Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1977 (Anul 29, nr. 6127-6204)

1977-06-23 / nr. 6198

Pag. 2 I­I t­eatru-terapic Acum 18 ani, cînd punea bazele „Teatrului Laborator“, I I Jerzy Grotowski începuse prin a fi interesat de găsirea unui ■ limbaj teatral propriu. Atunci I îl frămîntau problemele de­­ formă: spaţiul de joc, relaţia * actor-spectator, ori actor- I spectator vizavi de_ spaţiul în i. care se desfăşura "spectacolul spre a ajunge in cele din urmă la al său „teatru sărac“ , lipsit de abundenţa tehnicii scenice, dar avind în centru actorul, mai precis omul. Grotowski a mers şi mai departe, pasionat în a desci­fra simburele acestui centru şi anume mecanismul puteri­lor psihice şi fizice, adăugind lanţului acestuia o nouă ve­rigă numită „cum se poate elimina blocarea­­procesului­­ natural de desfăşurare a reacţiilor psihice şi corporale fireşti“. întreaga sa energie se concentra spre eliberarea organismului actorului, prin­­ reacţii normale, spre împlini­rea personajului ce-1 avea de I Nu vi se pare că acest mod de a gindi teatrul, seamănă in fapt, cu un proces ştiin­ţific devenit azi indispensabil pînă şi artei? (celei serioase bineînţeles). Acum Grotowski nu mai pregăteşte nimic nou, pentru că „teatrul său“ devenit un mare laborator, periodic adu­nă oameni de diferite profe­siuni din lumea întreagă şi, timp de citeva săptămîni, bă­­trinul şi veşnic nemuritorul Scrisori pentru acasă (VI) teatru — înfrăţit cu Escu­­lap — slujeşte în chipul cel mai practic cu putinţă omul. Candidaţii selecţionaţi, tră­iesc izolaţi într-o fermă, obli­gaţi fiind a-şi prepara singuri hrana, a se întreţine. Au la dispoziţie 3 camere, cu doar strictul necesar, produsele ne­cesare preparării hranei (grăunţe pentru a obţine făi­na şi apoi pîinea, carne, apă, fructe). Paralel cu „obligaţiile coti­diene“, membrii acestei colec­tivităţi, sub conducerea lui­­Grotowski, au întîlniri în care rînd pe rînd îşi poves­tesc viaţa, preocupările, pasiu­nile, greutăţile, îşi descarcă sufletul, se eliberează. Apoi realizează împreună exerciţii improvizate avind ca temă subiecte din viaţa lor, încer­­cîndu-se debarasarea treptată de „balast“ a psihicului ast­fel dezvăluit, prin jocuri, exerciţii, dans. La sfîrşitul perioadei „pacienţii“ devin componenţii distribuţiei unui spectacol adevărat, compus de ei înşişi Nimeni nu va putea nega vreodată funcţia politic-cultu­­rală a teatrului, însă Gro­towski m-a făcut să prevăd şi să-mi sădesc în minte ceea ce simplu s-ar numi teatru­­terapie. Terapia prin teatru a existat poate şi înainte de Grotowski. Am văzut un sa­natoriu polonez care practica terapia cu ajutorul altor arte (muzică, pictură) și sunt in­format că la Sibiu un grup de medici lucrează cu pasiu­ne în acest domeniu, căruia oricînd m-aş oferi ca aliat în efortul de a „studia efectele tratamentului cu medicamen­tul numit teatru“. Poate că intr-un viitor nu prea îndepărtat să avem ac­ces cu toții la începutul ori la sfîrșitul unei săptămîni de lucru intens, în sălile de spec­tacol, visatele saloane de tra­tament ale teatrului