Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1978 (Anul 30, nr. 6363-6437)

1978-01-04 / nr. 6363

Pag. 2 dintre­­ multe şi alt­ele ■ .Un grup de cetăţeni" ne înştiinţează că în Sibiu, pe str. Turnătoriei, în dreptul imobilului cu nr. 7 „la parter staţionează in fiecare zi, ore întregi, un taxi". Oamenii nu întreabă de ce staţionează ma­şina la parter ci pur şi sim­plu ce părere are E.T.S.-ul despre această problemă. ■ Ieri, s-au împlinit 125 de ani de la apariţia la Sibiu a primului număr al ziarului .Telegraful român“. ■ Nielsen Index, o instituţie americană specializată in statistici, a pu­blicat două cifre îngrijorătoa­re: la 18 ani fiecare ameri­can a văzut pe ecranele tele­vizoarelor peste 18 000 asasi­nate, dar nu a petrecut decit 11 000 ore in şcoală. ■ Cele 70 autobuze ale Exploatării de gospodărie comunală şi lo­­cativă Mediaş au transportat lai 1977 circa 21 milioane că­lători, parcurgînd zilnic în medie 16 500 km. „En gros“ nu e rău. Cind aştepţi insă iarna în staţie şi autobuzul nu vine... ■ .De multă vre­me v-am atras atenţia, stimaţi contemporani, că lupt deschis pentru a deveni cel mai mare poet al românilor (...). Abia aştept să vină anul viitor (1978 — n.n.) ca să vă obiş­nuiţi încet, încet cu ideea". (Dintr-o modestă declaraţie a poetului Adrian Păunescu în ultimul nr. pe ’77 al revistei .Viaţa studenţească"). Păzea! ■ Cetăţeanul Aureliu Buicu­­lescu (Sibiu, str. Axente Se­ver, nr. 29, telefon 3­05­71) are o­­căţea de curte mică, nea­gră, cu 4 căţei“ pe care vrea s-o doneze. E cineva amator? ■ .Reclamantul de multe ori vine la mine supărat şi agitat din cauza pîrîtului. Părţile s-au bătut de multe ori în parte, pîrîtul fiind mai tare". (Dintr-o declaraţie de mar­tor). Dar nu întotdeauna pî­­rîţii sînt cei mai tari ■ Luni, 2 ianuarie în jurul orei 10, la florăria Codi­ea — aflată la parterul aşa-numitu­­lui ,bloc-plombă" din Sibiu — unii găseau garoafe, alţii nu. Pentru că unii aveau acces în ... camera obscură din dosul tejghelei, alţii nu. Se impun măsuri educative. ■ Camerunezul Yannick Noah este o mare­­speranţă“ a te­nisului. Campion de juniori al Franţei el a semnat deja un contract pentru a trece la profesionism în luna iunie a.c. cind va împlini 18 ani. Y. N. a fost descoperit de Arthur Ashe, perla neagră a tenisului mondial. ■ Cititoa­rea Maria P. (str. Ceferiştilor nr. 75) ne scrie că în noap­tea de 23 spre 24 decembrie 1977 un individ a tăiat din faţa casei în care locuieşte o frumuseţe de brad pe care-l sădise în urmă cu 8 ani. Auto­rul actului de vandalism n-a fost, din nefericire, identifi­cat. Oricum gestul său este incalificabil. ■ „Cel care nu trage învăţăminte din ceea ce vede, nu va trage învăţă­minte din ceea ce nu vede“. (Amr ben Bahr ben Mahbub al-Kinani Al-Djahiz, prozator arab, sec I). ■ Cetăţenii Cis­­nădiei speră că în acest an vor fi racordate la reţeaua de canalizare şi unităţile .Măgura"­ „Gostat" şi centrul de carne nr. 60. Edilii şi-or fi cumpărat agende noi? ■ Unii sibieni mai aşteaptă şi acum produsele comanda­te telefonic la casa (zisă „de comenzi“) Mercur, pentru noaptea de Revelion. Dacă te cunoaşte Ana Margine, gestio­nara (că responsabilă nu i se potriveşte) unităţii, se schim­bă, povestea. Şi anul acesta tot aşa va fi, tovarăşe şi to­varăşi ? A­­TENTII TRIBUNA SIBIULUI Anul XXX, nr. 6 363 Cîntarea României Ataşamentul tinerei generaţii faţă de prezentul socialist Cea de a doua ediţie a Festivalului naţional .Cîntarea Româ­niei“, a debutat cu