Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1978 (Anul 30, nr. 6363-6437)
1978-01-04 / nr. 6363
Pag. 2 dintre multe şi altele ■ .Un grup de cetăţeni" ne înştiinţează că în Sibiu, pe str. Turnătoriei, în dreptul imobilului cu nr. 7 „la parter staţionează in fiecare zi, ore întregi, un taxi". Oamenii nu întreabă de ce staţionează maşina la parter ci pur şi simplu ce părere are E.T.S.-ul despre această problemă. ■ Ieri, s-au împlinit 125 de ani de la apariţia la Sibiu a primului număr al ziarului .Telegraful român“. ■ Nielsen Index, o instituţie americană specializată in statistici, a publicat două cifre îngrijorătoare: la 18 ani fiecare american a văzut pe ecranele televizoarelor peste 18 000 asasinate, dar nu a petrecut decit 11 000 ore in şcoală. ■ Cele 70 autobuze ale Exploatării de gospodărie comunală şi locativă Mediaş au transportat lai 1977 circa 21 milioane călători, parcurgînd zilnic în medie 16 500 km. „En gros“ nu e rău. Cind aştepţi insă iarna în staţie şi autobuzul nu vine... ■ .De multă vreme v-am atras atenţia, stimaţi contemporani, că lupt deschis pentru a deveni cel mai mare poet al românilor (...). Abia aştept să vină anul viitor (1978 — n.n.) ca să vă obişnuiţi încet, încet cu ideea". (Dintr-o modestă declaraţie a poetului Adrian Păunescu în ultimul nr. pe ’77 al revistei .Viaţa studenţească"). Păzea! ■ Cetăţeanul Aureliu Buiculescu (Sibiu, str. Axente Sever, nr. 29, telefon 30571) are ocăţea de curte mică, neagră, cu 4 căţei“ pe care vrea s-o doneze. E cineva amator? ■ .Reclamantul de multe ori vine la mine supărat şi agitat din cauza pîrîtului. Părţile s-au bătut de multe ori în parte, pîrîtul fiind mai tare". (Dintr-o declaraţie de martor). Dar nu întotdeauna pîrîţii sînt cei mai tari ■ Luni, 2 ianuarie în jurul orei 10, la florăria Codiea — aflată la parterul aşa-numitului ,bloc-plombă" din Sibiu — unii găseau garoafe, alţii nu. Pentru că unii aveau acces în ... camera obscură din dosul tejghelei, alţii nu. Se impun măsuri educative. ■ Camerunezul Yannick Noah este o maresperanţă“ a tenisului. Campion de juniori al Franţei el a semnat deja un contract pentru a trece la profesionism în luna iunie a.c. cind va împlini 18 ani. Y. N. a fost descoperit de Arthur Ashe, perla neagră a tenisului mondial. ■ Cititoarea Maria P. (str. Ceferiştilor nr. 75) ne scrie că în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1977 un individ a tăiat din faţa casei în care locuieşte o frumuseţe de brad pe care-l sădise în urmă cu 8 ani. Autorul actului de vandalism n-a fost, din nefericire, identificat. Oricum gestul său este incalificabil. ■ „Cel care nu trage învăţăminte din ceea ce vede, nu va trage învăţăminte din ceea ce nu vede“. (Amr ben Bahr ben Mahbub al-Kinani Al-Djahiz, prozator arab, sec I). ■ Cetăţenii Cisnădiei speră că în acest an vor fi racordate la reţeaua de canalizare şi unităţile .Măgura" „Gostat" şi centrul de carne nr. 60. Edilii şi-or fi cumpărat agende noi? ■ Unii sibieni mai aşteaptă şi acum produsele comandate telefonic la casa (zisă „de comenzi“) Mercur, pentru noaptea de Revelion. Dacă te cunoaşte Ana Margine, gestionara (că responsabilă nu i se potriveşte) unităţii, se schimbă, povestea. Şi anul acesta tot aşa va fi, tovarăşe şi tovarăşi ? ATENTII TRIBUNA SIBIULUI Anul XXX, nr. 6 363 Cîntarea României Ataşamentul tinerei generaţii faţă de prezentul socialist Cea de a doua ediţie a Festivalului naţional .Cîntarea României“, a