terapie. IULIAN VISA jucat. , intr-o interpretare teoretică a creației artistice, poetul Oc­­tavian Goga arată că ea „cu­prinde in sine deodată, trecut, prezent şi viitor“. Arta poartă implicit sau explicit pecetea timpului in care a fost scrisă, a societăţii care a generat-o. Influenta este firească şi ne­cesară, deoarece arta ca lar­mă şi esenţă a conştiinţei so­ciale reflectă viaţa materială a unui anumit tip de societa­te, a unei anumite suprastruc­turi politice, economice, filo­zofice. Orice scriitor, indife­rent de moda literară adopta­tă, îşi realizează opera în prezentul timpului istoric în care trăieşte, gîndeşte şi cre­ează. Dar în dimensiunea pre­­zentului este incorporat trecu­­tul şi viitorul. Un trecut în­ţeles ca depozitarul genului artistic al poporului, al cali­tăţilor lui morale şi estetice care i-au conferit de-a lungul veacurilor o personalitate dis­tinctă. Viitorul este prefigurat de prezent, dar şi de valorile autentice ale trecutului. Prin intermediul acestei triade, i­­dentitatea creaţiei artistice ro­mâneşti poate fi recunoscută şi înţeleasă în toată complexi­tatea ei. Dintotdeauna, ideea de bine a triumfat asupra rău­lui, dreptatea a vestejit ne­dreptatea, adevărul, cinstea au învins. Sînt concluzii simple des­prinse din întreaga existentă a acestei arte pe pămînt ro­mânesc. Caracterului intraducti­bil al cuvîntului „dor" îi pu­tem alătura la fel de bine pe e—COMENTARIU — cel de „omenie" — „omenos". Transferul constant al aces­tei fizionomii spirituale din existenta materială in cea spi­rituală a imprimat întregii gîndiri şi creaţii artistice ro­mâneşti un profund caracter umanist. In cuvîntarea rosti­tă în marele forum scriitori­cesc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Aş dori ca şi în domeniul scrisului să realizăm un cincinal al revo­luţiei umaniste". Această te­ză fundamentală pentru viito­rul scrisului românesc o în­ţelegem ca un moment nou, important, în istoria şi speci­ficul umanismului românesc. Elaborată în baza unei anu­mite atitudini spirituale şi es­tetice, urla, literatura trebuie să oglindească corespunzător etapei istorice actuale, înal­tele comandamente politice şi sociale, setea de frumos, a zi­lei ca la întrebarea „Ce va fi omul nou?" să răspundem „Vrem să creăm un om drept, un om cinstit, un om care să se preocupe şi de el şi de se­menii lui". Mesajul social al scrisului a fost şi este for­marea şi modelarea omului. Un om apt să înţeleagă just fenomenele sociale, să devină sensibil, receptiv la tot ce este nou, progresist. Sarcina­­nu este uşoară. Ar­ta, literatura, nu este şi nu poate fi un scop în sine, ci un mijloc de a sta de vorbă cu oamenii. întrebat odată ce înţelege prin cuvîntul „artă", Liviu Re­­breanu a răspuns: „Arta e o formă a vieţii, chiar viata". Aşadar, v­a da un dialog cu viata. DORIN GOGÂLEA Curier • Susina Horea — Arm­aș: U.J.C.A.P. a cercetat sesizarea dv., rezultatul fiindu-vă comu­nicat. Nu avem ce adăuga. • Oltea Bârgăuanu — Sibiu: Neajunsul sesizat de dv. (nisip in apă) s-a datorat unei con­ducte pusă in funcţiune in 1978, lucrare