antrenarea celor peste 64 000 de pionieri şi şoimi ai patriei în organizarea şi desfăşurarea unor ample manifestări cultural-educative. Comparativ cu prima ediţie, nu­mărul membrilor din cercuri şi formaţii artistice a crescut con­siderabil, manifestările cultural-educative organizate în unită­ţile de pionieri din şcolile municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului purtînd amprenta angajării consiliilor şi comanda­mentelor pioniereşti în realizarea unor spectacole de înaltă ţinută artistică. La startul celei de a doua ediţii s-au prezentat 1 432 de cercuri şi formaţii cultural-artistice cu 32 081 membri, care în aceste zile sunt angrenaţi în faza pe şcoală a festivalului. De un deosebit succes s-a bucurat acţiunea organizată de Consiliul municipal Sibiu al Organizaţiei pionierilor, sub gene­ricul „Pămînt al demnităţii România", pionierii şi şoimii pa­triei din municipiu aducînd pe scenă mesajul lor adresat pa­triei şi partidului. La Sibiu şi la Mediaş, în toate oraşele şi comunele judeţului nostru, etapa pe şcoală este marcată de o participare largă a pionierilor şi şoimilor patriei, fruntaşi la învăţătură, muncă patriotică şi în alte domenii. Primele zile ale anului 1978 marchează desfăşurarea fazei comunale, activitatea din cercuri şi formaţii pioniereşti marcînd un nivel calitativ sporit Pionierii şi şoimii patriei vor face să răsune sălile căminelor culturale; cîntecul, dansul şi poezia vor exprima plenar ataşamentul tinerei generaţii faţă de poli­tica partidului, faţă de prezentul socialist. MARCEL APOSTOLACH­E şef comisie cultural-artistică, Consiliul judeţean Sibiu al Organizaţiei pionierilor Demonstraţie de patinoj artistic pe patinoarul tineretului din Sibiu Foto: FRED N­SS Sportul sibian: împliniri şi Ca la fiecare început de an, i-am abordat pe cîţiva dintre conducătorii principalelor u­­nităţi sportive din judeţul nostru adresîndu-le două în­trebări: 1. Care au fost prin­cipalele realizări in anul care a trecut? 2. Ce aşteptaţi de la anul sportiv 1978? Gheorghe Jula (C.S.M. Si­biu) 1. Călăria a fost punctul nostru forte, sportivii secţiei ciştigind o serie de titluri na­ţionale şi­­ balcanice. Am avut satisfacţia ca tocmai datorită valorii călăreţilor noştri, Si­biul să fie desemnat ca gazdă a Balcaniadei. Din păcate pe plan naţional acestei discipli­ne sportive nu i se acordă încă atenţia cuvenită ca ne­­fiind nominalizată pentru campionatele mondiale şi etiopene. La haltere, prin Mircea Tuli am devenit cu­noscuţi în ţară, el reprezen­­tînd cu cinste culorile Româ­niei la Campionatele mondia­le de juniori. Tot din păcate, el a plecat să-şi satisfacă stagiul militar şi va activa în viitor la clubul Steaua Bucu­reşti. 2. In 1978 vom conso­lida aceste două secţii şi, o dorinţă mai veche, încă neîm­plinită, vom impulsiona acti­vitatea secţiei de box. La campionatele individuale de judo aşteptăm cu interes e­­voluţia tinerilor Delcă, Man şi Căzilă în care ne punem mari speranţe. La haltere mi­zăm pe Bening şi Schuster ca­re au fost incluşi în lotul na­ţional de juniori. In sfîrşit, sperăm că vom reuşi în in­­cercarea de a readuce echi­pa feminină de volei în prima divizie. ■ Mihai Weber (C.S. Şc. Si­biu). 1. Marilena Neacşu a fost sportiva noastră nr. 1 şi în general secţia de gimnas­tică ne-a adus cele mai mari satisfacţii. Sportivii şi spor­tivele acestei secţii au parti­cipat la 77 întîlniri interna­ţionale obţinînd rezultate de prestigiu. Handbaliştii Klaus Haberpursch şi Marioara Hof­­ner au fost incluşi în loturile republicane de juniori, iar să­ritorii in apă Dan Oprean şi Mathias Kaiss au fost promo­vaţi în lotul naţional de se­niori. 