Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)
1978-07-01 / nr. 6515
Poa 2TRIBUNA SIBIULUI Anul XXX, nr. 6515 Văzute citite auzite ■ La Avrig, in plin centru, există o gazetă de stradă complet neglijată. La „evenimentele cotiene” sunt afişate nişte ziare din 8.IV, rubrica „breviar legislativ" e goală ca şi cea zisă „caleidoscop". Cine răspunde de această gazetă şi cum? ■ Pină în 1980 reţeaua comercială sibiană va beneficia de aportul competent a încă 856 de vînzători, bucătari, ospătari şi cofetari. Ne bucurăm. ■ In perioada 5—12 octombrie a.c., in Argentina va avea loc al 12-lea Congres mondial de cancerologie. Va aduce oare ceva nou? ■ „Am încercat să conciliez privind relaţiile părţilor şi chiar l-am ameninţat pe pîrît cu bătaia pentru a abandona acest viciu insă el a continuat să consume alcool. Apoi relaţiile s-au alterat şi din cauza legăturilor reclamantei cu un alt bărbat de vreo 26 de ani, mai brunet, cu mustaţă şi favoriţi mari pe care nu ştia cum îl cheamă fiindcă 11 zicea „Porumbielule” (Declaraţie de martor la un proces de divorţ). ■ La Londra există de 12 ani o clinică pentru muribunzi, unde sunt internaţi bolnavii la care se apreciază o supravieţuire medie de două săptămîni. Personal special instruit asociază medicaţia psihotropă cu antialgice şi sedative, uşurînd suferinţa bolnavilor. ■ Susana (49 ani) şi Toader (53 ani) au divorţat după 26 de ani de căsătorie. Motivele? El: „Soţia m-a neglijat sub toate aspectele şi a dat dovezi repetate de infidelitate". Ea: „M-am săturat pînă-n gît de el şi de-ai lui. Abia aştept să divorţez şi să mă căsătoresc cu cine mi-e drag". Halal! ■ Cititorul Alexandru Mathe (Hipodrom I, bl. 27, ap. 26) ne sesizează că nu sînt cîrlige de pescuit şi nylon, pălării de culori deschise (pentru vară), decanul şi vopsea (neagră, maro) şi cutii mai mici de un kilogram. Ce zic comercianţii? ■ S-a calculat că insectele dăunătoare distrug anual în lume 35 milioane tone cereale (6 la sută din producţia globală) plus încă 50 milioane tone (10 la sută) boabe în timpul păstarii lor în magazii şi depozite. Păstrînd proporţiile: într-un an 0 molie şi progeniturile ei pot „minca" lina produsă de 1201 (!). ■ 52 kg cafea boabe, 6 kg cafea rîşnită, 130 napolitane, 10 sticle cu suc de fructe — iată bilanţul spargerii făcute de Marcu Titu (22 ani, fără ocupaţie) la baraca nr. 3 a depozitului ICRA, din Mediaş. Verdictul: pentru furt din avutul obştesc , 2 ani şi 6 luni închisoare. Cine o să-i mai facă acolo cafele? ■ Ana Doroga din Sibiu, str. Korsakov, nr. 4 a găsit în ziua de 11.VI.a.c. pe o bancă din Piaţa Republicii din Sibiu un fulgarin. ÎI aşteaptă pe păgubaş. ■ Nu ştiu cine a avut ideea — total neinspirată — de a pune un container pentru colectarea resturilor menajere pe scările de pe str. D. Th. Neculuţă din Sibiu, în drumul şi sub nasul trecătorilor. Inestetic şi negenic. După ce-au băut prin mai multe cîrciumi cu N.F., Banu Gheorghe din Mag şi Lăcătar Dumitru din Rusei ori l-au luat pe acesta la bătaie, furîndu-i 800 de lei şi servieta cu două cămăşi. Spune-mi cu cine te-nsoţeşti, ca să-ţi spun ce păţeşti... ■ In 1980,’ I.J.L.F. Sibiu va desface prin alimentaţia publică de 2,5 ori mai multă băutură răcoritoare decit în 1975. ■ „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el și nu în ceea ce este el capabil să primească". (Albert Einstein). ■ Iosif Guist din Ocna Sibiului, str. Băilor, nr. 27, roagă pe cei care știu ceva pte mama sa — Elisabeta Guist, 73 ani, bolnavă — dispărută de acasă, să-l anunţe. ATENTU La aniversarea tiparului: ŞI TIMBRELE VORBESC Astăzi, la ora 13, la Casa artelor, in cadrul Festivalului naţional „Ciitarea României“, cu prilejul aniversării a 450 de ani de la înfiinţarea primei tiparniţe sibiene, în organizarea Consiliului judeţean al educaţiei politice şi culturii, socialiste, a Asociaţiei filateliştilor din România, Filiala Sibiu, a întreprinderii poligrafice din Sibiu are loc deschiderea unei ample expoziţii filatelice. Amănunte despre activitatea filateliştilor din judeţul nostru, despre valoarea expoziţiei, am primit de la Ion Opriş, secretarul filialei sibiene a „colecţionarilor de timbre”. — Filatelia sibiană are o bună tradiţie. Astfel, la 4 ianuarie 1924 s-a constituit cercul filatelic „TimbrofiliaSpre deosebire de alte asemenea cercuri din ţară, cel sibian a avut o activitate neîntreruptă. Prima lui manifestare publică a fost în anul 1930, când a fost inaugurată, la 30 august, în Muzeul Brukenthal, prima expoziţie de filatelie. Astăzi activitatea filialei se desfăşoară in mai multe cercuri filatelice la Sibiu, Mediaş, Agnita, Cisnădie şi Dumbrăveni care cuprind peste 2 100 de membri, şi spre bucuria noastră, in marea