debutat cu antrenarea celor peste 64 000 de pionieri şi şoimi ai patriei în organizarea şi desfăşurarea unor ample manifestări cultural-educative. Comparativ cu prima ediţie, numărul membrilor din cercuri şi formaţii artistice a crescut considerabil, manifestările cultural-educative organizate în unităţile de pionieri din şcolile municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului purtînd amprenta angajării consiliilor şi comandamentelor pioniereşti în realizarea unor spectacole de înaltă ţinută artistică. La startul celei de a doua ediţii s-au prezentat 1 432 de cercuri şi formaţii cultural-artistice cu 32 081 membri, care în aceste zile sunt angrenaţi în faza pe şcoală a festivalului. De un deosebit succes s-a bucurat acţiunea organizată de Consiliul municipal Sibiu al Organizaţiei pionierilor, sub genericul „Pămînt al demnităţii România", pionierii şi şoimii patriei din municipiu aducînd pe scenă mesajul lor adresat patriei şi partidului. La Sibiu şi la Mediaş, în toate oraşele şi comunele judeţului nostru, etapa pe şcoală este marcată de o participare largă a pionierilor şi şoimilor patriei, fruntaşi la învăţătură, muncă patriotică şi în alte domenii. Primele zile ale anului 1978 marchează desfăşurarea fazei comunale, activitatea din cercuri şi formaţii pioniereşti marcînd un nivel calitativ sporit Pionierii şi şoimii patriei vor face să răsune sălile căminelor culturale; cîntecul, dansul şi poezia vor exprima plenar ataşamentul tinerei generaţii faţă de politica partidului, faţă de prezentul socialist. MARCEL APOSTOLACHE şef comisie cultural-artistică, Consiliul judeţean Sibiu al Organizaţiei pionierilor Demonstraţie de patinoj artistic pe patinoarul tineretului din Sibiu Foto: FRED NSS Sportul sibian: împliniri şi Ca la fiecare început de an, i-am abordat pe cîţiva dintre conducătorii principalelor unităţi sportive din judeţul nostru adresîndu-le două întrebări: 1. Care au fost principalele realizări in anul care a trecut? 2. Ce aşteptaţi de la anul sportiv 1978? Gheorghe Jula (C.S.M. Sibiu) 1. Călăria a fost punctul nostru forte, sportivii secţiei ciştigind o serie de titluri naţionale şi balcanice. Am avut satisfacţia ca tocmai datorită valorii călăreţilor noştri, Sibiul să fie desemnat ca gazdă a Balcaniadei. Din păcate pe plan naţional acestei discipline sportive nu i se acordă încă atenţia cuvenită ca nefiind nominalizată pentru campionatele mondiale şi etiopene. La haltere, prin Mircea Tuli am devenit cunoscuţi în ţară, el reprezentînd cu cinste culorile României la Campionatele mondiale de juniori. Tot din păcate, el a plecat să-şi satisfacă stagiul militar şi va activa în viitor la clubul Steaua Bucureşti. 2. In 1978 vom consolida aceste două secţii şi, o dorinţă mai veche, încă neîmplinită, vom impulsiona activitatea secţiei de box. La campionatele individuale de judo aşteptăm cu interes evoluţia tinerilor Delcă, Man şi Căzilă în care ne punem mari speranţe. La haltere mizăm pe Bening şi Schuster care au fost incluşi în lotul naţional de juniori. In sfîrşit, sperăm că vom reuşi în incercarea de a readuce echipa feminină de volei în prima divizie. ■ Mihai Weber (C.S. Şc. Sibiu). 1. Marilena Neacşu a fost sportiva noastră nr. 1 şi în general secţia de gimnastică ne-a adus cele mai mari satisfacţii. Sportivii şi sportivele acestei secţii au participat la 77 întîlniri internaţionale obţinînd rezultate de prestigiu. Handbaliştii Klaus Haberpursch şi Marioara Hofner au fost incluşi în loturile republicane de juniori, iar săritorii in apă Dan Oprean şi Mathias Kaiss au fost promovaţi în lotul naţional de seniori. 