Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1977 (Anul 29, nr. 6205-6282)
1977-09-15 / nr. 6269
Pag. 2TRIBUNA SIBIULUI Anul XXIX, nr. 626V „Este fantastic că teatrul ne poate prilejui asemenea schimburi“ Cu prilejul vizitei în fora noastră a colectivului teatrului „Ludwik Solski" din Tarnow (R.P. Polonă), am avut prilejul de a face un schimb de opinii cu cîteva personalităţi marcante ale delegaţiei din fora prietenă. Discuţiile s-au purtat în jurul ecoului stirnit de piesa românească „Steaua fară nume" de Mihail Sebastian, de cultura românească, în general şi de colaborarea intre teatrele noastre. Iată, pe scurt, cîteva din opiniile exprimate: Ryszard Smoszewski (ziarist şi regizor, directorul teatrului din Tarnow, regizor principal la TV, din Cracovia). „Steaua fară nume“ este prima piesă românească, pe care am jucat-o la Tarnow. Cînd am citit-o mi-am dat seama că ea conţine virtuţi de melodramă, pamflet, comedie şi chiar comedie grotescă. Cunoscind posibilităţile regizorului Iulian Vişa am fost convins că el poate manevra cu uşurinţă în toate aceste domenii şi i-am propus-o. Rezultatul l-aţi văzut şi dv. Este un spectacol controversabil, ca orice bun spectacol de teatru, prin asta încadrîndu-se perfect în natura repertoriului nostru, pentru că ne interesează în primul rînd posibilitatea dezbaterii“. Boguslaw Sobczuk (redactor la RTV, din Cracovia, actor de film): „Percep teatrul ca spectacol, nu ca literatură, şi mă interesează metodele de a face teatru. Spectacolul cu „Steaua fără nume“ m-a interesat şi m-a mulţumit în primul rînd ca propunere de tratare a materialului dramatic care o găsesc foarte contemporană“. Elzbieta Kijowska (actriţă): „Alina mi-a pus probleme deosebite, fiind un personaj descoperit şi dezorientat. Nu l-am socotit un simbol ci un om normal care vrea să evadeze Contacte prieteneşti (III) din lumea lui. A fost o experienţă dificilă dar foarte folositoare. Am colaborat minunat cu regizorul român. Am mai descoperit, cu prilejul schimburilor noastre, că teatrul este un limbaj universal. Cred că aceasta este cea mai necesară remarcă“. Zbigniew Gorzowski (actor): „Rolul profesorului Miroiu mi-a prilejuit prima întilnire cu un personaj românesc şi primul contact cu un regizor român. Miroiu, acest diamant cu foarte multe carate, are o mare pasiune pentru astronomie, aşa cum am eu pentru teatru şi pentru arhitectura veche. Acum am descoperit stelele împreună cu el. Profesorul va rămîne un rol foarte important în meseria şi cariera mea pentru că mi-a ajutat la îmbogăţirea mijloacelor de exprimare şi mi-a sădit în suflet pasiunea pentru cultura românească. La Universitatea Jagellonska din Cracovia a luat fiinţă un institut de literatură română, unde sper să-mi îmbogăţesc cunoştinţele". Anna Tomaszewska (actriță): „Cînd l-am descoperit pe Mihail Sebastian şi am aflat că voi juca d-ra Cucu, mi-a fost efectiv frică. Mi-am zis că nu posed mijloace actoricești suficiente pentru asemenea rol. Dar am mai descoperit apoi, la regizor, o calitate foarte rară: nu are idei preconcepute. Am colaborat perfect am riscat împreună și in România, am aflat că rezultatul a fost deosebit de bun. Este fantastic ca teatrul ne poate prilejui asemenea