Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1977 (Anul 29, nr. 6283-6361)
1977-10-01 / nr. 6283
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Ieri dimineaţă a avut loc, la sediul din Bd. Victoriei, plenara Comitetului judeţean de partid, la care au participat şi membrii comisiei judeţene de revizie, activişti de partid, reprezentanţi ai unor ministere şi centrale, conducători de întreprinderi şi instituţii, secretari ai comitetelor de partid şi de U.T.C., preşedinţi de sindicat, alţi membri ai activului de partid. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Raport cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru realizarea planului şi angajamentelor pe anul 1977. Sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor de partid pentru pregătirea realizării în bune condiţiuni a planului pe anul 1978; 2. Informare privind conţinutul activităţilor din Festivalul naţional „Cîntarea României“. Măsuri ce se impun pentru pregătirea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a ediţiei a ll-a;18 Convocarea Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene de partid, stabilirea normei de reprezentare şi repartizarea delegaţilor pe organizaţiile municipale, orăşeneşti şi comunale de partid; 4. Informare din partea tovarăşului Aurel Gorun, membru al Comitetului judeţean de partid cu privire la modul în care işi realizează sarcinile încredinţate. Pe marginea referatului şi a măsurilor prezentate la primul punct al ordinii de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Miron Negrilă, Francisc Haynal, Maria Hîndoreanu, Aurel Chisăliţă, Vasile Popa, Boleslaw Müller, Gheorghe Nilca, Eugenia Leonard, Ioan Veza, Letiţia Stănilă, Gheorghe Dan, Gheorghe Lenghen. Atit referatul cit şi vorbitorii au abordat de pe poziţii critice şi autocritice analiza realizării sarcinilor de plan şia angajamentelor aferente perioadei din acest an, preocupările pentru îndeplinirea planului şi angajamentelor pe 1977, îndeosebi in ceea ce priveşte realizarea integrală a planului fizic, economisirea materiilor prime, a combustibililor şi energiei, realizarea în condiţii de eficienţă sporită a planului de investiţii şi de export, a sarcinilor din această etapă în agricultură. Raportind stadiul pregătirii anului economic 1978 la volumul însemnat al creşterilor de producţie prevăzute şi la cerinţele sporite de eficienţă, cei care au luat cuvîntul au evidenţiat atit împlinirile cit şi neajunsurile care mai există, au ridicat în atenţia reprezentanţilor unor ministere şi centrale industriale unele probleme pentru a căror rezolvare este nevoie de sprijinul mai hotărît al acestora. În încheierea discuţiilor asupra acestui punct, tovarăşul Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, a supus atenţiei celor prezenţi aspectele prioritare ale îndeplinirii sarcinilor economice ce revin judeţului Sibiu, ale pregătirii atente, concrete a anului eco (Continuare in pag. a Ill-a) ln (»aş;, a Il-a Sesiunea Consiliului popular judeţean ACTUALITĂŢI !Premiera la Teatrul de stat Asta-seara, la ora 19,30, Teatrul de stat din Sibiu prezintă in premieră'-' comedia lui Paul Everac, „PIATRA LA RINICHI“, in regia si scenografia lui Erwin Kuttler. In rolurile principale: Constantin Stănescu, Avram Besoiu, Nicu Niculescu, Costel Rădulescu — artist emerit, laureat al Premiului de Stat. Din distribuţie mai fac parte Ovidiu Stoichiţă, Sandu Popa, Dana Lăzărescu Popa, Doina Alexe Popescu ş.a. Costumele: Judit Fekete Kolhay; ilustraţia muzicală — Wolfgang Weber. Expunere Azi, ora 17, în sala Studio a Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu, prof. dr. doc. Victor Săhleanu prezintă expunerea „OMUL COGNOSCIBIL". Această acţiune inaugurează oficial cursurile Universităţii cultural-ştiinţifice sibiene. Concert de muzică uşoară Mine, 2 octombrie 1977, orele 17 şi 20, apreciaţii solişti de muzică uşoară Cornel Constantiniu şi Olimpia Panciu vor susţine pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu două spectacole extraordinare de muzică uşoară, îşi mai dau concursul prezentatorii: Gioni Dimitriu şi Marcel Tănase, precum şi solişti de muzică ușoară și folk ai Casei de cultură. itft mmi PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, DNIŢI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX, nr. 