Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1977 (Anul 29, nr. 6205-6282)

1977-09-15 / nr. 6269

Pag. 2TRIBUNA SIBIULUI Anul XXIX, nr. 6­26V „Este fantastic că teatrul ne poate prilejui asemenea schimburi“ Cu prilejul vizitei în fora noastră a colectivului teatru­lui „Ludwik Solski" din Tar­­now (R.P. Polonă), am avut prilejul de a face un schimb de opinii cu cîteva personali­tăţi marcante ale delegaţiei din fora prietenă. Discuţiile s-au purtat în jurul ecoului stir­nit de piesa românească „Steaua fară nume" de Mihail Sebas­tian, de cultura românească, în general şi de colaborarea intre teatrele noastre. Iată, pe scurt, cîteva din opiniile ex­­p­rimate: Ryszard Smoszewski (ziarist şi regizor, directorul teatrului din Tarnow, regizor principal la TV, din Cracovia). „Steaua fară nume“ este prima piesă românească, pe care am ju­cat-o la Tarnow. Cînd am ci­­tit-o mi-am dat seama că ea conţine virtuţi de melodramă, pamflet, comedie şi chiar co­medie grotescă. Cunoscind po­sibilităţile regizorului Iulian Vişa am fost convins că el poate manevra cu uşurinţă în toate aceste domenii şi i-am propus-o. Rezultatul l-aţi vă­zut şi dv. Este un spectacol controversabil, ca orice bun spectacol de teatru, prin asta încadrîndu-se perfect în natu­ra repertoriului nostru, pentru că ne interesează în primul rînd posibilitatea dezbaterii“. Boguslaw Sobczuk (redactor la RTV, din Cracovia, actor de film): „Percep teatrul ca spectacol, nu ca literatură, şi mă interesează metodele de a face teatru. Spectacolul cu „Steaua fără nume“ m-a inte­resat şi m-a mulţumit în pri­mul rînd ca propunere de tratare a materialului drama­tic care o găsesc foarte con­temporană“. Elzbieta Kijowska (actriţă): „Alina mi-a pus probleme deo­sebite, fiind un personaj des­coperit şi dezorientat. Nu l-am socotit un simbol ci un om normal care vrea să evadeze Contacte prieteneşti (III) din lumea lui. A fost o expe­rienţă dificilă dar foarte fo­lositoare. Am colaborat minu­nat cu regizorul român. Am mai descoperit, cu prilejul schimburilor noastre, că tea­trul este un limbaj universal. Cred că aceasta este cea mai necesară remarcă“. Zbigniew Gorzowski (actor): „Rolul profesorului Miroiu mi-a prilejuit prima întilnire cu un personaj românesc şi primul contact cu un regizor român. Miroiu, acest diamant cu foarte multe carate, are o mare pasiune pentru astrono­mie, aşa cum am eu pentru teatru şi pentru arhitectura veche. Acum am descoperit stelele împreună cu el. Profe­sorul va rămîne un rol foarte important în meseria şi cariera mea pentru că mi-a ajutat la îmbogăţirea mijloacelor de exprimare şi mi-a sădit în su­flet pasiunea pentru cultura românească. La Universitatea Jagellonska din Cracovia a luat fiinţă un institut de lite­ratură română, unde sper să-mi îmbogăţesc cunoştinţele". Anna Tomaszewska (actriță): „Cînd l-am descoperit pe Mihail Sebastian şi am aflat că voi juca d-ra Cucu, mi-a fost efectiv frică. Mi-am zis că nu posed mijloace actori­cești suficiente pentru aseme­nea rol. Dar am mai descoperit apoi, la regizor, o calitate foarte rară: nu are idei pre­concepute. Am colaborat per­fect am riscat împreună și in România, am aflat că rezulta­tul a fost deosebit de bun. Este fantastic ca teatrul ne poate prilejui asemenea schimburi“. Jerzy