executată neîngri­jit de I.C.M.J., după cum se afirmă in răspunsul semnat de directorul I.J.G.C.L., ing. Si­zilien Schorsten. • Mirela Marineu — Sibiu: Mici, foarte mici semne de în­zestrare par să mijească. Frec­ventaţi u­n cenaclu. • Nicolae Cărăruş — Sibiu: 1)­­Soluţia v-o poate da studie­rea prevederilor Statutului aso­ciaţiilor de locatari; în aceeaşi ordine de idei puteţi solicita sprijinul secţiei organizatorice a Consiliului popular munici­pal; 2) Vom da rezultatul in această săptămînă; 3) Epigra­mele nu au trecut ştacheta e­­xigenţelor redacţionale. Mai Încercaţi. • Ioan Stancu — Sibiu: Sun­tem­ informaţi că s-a rezolvat. • Uie Stancu — Sibiu: Sesi­zările dv. le-am adus la cu­noştinţa organelor, competente. Unele măsuri s-au luat... • Ana Grădinar — Hoghilag: Documentaţiile pe­ntru dreptu­­rile ce vi se cuvin au fost înaintate la D.G.A.I.A. • Vasi­le Feier — Alma. Principalul criteriu pentru bur­sa: notele. Apoi au avut prio­ritate cei care au stat în in­ternat. Fiul dv. a dat decla­ratii că renunţă la bursă. • Elena Cruciat — Sibiu: I.J.G.C.L. a dispus colocataru­lui dv. descongestionarea acce­sului. Comunicaţi-ne rezultatul. • Mircea Hariga — Sibiu: S-a dispus ca si magazinul 1 7 să preia sticle In schimb. (vaid.) TRIBUNA SIBIULUI INFORMAŢII • INFORMAŢII • INFORMAŢII • Instantaneu din ex­poziţia de sceno­grafie Maria Bodor, inaugurată la ga­leria de artă „Si­rius" din Sibiu. Talentul şi imagi­naţia acestei artiste primeşte cu aceas­tă expoziţie o nouă confirmare. Com­­binaţii îndrăzneţe de culori, inventivi­tate, o cunoaştere a textului sunt ele­mente care ii per­mit materializarea scenică a operei dramatice. O recu­noscută reprezen­tantă a tehnicii de vopsire şi imprima­re a mătăsii cu şabloane de ceară Foto: F. M­SS TROFEELE VACANŢEI In perioada vacanţei de vară a pionierilor, revista „Cuteză­torii“ organizează un concurs republican intitulat „Trofeele vacanţei“ şi dotat cu premii. Concursul are patru secţiuni: reportaj; interviu-povestiri; ar­tă plastică; explorator. Regu­lamentul desfăşurării concursu­lui a fost publicat în revista „Cutezătorii“ nr. 23, a­c. LECTORATE DE VARĂ PENTRU PROFESORII DE ISTORIE Societatea de ştiinţe istorice organizează lectorate de vară pentru profesorii care predau istoria în învăţămîntul gimna­zial şi liceal. Lectoratele sunt organizate la Cluj-Napoca şi Suceava şi vor cuprinde expu­neri privind aspecte ale luptei pentru independenţă naţională, probleme din istoria universală, metodologia predării istoriei, aplicaţii de documenta­re pe te­ren. Pentru înscriere este ne­cesară o cerere cu avizele res­pective şi înaintată Consiliului de conducere al Societăţii. Relaţii suplimentare şi detalii la Filiala Sibiu, str. Lenin nr. 12 (tov. Manta Panait). Cererile se primesc pâină la data de 27 iunie a.c. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ SPORT • SPORT • SPORT Şcoala generala nr. 19 Sibiu — vicecampioana naţionala şcolara In zilele de 18—19 iunie 1977 s-a desfăşurat la Suceava fina­la pe ţară a Campionatului na­ţional de tetratlon al şcolilor generale, unde au participat 26 echipe de fete şi băieţi (for­mate din 6 elevi), cîştigătoa­­rele fazelor de zonă din în­treaga ţară. Elevii de la Şc. gen. n.r. 19 Sibiu (pregătiţi de prof. Liviu Maier) au obţinut 2 medalii de aur prin Adrian Lung (60 m — 7,51) şi Rodica Rogorin (înăl­ţime — 1,53 m — cel mai va­loros rezultat al concursului de fete). — 4 medalii de argint: echipa de fete (Florina Ilie, Mihaela Canciu, Camelia Bujo­­reanu, Rodica Rogorin, Simona Marinescu, Nicoleta Suciu), Flo­rina Ilie, in clasamentul gene­ral individual — 292 puncte şi înălţime 1,50 m şi A. Lung (aruncarea mingii de oină — 75,50 m); — o medalie de bronz: A. Lung (individual ge­neral, 291 p). Clasament echipe fete: 1. Şcoala generală 190 Bucureşti; 2. Şcoala generală nr. 19 Si­biu; 3. Liceul „D. Cantemir“ Iaşi. Clasament individual general: (fete): 1. Simona Dobre (Sc. gen. 190 Buc.); 2. Florina Ilie (Şc. gen. 19 Sibiu); 3. Mirela Vornicul (Sc­. gen. 190 Buc.); (băieţi): 1. loan Bu­­igă (Şc. gen. 2 Drobeta Tr. Severin); 2. loan Matei (Şc. gen. nr. 190 Buc.); 3. Adrian Lung (Şc. gen. 19 Sibiu). Lotul Şc. gen. nr. 19. De la stingă la dreapta: prof. Liviu Maier, Mihaela Canciu, Camelia Bujoreanu, Nicoleta Suciu, Florina Uie,­­ Rodica Rogorin, Simona Marinescu, Adrian Lung JUDO Selecţionata de juniori a voivodatului Rszeszow (Polonia) la Sibiu De miercuri se află în oraşul nostru echipa de juniori a voivodatului Rszeszow din Po­lonia, formată din 20 de judo­­kani, conduşi de antrenorul fe­deral Jasek Iavorski. Oaspeţii polonezi vor susţine două întil­­niri internaţionale în compania judoţanilor de la Şc. sportivă -Şoimii Sibiu, care se pregătesc sub conducerea antrenorilor Ovidiu Bucur şi Cristian Mari­­novici, pentru campionatul na­ţional pe echipe. Programul în­­tîlnirilor este următorul: vineri, 24 iunie, ora 18, pe terenul „Luceafărul“, întrecerea la in­dividual, iar duminică, 26 iunie, de la ora 20.30, pe același te­ren, întrecerea pe echipe. (I.I.) ■ PE SCURT ■ • Recolta Alma si Şantierul Sibiu sunt cele două echipe ca­re au promovat în campionatul judeţean. • Conform regula­mentului, ultimele 4 clasate re­trogradează în campionatul ju­deţean II (in cazul în care Car­­paţi Mîrşa promovează in di­vizia C, retrogradează numai trei echipe), a Gulgeterii cam­pionatului judeţean: 32 goluri — Făţan (Carpali Mîrşa); 22 — Tolciu (C.S.U.); 21 — Bela­scu (Metalul I.O.S.) şi Constantin (Construcţii); 20 — Bunea (Car­­paţi) şi Fekete (Unirea Talma­­ciu); 19 — Susceak (C.S.U.); 15 — Barbu (Carpaţi).­­ In total s-au marcat 18 autogoluri. Ce­le mai multe şi le-au înscris C.S.U. şi Record (cite 4), Avin­­tul Cirlos (3). Au beneficiat de cele mai multe Textila Mediaş şi Gloria Dumbrăveni (cite 3), Vitronzetan şi Sparta Hit( 2).