor de zonă din întreaga ţară. Elevii de la Şc. gen. n.r. 19 Sibiu (pregătiţi de prof. Liviu Maier) au obţinut 2 medalii de aur prin Adrian Lung (60 m — 7,51) şi Rodica Rogorin (înălţime — 1,53 m — cel mai valoros rezultat al concursului de fete). — 4 medalii de argint: echipa de fete (Florina Ilie, Mihaela Canciu, Camelia Bujoreanu, Rodica Rogorin, Simona Marinescu, Nicoleta Suciu), Florina Ilie, in clasamentul general individual — 292 puncte şi înălţime 1,50 m şi A. Lung (aruncarea mingii de oină — 75,50 m); — o medalie de bronz: A. Lung (individual general, 291 p). Clasament echipe fete: 1. Şcoala generală 190 Bucureşti; 2. Şcoala generală nr. 19 Sibiu; 3. Liceul „D. Cantemir“ Iaşi. Clasament individual general: (fete): 1. Simona Dobre (Sc. gen. 190 Buc.); 2. Florina Ilie (Şc. gen. 19 Sibiu); 3. Mirela Vornicul (Sc. gen. 190 Buc.); (băieţi): 1. loan Buigă (Şc. gen. 2 Drobeta Tr. Severin); 2. loan Matei (Şc. gen. nr. 190 Buc.); 3. Adrian Lung (Şc. gen. 19 Sibiu). Lotul Şc. gen. nr. 19. De la stingă la dreapta: prof. Liviu Maier, Mihaela Canciu, Camelia Bujoreanu, Nicoleta Suciu, Florina Uie, Rodica Rogorin, Simona Marinescu, Adrian Lung JUDO Selecţionata de juniori a voivodatului Rszeszow (Polonia) la Sibiu De miercuri se află în oraşul nostru echipa de juniori a voivodatului Rszeszow din Polonia, formată din 20 de judokani, conduşi de antrenorul federal Jasek Iavorski. Oaspeţii polonezi vor susţine două întilniri internaţionale în compania judoţanilor de la Şc. sportivă -Şoimii Sibiu, care se pregătesc sub conducerea antrenorilor Ovidiu Bucur şi Cristian Marinovici, pentru campionatul naţional pe echipe. Programul întîlnirilor este următorul: vineri, 24 iunie, ora 18, pe terenul „Luceafărul“, întrecerea la individual, iar duminică, 26 iunie, de la ora 20.30, pe același teren, întrecerea pe echipe. (I.I.) ■ PE SCURT ■ • Recolta Alma si Şantierul Sibiu sunt cele două echipe care au promovat în campionatul judeţean. • Conform regulamentului, ultimele 4 clasate retrogradează în campionatul judeţean II (in cazul în care Carpaţi Mîrşa promovează in divizia C, retrogradează numai trei echipe), a Gulgeterii campionatului judeţean: 32 goluri — Făţan (Carpali Mîrşa); 22 — Tolciu (C.S.U.); 21 — Belascu (Metalul I.O.S.) şi Constantin (Construcţii); 20 — Bunea (Carpaţi) şi Fekete (Unirea Talmaciu); 19 — Susceak (C.S.U.); 15 — Barbu (Carpaţi). In total s-au marcat 18 autogoluri. Cele mai multe şi le-au înscris C.S.U. şi Record (cite 4), Avintul Cirlos (3). Au beneficiat de cele mai multe Textila Mediaş şi Gloria Dumbrăveni (cite 3), Vitronzetan şi Sparta Hit( 2). S-au înregistrat şi citeva scoruri fluviu (totuşi nu ca din ediţia precedentă): 11—0 în meciul Construcţii — Avîntul; 11 —1 Construcţii — Electrica; 9—0 Metalul I.O.S. — Electrica; 8—0 Metalul I.O.S. — Sparta; 8—1 Carpali — Electrica. • Ultima etapă a fost cea mai... liniştită: nu s-au dat decit două cartonaşe galbene. • Suspendări: Nicula şi Popa (ambii de la Unirea O. Sibiului): 