Wasiuczynsky (actor): „Atmosfera pe care o creează Sebastian am întîlnit-o şi la scriitorul polonez Jerzy Sza­­niawski. Surpriza mare a fost că în această atmosferă, re­gizorul a găsit at­îtea lalele, tratînd piesa foarte contem­poran şi cu foarte multă auto­ironie, calitate foarte rară şi deci extrem de preţioasă". în loc de concluzie, in tim­pul primei mele vizite în Po­lonia, am văzut, la Zakopane, pe stradă, un mare afiş pe care scria: „Cultura apropie popoarele“. Mi-am spus atunci că scopul principal al acestor contacte prieteneşti este de a face împreună, tot ce este omeneşte posibil pentru rea­lizarea acestei nobile idei. RADU BASARAB Efortul şi bucuria înţelegerii (II) Orice artă, pentru a fi pe de­plin înţeleasă şi gustată, cere u­n efort intelectual. „Dar de ce să fac acest efort — se întreabă cu aceeaşi aroganţă eroii noş­tri? Mie-mi place ce-mi place, şi cu asta basta! Nu ştiţi zi­cala cu „nu e frumos ce e fru­mos” şi cu „de gustibus non disputandum"? Treaba lor dacă „unora le place Brahms“, dacă găsesc ceva in pietroaiele alea făcute de Moore sau în mîzgă­­lelile lui Kandynski. Dar ce, mu­zica uşoară nu e tot artă şi Gri­­gorescu - pe care, poftim, îl înţeleg fără nici un efort — nu e tot pictor mare?“. Iată replici care în aparenţă par nevinovate. Spun par nevi­­novate pentru că nu sînt. Tot atît de bine li s-ar putea re­plica: „Treaba voastră dacă nu vreţi să gustaţi frumuseţea unui poem simfonic, a unei pînze de Tuc­ulescu ori a unei sculpturi de Brăncuşi. In definitiv nimeni nu vă obligă să aveţi gust ar­tistic multilateral şi complex". Numai că — aşa cum parafra­za cineva — „de gustibus dispu­­tandum!" Arta e creată pentru oameni, pentru înnobilarea lor, pentru bucuria lăuntrică din ceasurile contemplării. Prin artă devenim mai buni şi mai ome­­noşi, ne trăim viaţa mai deplin şi mai fericit, alungăm angoa­sele, spieenul, egoismele coti­diene. Cu cit înţelegem şi asi­milăm mai mult din ceea ce au creat valoros marile spirite ale umanităţii cu atit ne înălţăm mai sus pe scara civilizaţiei şi valorii. Se poa­te trăi şi fără Brăncuşi, dar cu Brăncuşi se trăieşte mai frumos şi mai no­bil, mai cinstit şi mai cu folos. Şi atunci nu merită oare să facem efortul de înţelegere, mai mic sau mai mare, după capaci­tatea noastră, a fiecăruia? Arta are, se ştie, adincimi şi înălţimi la care nu e uşor de ajuns. Nimeni nu neagă valoa­rea unui Grigorescu, care şi-a cîştigat un loc binemeritat în pictura noastră. Dar el, pictura lui şi a altor mari artişti apar­­ţinînd aceluiaşi stil, nu repre­zintă decit un nivel al cunoaş­terii — mai accesibil, mai apro­piat gustului public. Alţi pictori — alte nivele (nu e vorba aici de nivele valorice) care se cer escaladate. VASILE AVRAM Arta în cetate Premii pentru elevii sibieni La sesiunea naţională de re­ferate şi comunicări ale elevi­lor organizată de C.C. al U.T.C., elevii sibieni au obţinut dis­tincţii de prestigiu la următoa­rele discipline: BIOLOGIE — premiul II pentru Lukas Hei­­drun de la liceul „Axente Se­ver“ Mediaş („Aspecte ale po­luării municipiului Mediaş); menţiune pentru V­alter Müler de la Liceul pedagogic din Si­biu; FIZICA — premiul III pentru Constantin Sakarelis de la liceul­ „Gh. Lazăr“ Sibiu („Unele fenomene care însoţesc ruperea