2. Dorim ca două dintre gimnastele noastre să fie in­cluse în ,echipa care participă la Campionatele mondiale de anul acesta. La volei feminin vrem să ne calificăm în tur­neul final. In ansamblu, vom încerca să depăşim şi cu­ ce­lelalte secţii rezultatele din 1977. Viorel Tocariu (C.S.Şc. Şoi­mii Sibiu). 1. Sportivii noştri au obţinut 6 titluri naţionale de box (I. Carculea), judo (D. Radu, I. Şerban şi C. Gusan) şi haltere (I. Albu şi I. Dra­goman) şi o medalie de bronz (echipa de rugbi). La atletism am reuşit să organizăm o se­rie de concursuri de mai ma­re anvergură culminînd cu o întîlnire internaţională. 2. Ne vom înteţi eforturile pentru punerea la punct a bazei la­ perspective teriale. In acest an vor fi da­te în folosinţă sala „Rio" şi cea de la parterul şcolii noas­tre. Vom acorda o mai mare atenţie selecţiei sportivilor, colaborării cu­­profesorii din şcolile generale şi cu părinţii elevilor. Dorim să dăm mai mulţi sportivi loturilor repre­zentative şi să reuşim a-i re­ţine pe cei formaţi aici, la secţiile din Sibiu (nu cum s-a întîmplat cu Daniel Radu, lu­at — împotriva voinţei noastre — de Dinamo Bra­şov). Ştefan Stoian (C.S.Şc. Me­diaş): 1. In 1977 pe lingă mai... „bătrînii" Ivan, Kar­­pos, Glogoveţean s-au afir­mat cîţiva tineri de mare vii­tor: Marton Mate, Maria To­­pliceanu (atletism), Martin Bretz, Camelia Tatu, Gh. Dăian, Virginia Popa, Emilia Negrea (baschet), Ingo Her­bert (înot). Sportivii noştri au obţinut 16 medalii la campio­natele şi concursurile repu­blicane. 2. Vrem ca 1978 să fie anul afirmării secţiilor de handbal şi înot. Echipa de fotbal aspiră la un loc în turneul final al campionatu­lui de juniori şi şcolari, ca şi cele două echipe de bas­chet (băieţi şi fete). In sfîrşit, vrem ca sportivul nostru nr. 1, sprintenul C. Ivan să se menţină în elita alergătorilor români pentru a rămîne în vederile federaţiei pentru O­­limpiada de la Moscova. N. I. DOBRA Expoitiţia „ATELIER ’77“ — un şantier al artiştilor sibieni Deosebit de interesantă şi avînd certe perspective de dezvoltare şi popularizare este actuala iniţiativă a filialei U.A.P. Sibiu şi revistei „Tran­silvania", de a organiza perio­dic expoziţii-atelier, cum ar fi cea deschisă la galeria Sirius şi dedicată comemorării a 30 de ani de la proclamarea Re­publicii. Majoritatea expozanţilor sunt artişti consacraţi şi prezintă lu­crări caracteristice pentru con­cepţia plastică şi viziunea in­terpretativă a temelor predi­lecte. Unele sunt variante sau fragmente-studiu ale unor lu­crări deja cunoscute (Ioan Chişu „Omagiu“ Eugen Tăutu, Rodica Chişu, Imre Gyenge „Cor“, Erwin Kuttler „Serbare cimpeneasca“, Trude Schulle­­rus, Simion Florea, Nicolae Barcan). In alte cazuri (Vera Marcu, Gabriela Florescu, Fer­dinand­ Mazanek, Ana Maria Mirea, Sieglinde Bottesch) in­­tîlnim lucrări în care croma­tica sau concepţia compoziţio­nală sînt atît de cunoscute din alte lucrări şi atît de specifice respectivilor artişti, incit nou­tatea pare să lipsească. Nu sînt fără interes lucrările u­­nor artişti mai puţin cunos­cuţi, care, fiind încă în plin proces de maturizare artistică, oferă creaţii în care este vă­dită încercarea de a-şi contura o viziune proprie (Mariana Scherg, Piroska Iacob, Gavril Abrihan, Ştefan Orth). Cîţiva artişti îndrăznesc să expună lucrări de atelier (schiţe, eboşe, proiecte, variante) ale