3 şi, respectiv, 4 etape;. Kloos (Record Mediaş) — o etapă. • S-a programat o nouă etapă în „Cupa României“ — 24.VI, ora 17: Forestierul Tălmaciu — C.S.U.; Carbosin — ELCA, 25.VI., Păltiniş Răşinari — C.F R.; Sticla Avrig — Construcţii: Metalul I.O.S. — Carpaţi Mîrşa (teren Voinţa); AS.A. I Mediaş — Textila Mediaş (teren A.S.A.); Record Mediaş — Vitrometan (teren Record); Avîntul Cirlos — Gloria Dumbrăveni. B. AVRAM Anul XXIX, nr. 6 198 „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ Joi, 30 iunie a.c., de la ora 9, Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu găzduieşte un interesant spectacol dedicat „Zilei învăţătorului“. ŞTRANDURI • S-a redeschis ştrandul din oraşul Cisnădie. Orarul zilnic de funcţionare este 9,19. Pentru adulţi costul biletului de intrare este 2 lei, iar pentru copii şi elevii leu. • Tot in aceste zile şi-a redeschis porţile şi ştrandul din Cisnădioara. BERE DUMBRAVA ȘI LA „UNICUM* Aflăm de la O.J.T. Sibiu că, începînd de ieri, restaurantul „Unicum“ este cea de-a doua unitate care desface (în salonul mare — intrarea prin str. Tribunei) bere Dumbrava la halbă. CURS DE CROI La Casa de cultura a tineretului din Sibiu se va deschide, începînd din 4 iulie a.c., un curs de croitorie pentru bărbaţi şi femei. Cei interesaţi se pot înscrie zilnic la sediul instituţiei (str. G-ral Magheru nr. 2), între orele 9—17- Clasamentul campionatului județean de fotbal 1.Carpați Mîrşa 34 256 3 110- 21 56 2.Constr. 34 237 4 103- 27 53 3.Metalul LOS. 34 226 680- 29 50 4.Vitrom. 34 216 758- 28 48 5.ELCA 34 177 1053- 36 41 6.Carbosin 34 166 1253- 48 38 7.C.S.U. 34 165 1370- 62 37 8.A.S.A. 34 164 1458- 58 36 9.Record Mediaş 34 138 1349- 42 34 10.Unirea O. Sib. 34 146 1453- 53 34 11.C.F.R. 34 136 1544- 52 32 12.Textila Mediaș 34 10 11 13 38- 49 31 13.Metalurg. 34 118 1547- 53 30 14.Unirea Tălmaciu 34 132,19 54- 60 28 15.Gloria Dumbrăv.34 79 1841- 73 23 16.Electrica 34 82 2438-103 18 17.Sparta 34 53 26 32- 95 13 18.Avîntul Cirlos 34 42 28 22-114 10 16.00 Teli 16.05 Tele 16.35 Cur rusă 17.05 Mei. lare 17.30 Rep Republi 17.50 Con dicale 18.10 Cîntă nei. festival 18.30 Ron rească 19.00 Roit în prechetă-d margin, rilor p legeni și atril trului : 19.20 1 001 19.30 Tele 19.50 La 20.00 Ora 21.00 Fest pean :© 21.25 Teal „Despre nător de A P. mieră ’ 22.00 Sicii docume 22.20 Tele SIBIU: Turpin“, 11,45; 20,30. Ar fecioarele 12; 14,30; 20,30 „Taina I Aramă“, „Solitarul Humboldt 16; 18 şi denţa: press“, or 18; 20,30. MEDIA? „Gloria orele 9; 16; 18,30; tului: „Colet“, ore 18,30; 20,3 CISNAE „Oaspeţi „Pisicile orele 10; DUMBE Noiembrie pe bicicle şi 20. OCNA „Povestea orele 10. HAZNA- toarcerea roz“, oref. APOLDI 23 Augus pe uliţă“ şi 20. Prono Tragere, nie 1977. Extrag. I: Extrăgea TEA Azi, orarul de str prezintă sp piesa „Fet de Victor Timpul (mete IULIAN Mîine, vj călduroasă instabilă, va fi schi senin noa mineaţa. Lafimiază, vo verse deţite de di lectrice. Vî fia modera Temperatul vor fi cup 1€ şi 13 î cele maxin şi 27 grade