­­ S-au înregistrat şi citeva scoruri fluviu (totuşi nu ca din ediţia precedentă): 11—0 în me­ciul Construcţii — Avîntul; 11 —1 Construcţii — Electrica; 9—0 Metalul I.O.S. — Electri­ca; 8—0 Metalul I.O.S. — Spar­ta; 8—1 Carpali — Electrica. • Ultima etapă a fost cea mai... liniştită: nu s-au dat decit două cartonaşe galbene. • Suspendări: Nicula şi Popa (ambii de la Unirea O. Sibiu­lui): 3 şi, respectiv,­­ 4 etape;. Kloos (Record Mediaş) — o e­­tapă. • S-a programat o nouă etapă în „Cupa României“ — 24.VI, ora 17: Forestierul Tăl­­maciu — C.S.U.; Carbosin — ELCA, 25.VI., Păltiniş Răşinari — C.F R.; Sticla Avrig — Con­strucţii: Metalul I.O.S. — Ca­r­­paţi Mîrşa (teren Voinţa); AS.A. I Mediaş — Textila Me­diaş (teren A.S.A.); Record Me­diaş — Vitrometan (teren Re­cord); Avîntul Cirlos — Glo­ria Dumbrăveni. B. AVRAM Anul XXIX, nr. 6 198 „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“ Joi, 30 iunie a.c., de la ora 9, Casa de cultură a sindica­telor din Sibiu găzduieşte un interesant spectacol dedicat „Zilei învăţătorului“. ŞTRANDURI • S-a redeschis ştrandul din oraşul Cisnădie. Orarul zilnic de funcţionare este 9,19. Pen­tru adulţi costul biletului de intrare este 2 lei, iar pentru copii şi elevi­i leu. • Tot in aceste zile şi-a re­deschis porţile şi ştrandul din Cisnădioara­. BERE DUMBRAVA ȘI LA „UNICUM* Aflăm de la O.J.T. Sibiu că, începînd de ieri, restaurantul „Unicum“ este cea de-a doua unitate care desface (în salonul mare — intrarea prin str. Tri­bunei) bere Dumbrava la halbă. CURS DE CROI La Casa de cultura a tinere­tului din Sibiu se va deschide, începînd din 4 iulie a.c., un curs de croitorie pentru bărbaţi şi femei. Cei interesaţi se pot înscrie zilnic la sediul instituţiei (str. G-ral Magheru nr. 2), între orele 9—17- Clasamentul campionatului județean de fotbal 1.Carpați Mîrşa 34 256 3 110- 21 56 2.Constr. 34 237 4 103- 27 53 3.Metalul LOS. 34 226 680- 29 50 4.Vitrom. 34 21­6 758- 28 48 5.ELCA 34 177 1053- 36 41 6.Carbosin 34 166 1253- 48 38 7.C.S.U. 34 165 1370- 62 37 8.A.S.A. 34 164 1458- 58 36 9.Record Mediaş 34 138 1349- 42 34 10.Unirea O. Sib. 34 146 1453- 53 34 11.C.F.R. 34 136 1544- 52 32 12.Textila Mediaș 34 10 11 13 38- 49 31 13.Metalurg. 34 118 1547- 53 30 14.Unirea Tălmaciu 34 132,19 54- 60 28 15.Gloria Dumbrăv.34 79 1841- 73 23 16.Electrica 34 82 2438-103 18 17.Sparta 34 53 26 32- 95 13 18.Avîntul Cirlos 34 42 28 22-114 10 16.00 Teli 16.05 Tele 16.35 Cur rusă 17.05 Mei. la­re 17.30 Rep Republi 17.50 Con dicale 18.10 Cînt­ă n­ei. festival 18.30 Ron rească 19.00 Roit în pre­chetă-d margin, rilor p lege­ni și atril trului : 19.20 1 001 19.30 Tele 19.50 La 20.00 Ora 21.00 Fest pean :© 21.25 Teal „Despre nător de A P. mieră ’ 22.00 Sicii docume 22.20 Tele SIBIU: Turpin“, 11,45;­­ 20,30. Ar fecioarele 12; 14,30; 20,30 „Taina I Aramă“, „Solitarul Humboldt 16; 18 şi denţa: press“, or 18; 20,30. MEDIA? „Gloria o­rele 9; 16; 18,30; tului: „C­olet“, ore 18,30; 20,3 CISNAE „Oaspeţi „Pisicile orele 10; DUMBE Noiembrie pe bicicle şi 20. OCNA „Povestea orele 10. HAZNA- toarcerea roz“, oref. APOLDI 23 Augus pe uliţă“ şi 20. Pron­o Tragere, nie 1977. Extrag. I: Extrăgea TEA Azi, ora­­rul de str prezintă sp piesa „Fet de Victor Timpul (mete IULIAN Mîine, vj călduroasă instabilă, va fi schi senin noa mineaţa. L­­afimiază, vo verse de­­­ţite de di lectrice. Vî fia modera Temperatul vor fi cup 1€ şi 13 î cele maxin şi 27 grade

Next