6 283 Simbătă, 1 octombrie 1977, 4 pagini, 30 bani Oi,\iTi\Ti\ i= DIALOG CU ÎNTÎRZIAJII ~~! Aşadar, la întreprinderea „8 Mai" din Mediaş s-a zis: „hai fraţilor să stăm de vorbă, aşa ca de la om la om, să aflăm ce fel de necaz ce fel de greutăţi or fi avînd întirziaţi şi absenţii noştri nemotivaţi. Să-i vede la urma urmei, cum motivează? Pun au nu pun dumnealor degetul pe rană, adică recunosc ei cinstit că, în general stau cam . . alături cu responsabilitatea profesională, cu disciplina muncii? Ştiu ei oare că lipsind, greul îl duc ceilalţi, tovarăşii lor? Măcar de i-ar spune maistrului, şefului de atelier: „uite meştere, mă rog frumos, am de bătut drumul pînă la policlinică cu băieţelul. Dă-mi un bilet de voie pentru cîteva ore. Şi meşterul, cum nu-i decit tot pm intre oameni, ar zice bine frate, bine că mi-ai spus. Ştiu şi eu cum să organizez munca. Altă dată ţi-oi cere şi eu să mă ajuţi cu cîteva ore în plus". — Dumneavoastră, tovarăşe Viorel Muscă? — M-am luat după unul, după un tine, că aşa şi pe dincolo... — Dar, dumneavoastră, Minervateanu? — Am fost naşă, stimaţi tovarăşi, vai să nu vă spun ce dureri de cap, ce zăpăceală, că mai bine veneam la lucru . .. — Maria Lăcătuş ce spune? — Lăsaţi-o-ncolo. Ia, sunt şi eu tinerică, mă mai duc . . . Sarcini profesionale? Nu, nu cunosc Normă? De unde să ştiu ce normă am? Parcă alţii ştiu? Eu? Am lipsit că n-am avut legitimaţia la mine. (Vasile Pleniceanu). Am scăpat trenul (Marin Ruja). Fără motiv (Mariana Cercea) şi alţii. Şi alţii. Pentru că erau pe listă peste 70 de nume, intr-o lună, în rezumat, absenţii şi întirziaţii nu cunoşteau regulamentul de ordine interioară, nu ştiau ce sarcini profesionale au. Cît despre etica muncii, despre conştiinţă, despre dăruire şi devotament în muncă nu se putea discuta. Erau noţiuni cam prea puţin spus de le numiri străine de viaţa, de munca iar. Noroc ca au fost de faţă şi maiştri şi secretari de partid, şi organizatori de sindicat şi chiar juristul întreprinderii Bine că, la iniţiativa activistului de la Comitetul municipal de partid Mediaş, s-a început cu scrisori către familiile celor ce încalcă disciplina muncii. Bine că s-au iniţiat acţiuni specifice la obiect cu cei în cauză. Să sperăm că flacăra unor astfel de iniţiative nu se va stinge înainte de vreme şi mai ales să sperăm că conducătorii proceselor de producţie — de la şeful de echipă la director —, de aici şi nu numai de aici, au înţeles tot ce se cere înţeles din situaţiile pomenite şi mai ales din (tot) pomenita bună iniţiativă. D. STÎNCĂ D. STINCAI „pre-Brâ A gîndi creator — a te situa în contemporaneitate Concept de cea mai stringentă actualitate şi, cu certitudine, de viitor, conducerea ştiinţifică — a întregii vieţi sociale — implică, esenţialmente, un bun suprem al fiinţei umane: gîndirea. Nu gîndirea în sine, de dragul „gimnasticii“ creierului — perfectă inutilitate în spaţiul marilor probleme colective — ci gîndirea-raţiune de a fi al timpului şi societăţii tale. Nu gîndirea-contemplaţie detaşată de realitatea fierbinte a miilor de treburi ce se cer făcute aici şi acum, în fiecare zi pătrundem mai adine în miezul realităţii, o cunoaştem mai adecvat, o regindim în vederea acţiunii transformatoare, în vederea faptei constructive stimulate de cerinţele obiective ale progresului. Nicicînd n-a fost la loc mai de cinste ca acum, actul creator — explicabil, într-o orînduire făcută de şi pentru oamenii muncii — socialismul a descătuşat asemenea energii capabile de înnoiri în toate sferele vieţii. Gîndirea şi acţiunea prezentului stau chezăşie viitorului pe care-l proiectăm aşa cum ni-l dorim. Mărturie stau toate realizările de pînă acum. Mărturie şi îndemn pentru tot ce mai avem de făcut, cu mintea şi mîinile noastre. Asta este semnificaţiastimulent aflată în documentele programatice ale partidului, în cuvîntările secretarului general al partidului, care afirmă, dovadă a celei mai profunde cunoaşteri şi analize, un principiu irefutabil al edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „Am ajuns într-o asemenea etapă de dezvoltare economico-socială incit numai efortul fizic nu este suficient. Trebuie să inţelegem că, acum, pentru a îndeplini sarcinile complexe