schimburi“. Jerzy Wasiuczynsky (actor): „Atmosfera pe care o creează Sebastian am întîlnit-o şi la scriitorul polonez Jerzy Szaniawski. Surpriza mare a fost că în această atmosferă, regizorul a găsit atîtea lalele, tratînd piesa foarte contemporan şi cu foarte multă autoironie, calitate foarte rară şi deci extrem de preţioasă". în loc de concluzie, in timpul primei mele vizite în Polonia, am văzut, la Zakopane, pe stradă, un mare afiş pe care scria: „Cultura apropie popoarele“. Mi-am spus atunci că scopul principal al acestor contacte prieteneşti este de a face împreună, tot ce este omeneşte posibil pentru realizarea acestei nobile idei. RADU BASARAB Efortul şi bucuria înţelegerii (II) Orice artă, pentru a fi pe deplin înţeleasă şi gustată, cere un efort intelectual. „Dar de ce să fac acest efort — se întreabă cu aceeaşi aroganţă eroii noştri? Mie-mi place ce-mi place, şi cu asta basta! Nu ştiţi zicala cu „nu e frumos ce e frumos” şi cu „de gustibus non disputandum"? Treaba lor dacă „unora le place Brahms“, dacă găsesc ceva in pietroaiele alea făcute de Moore sau în mîzgălelile lui Kandynski. Dar ce, muzica uşoară nu e tot artă şi Grigorescu - pe care, poftim, îl înţeleg fără nici un efort — nu e tot pictor mare?“. Iată replici care în aparenţă par nevinovate. Spun par nevinovate pentru că nu sînt. Tot atît de bine li s-ar putea replica: „Treaba voastră dacă nu vreţi să gustaţi frumuseţea unui poem simfonic, a unei pînze de Tuculescu ori a unei sculpturi de Brăncuşi. In definitiv nimeni nu vă obligă să aveţi gust artistic multilateral şi complex". Numai că — aşa cum parafraza cineva — „de gustibus disputandum!" Arta e creată pentru oameni, pentru înnobilarea lor, pentru bucuria lăuntrică din ceasurile contemplării. Prin artă devenim mai buni şi mai omenoşi, ne trăim viaţa mai deplin şi mai fericit, alungăm angoasele, spieenul, egoismele cotidiene. Cu cit înţelegem şi asimilăm mai mult din ceea ce au creat valoros marile spirite ale umanităţii cu atit ne înălţăm mai sus pe scara civilizaţiei şi valorii. Se poate trăi şi fără Brăncuşi, dar cu Brăncuşi se trăieşte mai frumos şi mai nobil, mai cinstit şi mai cu folos. Şi atunci nu merită oare să facem efortul de înţelegere, mai mic sau mai mare, după capacitatea noastră, a fiecăruia? Arta are, se ştie, adincimi şi înălţimi la care nu e uşor de ajuns. Nimeni nu neagă valoarea unui Grigorescu, care şi-a cîştigat un loc binemeritat în pictura noastră. Dar el, pictura lui şi a altor mari artişti aparţinînd aceluiaşi stil, nu reprezintă decit un nivel al cunoaşterii — mai accesibil, mai apropiat gustului public. Alţi pictori — alte nivele (nu e vorba aici de nivele valorice) care se cer escaladate. VASILE AVRAM Arta în cetate Premii pentru elevii sibieni La sesiunea naţională de referate şi comunicări ale elevilor organizată de C.C. al U.T.C., elevii sibieni au obţinut distincţii de prestigiu la următoarele discipline: BIOLOGIE — premiul II pentru Lukas Heidrun de la liceul „Axente Sever“ Mediaş („Aspecte ale poluării municipiului Mediaş); menţiune pentru Valter Müler de la Liceul pedagogic din Sibiu; FIZICA — premiul III pentru Constantin Sakarelis de la liceul „Gh. Lazăr“ Sibiu („Unele fenomene care însoţesc