2. Dorim ca două dintre gimnastele noastre să fie incluse în ,echipa care participă la Campionatele mondiale de anul acesta. La volei feminin vrem să ne calificăm în turneul final. In ansamblu, vom încerca să depăşim şi cu celelalte secţii rezultatele din 1977. Viorel Tocariu (C.S.Şc. Şoimii Sibiu). 1. Sportivii noştri au obţinut 6 titluri naţionale de box (I. Carculea), judo (D. Radu, I. Şerban şi C. Gusan) şi haltere (I. Albu şi I. Dragoman) şi o medalie de bronz (echipa de rugbi). La atletism am reuşit să organizăm o serie de concursuri de mai mare anvergură culminînd cu o întîlnire internaţională. 2. Ne vom înteţi eforturile pentru punerea la punct a bazei la perspective teriale. In acest an vor fi date în folosinţă sala „Rio" şi cea de la parterul şcolii noastre. Vom acorda o mai mare atenţie selecţiei sportivilor, colaborării cuprofesorii din şcolile generale şi cu părinţii elevilor. Dorim să dăm mai mulţi sportivi loturilor reprezentative şi să reuşim a-i reţine pe cei formaţi aici, la secţiile din Sibiu (nu cum s-a întîmplat cu Daniel Radu, luat — împotriva voinţei noastre — de Dinamo Braşov). Ştefan Stoian (C.S.Şc. Mediaş): 1. In 1977 pe lingă mai... „bătrînii" Ivan, Karpos, Glogoveţean s-au afirmat cîţiva tineri de mare viitor: Marton Mate, Maria Topliceanu (atletism), Martin Bretz, Camelia Tatu, Gh. Dăian, Virginia Popa, Emilia Negrea (baschet), Ingo Herbert (înot). Sportivii noştri au obţinut 16 medalii la campionatele şi concursurile republicane. 2. Vrem ca 1978 să fie anul afirmării secţiilor de handbal şi înot. Echipa de fotbal aspiră la un loc în turneul final al campionatului de juniori şi şcolari, ca şi cele două echipe de baschet (băieţi şi fete). In sfîrşit, vrem ca sportivul nostru nr. 1, sprintenul C. Ivan să se menţină în elita alergătorilor români pentru a rămîne în vederile federaţiei pentru Olimpiada de la Moscova. N. I. DOBRA Expoitiţia „ATELIER ’77“ — un şantier al artiştilor sibieni Deosebit de interesantă şi avînd certe perspective de dezvoltare şi popularizare este actuala iniţiativă a filialei U.A.P. Sibiu şi revistei „Transilvania", de a organiza periodic expoziţii-atelier, cum ar fi cea deschisă la galeria Sirius şi dedicată comemorării a 30 de ani de la proclamarea Republicii. Majoritatea expozanţilor sunt artişti consacraţi şi prezintă lucrări caracteristice pentru concepţia plastică şi viziunea interpretativă a temelor predilecte. Unele sunt variante sau fragmente-studiu ale unor lucrări deja cunoscute (Ioan Chişu „Omagiu“ Eugen Tăutu, Rodica Chişu, Imre Gyenge „Cor“, Erwin Kuttler „Serbare cimpeneasca“, Trude Schullerus, Simion Florea, Nicolae Barcan). In alte cazuri (Vera Marcu, Gabriela Florescu, Ferdinand Mazanek, Ana Maria Mirea, Sieglinde Bottesch) intîlnim lucrări în care cromatica sau concepţia compoziţională sînt atît de cunoscute din alte lucrări şi atît de specifice respectivilor artişti, incit noutatea pare să lipsească. Nu sînt fără interes lucrările unor artişti mai puţin cunoscuţi, care, fiind încă în plin proces de maturizare artistică, oferă creaţii în care este vădită încercarea de a-şi contura o viziune proprie (Mariana Scherg, Piroska Iacob, Gavril Abrihan, Ştefan Orth). Cîţiva artişti îndrăznesc să expună lucrări de atelier (schiţe, eboşe, proiecte, variante) ale unor viitoare lucrări, încă nedefinitivate in detaliu (Maria Bodor, Kitea Silvia Radu, Constantin Ilea, Mariana Lisan, Victor Moraru) astfel de lucrări puţind reliefa căutări, înnoiri sau schimbări ale limbajului şi tehnicii plastice, conturînd direcţii şi intenţii de viitor. S-ar părea de altfel, că tocmai această latură experimmentală ar fi cea pe care astfel de expoziţii-atelier o vizează. Regretabilă este absenţa altor cunoscuţi artişti sibieni din actuala expoziţie, precum şi folosirea in unele cazuri a unor titluri „de circumstanţă“, ce nu devin explicative, nu înlesnesc decodificarea mesajului plastic. Avînd un caracter experimental, expoziţia „Atelier ’77“ apare totuşi ca un adevărat şantier plastic al artiştilor sibieni, prilejuind un contact direct cu creaţia contemporană autentică. VALENTIN MUREŞAN EUGEN LAZAR — muzeograf Documentar Luptător pentru drepturile politice ale românilor transilvăneni Publicistul fecund şi istoricul cumpănit care a fost T. V. Păcăţian, despre care istoricul I. Lupaş afirmă că „era cantitativ tot aşa de bogat ca a lui Gh. Bariţiu, fără a fi rămas în urma acestuia nici sub raport calitativ" s-a născut în 1852 lingă Lipova. Colaborator încă de la vîrsta de 18 ani la o serie de publicaţii de prestigiu ale vremii, dintre care nu lipseau „Familia“, „Foaia Literară", „Luminătoriul“, „Dreptatea", „Tribuna" şi „Telegraful Român", Păcăţian a deprins de timpuriu tainele gazetăriei, infinitele ei posibilităţi de manifestare în viaţa politică a ţării. Ca redactor la „Luminătoriul" şi „Dreptatea“ din Timişoara, iar apoi în îndelungata perioadă petrecută la Sibiu ca redactor la „Tribuna", director la „Telegraful Român“ (1900—1917) şi preşedinte al secţiunii istorice a „Astrei“ (1911—1941), T.V. Păcăţian a desfăşurat o fructuoasă activitate de istoriograf. Dintre toate publicaţiile sale istorice s-a impus atenţiei generale monumentala colecţie documentară „Cartea de Aur" sau „Luptele politice naţionale ale Românilor din Transilvania". In această vastă lucrare, care cuprinde in 8 volume, un material deosebit de preţios pentru" cei ce vor să cunoască amănunte privitoare la luptele naţionale ale românilor transilvăneni şi bănăţeni în decursul secolelor XVIII—XIX, sunt cuprinse informaţii din diferite publicaţii oficiale şi neoficiale, reproduceri din dezbaterile parlamentare transilvănene, vieneze şi budapestane, toate momentele de interes pentru trecutul românilor. Cartea, la a cărei documentare şi redactare a depus o muncă imensă, însumind in timp o perioadă de 16 ani, nu cuprinde numai material informativ şi documentar, ci dă în fruntea fiecărui capitol mai mare şi cite o expunere prealabilă, introducîndu-ne în epoca respectivă. încă de la apariţie, „Cartea de Aur“ a fost socotită drept un instrument de propagandă deosebit de primejdios, intrucît conţinea documente, sublinieri, aprecieri şi comentarii care nu aveau alt scop, cum sublinia procurorul Curţii cu juraţi din Cluj (1902), decit „PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA". Cartea a fost confiscată şi cenzurată, iar autorul întemniţat şi obligat la plata unei amenzi substanţiale. Deşi tipărirea se făcuse pe spesele sale, Teodor V. Păcăţian îşi continuă intransigent laborioasa-i activitate într-un mediu ostil şi fără un sprijin material, singura sa mulțumire fiind aprecierea tardivă a valoroasei sale lucrări de către Academia Română.