din toate domeniile de activitate, se cere un efort (Continuare în pag a lli-a) TRAIAN SUCIU Muncă responsabilă sau educaţie prin exemplu Pentru elevii şi cadrele didactice de la Liceul economic din Sibiu, 29 septembrie a.c. a însemnat ziua bilanţului. Un bilanţ bogat, care onorează, şi pentru stabilirea căruia, de la elev la director, s-a investit nu numai muncă, ci şi multă pasiune Muntă şi pasiune cîntărind 350 de tone! Aceasta este cantitatea de morcovi recoltată in două săptămîni de elevii „economicului“, cifră ce le asigură acestora, detaşat, locul I pe judeţ în întrecerea cu celelalte unităţi şcolare participante la lucrările actualei campanii agricole! Explicaţia acestei merituoase performanțe aveam s-o primim chiar de la sursă, joi dimineaţă, în Guşteriţa, imediat după ce trecem podul, facem la dreapta pe un drumeag bătătorit de roţile tractoarelor, înaintăm. Undeva, în stingă, trebuie să se afle elevii. Ne apropiem. Siluetele multicolore se văd din ce în ce mai bine. Pe terenul ce-i străbatem nici urmă de morcov. Este şi aceasta, dacă vreţi, o dovadă că superficialitatea, lucrul de mîntuială n-au avut ce CIU..*a aici. „Am început recoltarea morcovilor in 18 septembrie — ne-a spus prof. Constantin Pilof, directorul liceului. Am mobilizat zilnic în această activitate 400 de elevi din anii I, II şi III şi 20 de cadre didactice. Munca am organizat-o pe grupe de cite 3 elevi şi pe clase, norma ce revine unei grupe fiind de 10 lăzi (a 30 kg), ea incluzînd atit recoltarea cit şi sortarea morcovilor, pe două calităţi. Treaba nu e deloc uşoară. Gîndiţi-vă că 12 ha au fost săpate centimetru cu centimetru. Sigur că pentru a face educaţie, nu imperativ, ci prin exemplu, dascălii noştri au pus mina pe săpăligă, muncind cot la cot cu elevii. De altfel, cred ca cel mai important lucru reuşit de noi aici pe terenul fermei nr. 2 Şelimbăr este convingerea elevilor că săvârşesc nu o caznă, ci îndeplinesc o datorie patriotică, cetăţenească. Şi asta în condiţii atmosferice destul de aspre, cînd frigul sau ploaia ne-au dat destul de furcă. Au (Continuare in pag. a fita) MIRCEA BIŢU Secvenţă de muncă cu elevi ai Liceului economic in prim plan Foto: FRED NUSS lrof. NICOLAE GASTONE Debut în ediţia a ll-a a festivalului naţional „Cîntarea României Nobila pasiune a artistului amator Simpla enunţare a unor cifre şi noţiuni poate să entuziasmeze sau, dimpotrivă, poate stîrni indiferenţă. Depinde de puterea asocierii cu realitatea concretă pe care o exprimă. De exemplu, s-ar putea ca o cifră de cîteva mii de artişti amatori din municipiul Sibiu raportată la numărul de locuitori, să pară unora mult sau poate prea puţin. Pentru cel ce asociază însă noţiunea de artist amator cu revărsarea de pasiune, dragoste şi dăruire pentru diversele manifestări ale artei (muzică, dans, poezie, teatru, plastică, etc.) cifrele nu mai contează. Nu există om care să nu aibă un dram de talent. Ceea ce deseori lipseşte este încrederea in forţele proprii, teama de a încerca şi de foarte multe ori, animatorul artistic, profesionismul dublat de o mare dragoste de oameni şi de artă. Că este aşa ne-a demonstrat-o cu prisosinţă festivalul naţional „Cîntarea României“. Acolo unde mai demult era acreditată ideea că este imposibil a se crea cel puţin o formaţie bună de artişti amatori, au apărut acum două, trei sau mai multe, iar oamenii au prins gustul artei, au îndrăgit scena. Aşa au renăscut formaţiile corale, fanfarele, grupurile de recitatori, cercurile de creaţie literară şi plastică, pentru a enumera doar cîteva dintre cele ce se aflau pe cale de dispariţie. Aşa a renăscut publicul, acest asociat „sine qua non“ al mişcării artistice de amatori pentru că este un fapt bine cunoscut că cea mai eficientă formă de mobilizare în activitatea cv■»cală de masă (şi nu numai de masă) este calitatea acţiunii, iar cea mai eficientă formă de stimulare a creaţiei artistice este interesul publicului. Cerc închis? Nu, dimpotrivă! Cercul este deschis deoarece oricândeste de fapt recomand ,Mihiti o parte din public poate să urce în scenă, iar cei de pe scenă să ocupe locurile râmase libere In stal (poate chiar şi în acelaşi spectacol). Aceasta nu însemnează diletantism. Nu înseamnă că arta (Continuare în pag. a Ill-a)