ruperea prin tracţiune a eprubetelor“); MATEMATICA — menţiune pentru Dana Candrea de la liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu („Generalizarea unei sume“); CHIMIE — menţiuni pentru Carmen Forniiseanu de la liceul „Gh. Lazăr” Sibiu („Poluarea apei rîului Cibin”) şi Cristina Dobrensitiue de la acelaşi liceu („Determinarea oxigenului şi a compuşilor organici dizolvați în apă”). Cărţi noi despre lumea veche Cecilia Ioniţă, Relaţii agrare în Grecia veche, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1977 (255 p.). Lucrarea se impune prin acurateţe stilistică şi claritate logică, fapt ce denotă înţelegerea fenomenelor dezbătute şi capacitatea de a sintetiza atît izvoarele, uneori contradictorii, cit şi extinsa bibliografie. Invocinm opiniile unor iluştri cunoscători ai realităţilor elene (P. Guiraud, M. I. Finley, T. V. Blavatskaia, F. Gschnitzer, D. Lotze, D. M. Pippidi ş.a. mulţi) autoarea depăşeşte totuşi riscul unei simple inventarieri reuşind, printr-un permanent efort de reelaborare, să-şi impună contribuţia personală, cu modestia cuvenită cercetătorului onest. Aportul strict al lucrării constă în stabilirea „tipologiei” cultivatorilor şi implicit a raporturilor agrare care s-au succedat în Grecia intr-un mileniu de efervescentă istorie (sec. XV—V î.e.n.). Dacă perioada miceniană se caracterizează printr-o agricultură avansată, dominată de raporturi arendăşeşti, majoritatea cultivatorilor fiind liberi, mai puţini cu statut de quasiaservire şi doar un număr restrîns în situaţia de sclavi, perioada homerică înseamnă pentru agricultură decădere, raporturile patriarhale concentrîndu-se în oikos (domeniu-casă), care prin natura sa nu presupune servitute accentuată. Raporturile agrare cunosc o nouă şi radicală schimbare după sedentarizarea războinicilor cuceritori dorieni prin aservirea colectivă a cultivatorilor ariei. Diversitatea regională a fenomenului este pusă în evidenţă în urma sesizării atente a deosebirilor, uneori subtile, existente între regimul social-juridic şi economic al noilor categorii de agricultori. De reţinut că, spre deosebire de Roma, în Grecia munca sclavilor este cu totul sporadic folosită în agricultură. Această diversitate de raporturi agrare, puse în lumină de competenta clasificare a Ceciliei Ioniţă, conduce implicit la concluzia lui Pierre Vidal-Naquet că „una din trăsăturile generale ale lumii grecești este aceea de a nu avea nici o trăsătură generală“. N. BRANGA BIBLIOIS A FI șiV. Un nou produs — uleiul solidificat pentru gatit Colectivul Institutului de cercetări pentru industria alimentară şi specialişti ai întreprinderii de ulei „Unirea” din Iaşi au realizat, recent,'' un nou produs — uleiul solidificat pentru gătit. Este un ulei vegetal cu o compoziţie integrală de grăsimi — spre deosebire de margarina care are 85 la sută grăsimi şi 15 la sută lapte degresat — şi care poate fi utilizat în toate reţetele culinare. Faţă de uleiul lichid de floarea-soarelui, care poate fi folosit la prăjit de şase ori, uleiul vegetal solidificat poate fi utilizat de 14 ori. Noul produs este ambalat in pachete de 250 grame şi va putea fi găsit, în curînd, în unităţile comerciale la preţul de 3,50 lei pachetul. (Agerpres) SPORT • SPORT • SPORT Sărituri in m Dan Oprean (Sc. Sp. Sibiu) — campion absolut la juniori In perioada 25—28 august, ştrandul Tineretului din Capitală a găzduit Campionatul naţional de sărituri în apă, rezervat juniorilor. Reprezentanţii Şcolii sportive Sibiu, pregătiţi de antrenorii Ion Ganea (fete) şi prof. Dumitru Popoaie (băieţi), au reuşit performanţe remarcabile. Dintre acestea se detaşează cea obţinută de Dan Oprean, elev în clasa a IX-a la Liceul energetic Sibiu care a cucerit titlul de campion naţional absolut la categoria juniori mici (B) El a ocupat locul 1 la toate probele, realizînd următoarele rezultate tehnice: la trambulina de 1 m: 318,50 p.; la trambulina de 3 m: 337,80 p. iar la platformă: 272,20 p. Elevul Dan Oprean a cucerit şi medalia de bronz (trambulina de 3 m), din cadrul Balcaniadei de înot şi sărituri, desfăşurată în luna iulie în localitatea Izmir (Turcia). (I. Ilie) In jur Trar tă vizit jude vără Ceai gene Ini mân Repi Rom derii vătă popi: cipii 15.00 1 15.05 E Mex 15.25 T In jur Tran tă — zilei jude to Văl Ceau gene iui mân, Repu Rom adun din tosar 17.00 îv 17 40 F Bucu tico pa C ..ru.»» U.N.C.A.P.44 la oină. Recolta Apolitu de Rus pe locul al ll-lea In acest an finala „Cupei U.N.C.A.P.“ la oină s-a desfăşurat recent în localitatea Sebeş, judeţul Alba. Pentru finala ediliei a IV-a a acestei competiţii republicane s-au calificat echipe din judeţele Alba, Caraş Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj şi Sibiu. Judeţul nostru a fost reprezentat de „Recolta" Apoldu de Sus, care a deplasat următoarea formaţie: Nicolae Cacoveanu, Andrei Eder, Nicolae Drăghită, Hans Rieger, Ioan Drăghiţă, Ioan Eder, Dumitru Totoi, Ioan Scheau, Mihai Bukfeiner, Achim Drăghiţă Gheorghe Vasiu, Ştefan Părgaru, Andrei Rieger şi Gheorghe Ghişe, formaţie antrenată de profesorul Ioan Olteanu din aceeaşi localitate. . Datorită seriozităţii şi pasiunii in pregătire a acestor jucători echipa a reuşit să obţină rezultate bune în meciurile disputate şi, în final, să se claseze pe locul al II-lea pe ţară Pentru acest rezultat, echipa a primit o cupă din partea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, iar din partea U.N.C.A.P., echipament sportiv. Toţi componenţii echipei, ca şi antrenorul prof. Ioan Olteanu, merită felicitări. Iată rezultatele obţinute de formaţia noastră: Sibiu — Harghita 11—3; Hunedoara — Sibiu 2—19; Mehedinţi — Sibiu 1—22; Sibiu — Alba I. 11—2; Sibiu — Sălaj 9—16; Covasna — Sibiu 3—5; Sibiu — Alba II 13—6. Pe primele trei locuri: I — Sălaj; II — Sibiu; III — Covasna. CONSTANTIN TĂNASOIU activist U.J.C.A.P. '' roper di rectioni In seri 19.30 T 71 .10 C 20.20 O Edili' deseb scola 21.20 T mara Bote? 22.20 T CăBSrie Evolufii bune ale juniorilor sibieni Ca şi în prima zi, sibianul Peter Fleischer, cu calul Vampir, s-a impus cu autoritate şi în proba juniorilor mari (18 ani) ciştigînd cel de al doilea titlu de campion naţional. In această probă, au luat parte 19 sportivi dintre care doar 7 au terminat parcursul, (format din 11 obstacole cu înălţimea maximă de 1,20 m şi cu 1,60 m lungime) fără greşeală. Barajul nr. 1, in care obstacolele au fost ridicate la 1,30 m Înălţime, a fost trecut, fără penalizare doar de sibienii: P. Fleischer şi M. Neagu. Iată clasamentul probei: 1. Peter Fleischer (C.S.M. Sibiu) cu calul Vampir 0 p. penalizare — 46,8 campion naţional; 2 Mircea Neagu (C.S.M. Sibiu) cu Marchiza 16 p. — 44;3; 3. Cristian Grigore (Olimpia Bucureşti) cu Gruia, în afară de baraj 4 p. — 88; 4. Nicolae Stroiescu (Steaua) cu Epigon 4 p. — 90; 5. Mircea Neagu (C.S.M. Sibiu) cu Căprioara 4 p. — 92; 6. Aurel Lăpăduș (C.S.M. Sibiu) cu Glorios 4 p. — 110. După-amiază, în cadrul probei de obstacole pentru călărețe, la startul căreia s-au aliniat 21 sportive, clasamentul final arată astfel: 1. Dania Popescu (Steaua) cu Epigon Op. — 38;2; 2. Mariana Moisei (Steaua) cu Ficus Op. — 42,5; 3. Ioana David (Olimpia București) cu Pele 3 p. — 51,3; 4. Dania Popescu (Steaua) cu Basbec 4 p. — 94; 5. Ioana Scriosteamui (Dinamo) cu Baical 4 p. — 101,5; 6. Cristina Ștefănescu (C.S.M. Sibiu) cu Marchiza 4 p. — 112. Întrecerile iau sfîrșit astăzi cu proba obstacole pe echipe — juniori, care începe la ora 9.00. ILIE IONESCU Debut în noul an de învăţamînt (Urmare din pag. I) friale (cite unul la Sibiu, Agnita şi Dumbrăveni), 1 liceueconomic şi de drept administrativ (Sibiu), 3 licee de matematică (2 lal Sibiu, 1 la Mediaş), 1 liceu de filologie-istorie (Sibiu) şi unul pedagogic (Sibiu). Privind harta judeţului, constatăm că repartizarea lor teritorială urmăreşte valorificarea şi sprijinirea potenţialului economico-demografic de care dispune fiecare zonă. Gama aptitudinilor pentru o meserie sau alta este mare, dacă ne gîndim la faptul că din cele 32 de profiluri existente in învăţâmîntul liceal de specialitate la nivel republican, 21 profiluri (cu meseriile respective) sunt oferite tinerilor de pe cuprinsul judeţului. In actualul cincinal, liceele de specialitate şi şcolile profesionale din judeţ au sarcina d® a asigura în proporţie de 70 la sută necesarul forţei de muncă în economia judeţului. Precizări importante în domeniul legislaţiei muncii asigură o integrare mai rapidă a practicanţilor in producţie. Se instituie stagiul de practicant cu durata de 3—6 luni pentru absolvenţii treptei I liceu şi 3—18 luni pentru absolvenţii treptei a II-a de liceu. Aplicarea în practică a noilor prevederi se face „din mers”, astfel că în prezent sunt şi unele greutăţi. Profilările şi reprofilările liceale cer o cooperare mai strînsă intre şcoli şi întreprinderile economice. Este nevoie de un detaşament important de specialişti din industrie care trebuie să-şi aducă o contribuţie substanţială, în dubla calitate de inginer-profesor, la adaptarea rapidă a unităţilor şcolare cerinţelor sociale. Comitetele cetăţeneşti de părinţi trebuie să sprijine şi mai mult, prin iniţiativă şi contribuţie personală, la perfecţionarea şi modernizarea învăţămîntului. Pregătirea complexă a elevilor pentru muncă şi viaţă, a intrat de azi intr-o etapă nouă. Slab duganu ceti“, de 9; 1 Aria: din n 9,30; 1 18.30 ş iului: 10. 16; la or „Stropi calie": „Tănasi Ie 11. MfcDI „Minie 9; IM 18.30 și lui: „ voi păi 16,30. CISN Iar: „S dei“, 18 și 21*P«i Trage septemt Extrag. 23; 13 Extrag 45; 16; Extrag. 31; b; Ci BRI Miinc va incrut va cursul sint pi slabe nie Vin slab pi predom si sudturile cuprinsi grade, xime î, grade, dicate, izolat .