prin tracţiune a epru­­betelor“); MATEMATICA — menţiune pentru Dana Candrea de la liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu („Generalizarea unei su­me“); CHIMIE — menţiuni pentru Carmen Forniiseanu de la liceul „Gh. Lazăr” Sibiu („Poluarea apei rîului Cibin”) şi Cristina Dobrensitiue de la acelaşi liceu („Determinarea oxigenului şi a compuşilor or­ganici dizolvați în apă”). Cărţi noi despre lumea veche Cecilia Ioniţă, Relaţii agrare în Grecia veche, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucu­reşti 1977 (255 p.). Lucrarea se impune prin acurateţe stilistică şi claritate logică, fapt ce denotă înţelegerea fenomenelor dezbătute şi capacitatea de a sintetiza atît izvoarele, une­ori contradictorii, cit şi extinsa bibliografie. Invocinm­ opiniile unor iluştri cunoscători ai realităţilor elene (P. Guiraud, M. I. Finley, T. V. Blavatskaia, F. Gschnitzer, D. Lotze, D. M. Pippidi ş.a. mulţi) autoarea depăşeşte totuşi riscul unei simple inventarieri reuşind, prin­­tr-un permanent efort de reelaborare, să-şi impună contribuţia personală, cu modestia cuvenită cercetătorului onest. Aportul strict al lucrării constă în stabili­rea „tipologiei” cultivatorilor şi implicit a raporturilor agrare care s-au succedat în Grecia intr-un mileniu de efervescentă isto­rie (sec. XV—V î.e.n.). Dacă perioada mice­­niană se caracterizează printr-o agricultură avansată, dominată de raporturi arendăşeşti, majoritatea cultivatorilor fiind liberi, mai puţini cu statut de quasiaservire şi doar un număr restrîns în situaţia de sclavi, perioada homerică înseamnă pentru agricultură decă­dere, raporturile patriarhale concentrîndu-se în oikos (domeniu-casă), care prin natura sa nu presupune servitute accentuată. Raportu­rile agrare cunosc o nouă şi radicală schim­bare după sedentarizarea războinicilor cuce­ritori dorieni prin aservirea colectivă a culti­vatorilor ariei. Diversitatea re­gională a fenomenului este pu­să în evidenţă în urma sesi­zării atente a deosebirilor, uneori subtile, existente între regimul social-juridic şi eco­nomic al noilor categorii de agricultori. De reţinut că, spre deosebire de Roma, în Grecia munca sclavilor este cu totul sporadic folosită în agricultură. Această diversitate de raporturi agrare, puse în lumină de competenta clasificare a Ceciliei Ioniţă, conduce implicit la concluzia lui Pierre Vidal-Naquet că „una din trăsătu­rile generale ale lumii grecești este aceea de a nu avea nici o trăsătură generală“. N. BRANGA B­IBLIOIS A FI și­­V. Un nou produs — uleiul solidificat pentru gatit Colectivul Institutului de cercetări pentru industria ali­mentară şi specialişti ai între­prinderii de ulei „Unirea” din Iaşi au realizat, recent,'' un nou produs — uleiul solidificat pen­tru gătit. Este un ulei vegetal cu o compoziţie integrală de grăsimi — spre deosebire de margarina care are 85 la sută grăsimi şi 15 la sută lapte de­­gresat — şi care poate fi uti­lizat în toate reţetele culinare. Faţă de uleiul lichid de floa­­rea-soarelui, care poate fi folosit la prăjit de şase ori, uleiul vegetal solidificat poate fi utilizat de 14 ori. Noul produs este ambalat in pachete de 250 grame şi va putea fi găsit, în curînd, în unităţile comerciale la preţul de 3,50 lei pachetul. (Agerpres) SPORT • SPORT • SPORT Sărituri in m Da­n­ Oprean (Sc. Sp. Sibiu) — campion absolut la juniori In perioada 25—28 august, ştrand­ul Tineretului din Capi­tală a găzduit Campionatul na­ţional de sărituri în apă, re­zervat juniorilor. Reprezentan­ţii Şcolii sportive Sibiu, pre­gătiţi de antrenorii Ion Ganea (fete) şi prof. Dumitru Popoaie (băieţi), au reuşit performanţe remarcabile. Dintre acestea se detaşează cea obţinută de Dan Oprean, elev în clasa a IX-a la Liceul energetic Sibiu care a cucerit titlul de campion na­ţional absolut la categoria juniori mici (B) El a ocupat locul 1 la toate probele, reali­­zînd următoarele rezultate teh­nice: la trambulina de 1 m: 318,50 p.; la trambulina de 3 m: 337,80 p. iar la platformă: 272,20 p. Elevul Dan Oprean a cucerit şi medalia de bronz (trambulina de 3 m), din ca­drul Balcaniadei de înot şi sărituri, desfăşurată în luna iulie în localitatea Izmir (Tur­­cia). (I. Ilie) In jur Trar tă vizit jude vără Ceai gene Ini mân Repi Rom derii vătă popi: cipii 15.00 1 15.05 E Mex 15.25 T In jur Tran tă — zilei jude to Văl Ceau gene iui mân, Repu Rom adun din tosar 17.00 îv 17 40 F Bucu tico pa C ..ru.»» U.N.C.A.P.44 la oină. Recolta Apolitu de Rus pe locul al ll-lea In acest an finala „Cupei U.N.C.A.P.“ la oină s-a desfă­şurat recent în localitatea Se­beş, judeţul Alba. Pentru fi­nala ediliei a IV-a a acestei competiţii republicane s-au ca­lificat echipe din judeţele Al­ba, Caraş Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj şi Sibiu. Judeţul nostru a fost repre­zentat de „Recolta" Apoldu de Sus, care a deplasat următoa­rea formaţie: Nicolae Cacovea­­nu, Andrei Eder, Nicolae Dră­­ghită, Hans Rieger, Ioan Dră­­ghiţă, Ioan Eder, Dumitru To­toi, Ioan Scheau, Mihai Buk­­feiner, Achim Drăghiţă Gheor­­ghe Vasiu, Ştefan Părgaru, Andrei Rieger şi Gheorghe Ghişe, formaţie antrenată de profesorul Ioan Olteanu din aceeaşi localitate. . Datorită seriozităţii şi pasiu­nii in pregătire a acestor ju­cători echipa a reuşit să ob­ţină rezultate bune în meciu­rile disputate şi, în final, să se claseze pe locul al II-lea pe ţară Pentru acest rezultat, e­­chipa a primit o cupă din partea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, iar din partea U.N.C.A.P., echipament sportiv. Toţi componenţii echipei, ca şi antrenorul prof. Ioan Oltea­nu, merită felicitări. Iată rezultatele obţinute de formaţia noastră: Sibiu — Har­ghita 11—3; Hunedoara — Si­biu 2—19; Mehedinţi — Sibiu 1—22; Sibiu — Alba I. 11—2; Sibiu — Sălaj 9—16; Covasna — Sibiu 3—5; Sibiu — Alba II 13—6. Pe primele trei locuri: I — Sălaj; II — Sibiu; III — Co­vasna. CONSTANTIN TĂNASOIU activist U.J.C.A.P. '' roper di rec­tioni In­­ seri 19.30 T 71 .10 C 20.20 O Edili' deseb scola 21.20 T mara Bote? 22.20 T CăBSrie Evolufii bune ale juniorilor sibieni Ca şi în prima zi, sibianul Peter Fleischer, cu calul Vampir, s-a impus cu autoritate şi în proba juniorilor mari (18 ani) ciştigînd cel de al doilea titlu de campion naţional. In această probă, au luat parte 19 sportivi dintre care doar 7 au terminat parcursul, (format din 11 obstacole cu înălţimea maximă de 1,20 m şi cu 1,60 m lungime) fără greşeală. Barajul nr. 1, in care obstacolele au fost ridicate la 1,30 m Înălţime, a fost trecut, fără penalizare doar de sibienii: P. Fleischer