unor vii­toare lucrări, încă nedefiniti­­vate in detaliu (Maria Bodor, Kitea Silvia Radu, Constantin Ilea, Mariana Lisan, Victor Moraru) astfel de lucrări pu­ţind reliefa căutări, înnoiri sau schimbări ale limbajului şi tehnicii plastice, conturînd di­recţii şi intenţii de viitor. S-ar părea de altfel, că tocmai a­­ceastă latură experimmentală ar fi cea pe care astfel de expo­­ziţii-atelier o vizează. Regretabilă este absenţa al­tor cunoscuţi artişti sibieni din actuala expoziţie, precum şi folosirea in unele cazuri a unor titluri „de circumstanţă“, ce nu devin explicative, nu înles­nesc decodificarea mesajului plastic. Avînd un caracter experi­mental, expoziţia „Atelier ’77“ apare totuşi ca un adevărat şantier plastic al artiştilor si­bieni, prilejuind un contact direct cu creaţia contempora­nă autentică. VALENTIN MUREŞAN EUGEN LAZAR — muzeograf Documentar Luptător pentru drepturile politice ale românilor transilvăneni Publicistul fecund şi istori­cul cumpănit care a fost T. V. Păcăţian, despre care istoricul I. Lupaş afirmă că „era cantitativ tot aşa de bo­gat ca a lui Gh. Bariţiu, fără a fi rămas în urma acestuia nici sub raport calitativ" s-a născut în 1852 lingă Lipova. Colaborator încă de la vîrsta de 18 ani la o serie de publi­caţii de prestigiu ale vremii, dintre care nu lipseau „Fami­lia“, „Foaia Literară", „Lumi­­nătoriul“, „Dreptatea", „Tribu­na" şi „Telegraful Român", Păcăţian a deprins de timpu­riu tainele gazetăriei, infini­tele ei posibilităţi de mani­festare în viaţa politică a ţă­rii. Ca redactor la „Lumină­­toriul" şi „Dreptatea“ din Ti­mişoara, iar apoi în îndelun­gata perioadă petrecută la Sibiu ca redactor la „Tribu­na", director la „Telegraful Român“ (1900—1917) şi pre­şedinte al secţiunii istorice a „Astrei“ (1911—1941), T.V. Pă­căţian a desfăşurat o fruc­tuoasă activitate de istorio­graf. Dintre toate publicaţiile sa­le istorice s-a impus atenţiei generale monumentala colec­ţie documentară „Cartea de Aur" sau „Luptele politice naţionale ale Românilor din Transilvania". In această vas­tă lucrare, care cuprinde in 8 volume, un material deose­bit de preţios pentru­" cei ce vor să cunoască amănunte privitoare la luptele naţionale ale românilor transilvăneni şi bănăţeni în decursul secolelor XVIII—XIX, sunt cuprinse in­formaţii din diferite publica­ţii oficiale şi neoficiale, re­produceri din dezbaterile par­lamentare transilvănene, vie­­neze şi budapestane, toate momentele de interes pentru trecutul românilor. Cartea, la a cărei documentare şi redac­tare a depus o muncă imen­să, însumind in timp o pe­rioadă de 16 ani, nu cuprinde numai material informativ şi documentar, ci dă în fruntea fiecărui capitol mai mare şi cite o expunere prealabilă, in­­troducîndu-ne în epoca res­pectivă. încă de la apariţie, „Cartea de Aur“ a fost socotită drept un instrument de propagandă deosebit de primejdios, intru­­cît conţinea documente, sub­linieri, aprecieri şi comentarii care nu aveau alt scop, cum sublinia procurorul Curţii cu juraţi din Cluj (1902), decit „PREGĂTIREA TERE­NULUI PENTRU UNIREA TRANSILVANIEI CU ROM­NIA". Cartea a fost confisca­tă şi cenzurată, iar autorul întemniţat şi obligat la plata unei amenzi substanţiale. Deşi tipărirea se făcuse pe spesele sale, Teodor V. Pă­căţian îşi continuă intransi­gent laborioasa-i activitate într-un mediu ostil şi fără un sprijin material, singura sa mulțumire fiind aprecierea tardivă a valoroasei sale lu­crări de către Academia Ro­mână.

Next