şi M. Neagu. Iată clasamentul probei: 1. Peter Fleischer (C.S.M. Sibiu) cu calul Vampir 0 p. penalizare — 46,8 campion naţional; 2 Mircea Neagu (C.S.M. Sibiu) cu Marchiza 16 p. — 44;3; 3. Cristian Grigore (Olimpia Bucureşti) cu Gruia, în afară de bara­j 4 p. — 88; 4. Nicolae Stroiescu (Steaua) cu Epigon 4 p. — 90; 5. Mircea Neagu (C.S.M. Sibiu) cu Căprioara 4 p. — 92; 6. Aurel Lăpăduș (C.S.M. Sibiu) cu Glorios 4 p. — 110. După-amiază, în cadrul probei de obstacole pentru călărețe, la startul căreia s-au aliniat 21 sportive, clasamentul final arată astfel: 1. Dania Popescu (Steaua) cu Epigon Op. — 38;2; 2. Ma­riana Moisei (Steaua) cu Ficus Op. — 42,5; 3. Ioana David (Olimpia București) cu Pele 3 p. — 51,3; 4. Dania Popescu (Stea­ua) cu Basbec 4 p. — 94; 5. Ioana Scriosteamui (Dinamo) cu Baical 4 p. — 101,5; 6. Cristina Ștefănescu (C.S.M. Sibiu) cu Marchiza 4 p. — 112. Întrecerile iau sfîrșit astăzi cu proba obstacole pe echipe — juniori, care începe la ora 9.00. ILIE IONESCU Debut în noul an de învăţamînt (Urmare din pag. I) friale (cite unul la Sibiu, Ag­nita şi Dumbrăveni), 1 liceu­­economic şi de drept­ adminis­­trativ (Sibiu), 3 licee de mate­matică (2 lal Sibiu, 1 la Me­diaş), 1 liceu de filologie-isto­­rie (Sibiu) şi unul pedagogic (Sibiu). Privind harta judeţu­lui, constatăm că repartizarea lor teritorială urmăreşte valo­rificarea şi sprijinirea potenţia­lului economico-demografic de care dispune fiecare zonă. Ga­ma aptitudinilor pentru o me­serie sau alta este mare, dacă ne gîndim la faptul că din cele 32 de profiluri existente in învăţâmîntul liceal de spe­cialitate la nivel republican, 21 profiluri (cu meseriile respec­tive) sunt oferite tinerilor de pe cuprinsul judeţului. In ac­tualul cincinal, liceele de spe­cialitate şi şcolile profesionale din judeţ au sarcina d® a asi­­gura în proporţie de 70 la su­tă necesarul forţei de muncă în economia judeţului. Precizări importante în do­meniul legislaţiei muncii asigu­ră o integrare mai rapidă a practicanţilor in producţie. Se instituie stagiul de practicant cu durata de 3—6 luni pentru absolvenţii treptei I liceu şi 3—18 luni pentru absolvenţii treptei a II-a d­e liceu. A­­plicarea în practică a noi­lor prevederi se face „din mers”, astfel că în prezent sunt şi unele greutăţi. Profilă­rile şi reprofilările liceale cer o cooperare mai strînsă intre şcoli şi întreprinderile econo­mice. Este nevoie de un deta­şament important de specialişti din industrie care trebuie să-şi aducă o contribuţie substanţia­lă, în dubla calitate de ingi­­ner-profesor, la adaptarea ra­pidă a unităţilor şcolare cerin­ţelor sociale. Comitetele cetă­ţeneşti de părinţi trebuie să sprijine şi mai mult, prin ini­ţiativă şi contribuţie personală, la perfecţionarea şi moderni­zarea învăţămîntului. Pregăti­rea complexă a elevilor pentru muncă şi viaţă, a intrat de azi intr-o etapă nouă. Slab­ duganu ceti“, d­­e 9; 1 Aria: din n 9,30; 1 18.30 ş iului: 10. 16; la or „Stropi calie": „Tănasi Ie 11. MfcDI „Minie 9; IM 18.30 și lui: „ voi păi 16,30. CISN Iar: „S dei“, 18 și 2­1*P«i Trage septemt Extrag. 23; 13 Extrag 45; 16; Extrag. 31; b­; Ci BRI Miinc va inc­rut va cursul sint pi slabe n­ie Vin slab pi predom si sud­­turile­­ cuprinsi grade, xime î, grade, dicate, izolat .

Next