lor majoritate tineri. De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea faptul că paralel cu activitatea expoziţională bogată din Sibiu şi Mediaş, au fost organizate expoziţii filatelice mai mici la Cisnădie şi Dumbrăveni. Consider ca un lucru foarte important cultivarea de către filială, la membrii săi, a dorinţei de a expune colecţiile, pentru că, trebuie ştiut acest lucru, timbrele vorbesc. O bună activitate o desfăşurăm în rîndul tineretului, a elevilor, căutînd să dezvoltăm, mai ales la copii, pasiunea pentru filatelie, pentru frumuseţea acestei preocupări, tematica variată a emisiunilor filatelice actuale contribuind fără doar şi poate la completarea procesului instructiv-educativ din şcoli. Ca urmare, ţinînd seama de acest lucru, în nouă şcoli generale din Sibiu şi Mediaş am organizat cercuri filatelice conduse de elevi, sub indrumarea şi supravegherea cite unui profesor care, de obicei, este şi filatelist. Ne vom strădui să extindem această activitate, să sporim numărul elevilor filate- l işti. Cum s-a afirmat filiala din Sibiu a Asociaţiei filateliştilor din România? — Am participat la diferite expoziţii filatelice naţionale şi internaţionale. Spre exemplu, la Expoziţia naţională din anul 1974, la maturi, am ocupat locul III pe ţară, iar pionierii, la Albăria, s-au clasat pe locul al doilea, in acest sens aş sublinia faptul că membrii filialei noastre nu-şi mai ţin „ascunse" colecţiile, ca în urmă cu două decenii, ci, dimpotrivă sunt dornici să participe la cit mai multe expoziţii. Dacă, acum un deceniu aveam doar doi, trei expozanţi, cu cîteva exponate, astăzi dispunem de aproape 140 exponate, care ar putea acoperi o expoziţie de 500 cadre, respectiv 6 000 file de album care însumează peste 30 000 piese filatelice. — Cum sărbătoresc filateliştii sibieni aniversarea a 450 de ani de la înfiinţarea primei tiparniţe pe aceste meleaguri româneşti ? — Dacă George Bariţiu preţuia „între toate aflările minţii omeneşti: limba, scrierea şi tiparul”, nici noi nu putem face altfel. Ca urmare, pentru cinstirea acestui eveniment, am reuşit să organizăm expoziţia filatelică cu caracter republican, la care participă filatelişti din 12 judeţe, cu 66 exponate, cuprinzind 3 000 file de album şi aproape 20 000 de piese. Este prima expoziţie de amploare, pe această temă, organizată la Sibiu şi ne bucurăm că am izbutit acest lucru. De menţionat că exponatele înscrise, care nu au putut fi expuse aici, din lipsă de spaţiu, vor fi organizate în cadrul unei expoziţii filatelice la Mediaş, incepînd cu ziua de 9 iulie a.c. — Vorbiţi-ne ceva despre expoziţie ... — Expoziţia filatelică intitulată „Tiparniţa sibiană", cuprinde o mare varietate de exponate, unele mai interesante şi mai valoroase decit altele. Ea a fost organizată pe următoarele tematici: străvechi glorii, falnic viitor; cultura naţională; artă; curiozităţi filatelice; istorie poştală; subiecte diferite. — Lăsind cititorilor plăcerea de a descoperi frumosul acestei expoziţii, menţionaţi citeva exponate care vi se par mai interesante __ — Fără să fac o clasificare valorică, lucru pe care îl va stabili un juriu anume constituit în vederea atribuirii unor premii, aş evidenţia colecţiile: „Presa" — prezentată de Eugen Moroşanu din Bucureşti care cuprinde şi o marcă poştală cu care a fost expediat ziarul „Tribuna" pe vremea lui loan Slavici; „Scrierea, o perspectivă culturală" — prezentată de Horia Hulban, din Iaşi; „Michelangelo, viaţa şi opera" — prezentată de Nerva Tîrnăveanu din Tîrgu Mureş; colecţiile privind istoria poştală sa. Mă opresc aici şi subliniez încă o dată că toate colecţiile prezentate in această expoziţie sunt interesante, frumoase şi valoroase. Aş dori să le mulţumesc şi pe această cale tuturor filateliştilor din judeţul Sibiu şi din Constanţa, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Iaşi, Bucureşti, Tîrgovişte, Piteşti, Rîmnicu Vilcea care au răspuns cu solicitudine invitaţiei noastre onorîndu-ne această expoziţie cu colecţii deosebite, dînd expoziţiei un caracter nu numai festiv, ci şi foarte valoros. S. RADU 12.0 Bill. O declaraţie a lui Rivelino zis „Pisica“: „Coutinho a condus echipa Braziliei la pierzanie. Eu nu sunt singurul care am suferit de pe urma comportamentului şi deciziilor sale care se schimbau de la o zi la alta, fără să ţină cont de sentimentele jucătorilor. Zico, Nelinho, Dirceu au fost la fel de nemulţumiţi de Coutinho“. Batrînele vedete nu se lasă atit de uşor date la o parte.. . Echipa Austriei a candidat la trofeul fair-play, jucătorii ei neprimind nici un avertisment. Pină la urmă şi această cupă a fost oferită argentinienilor, care nu s-au sfiit s-o primească. ■ înaintea partidei Argentina — Brazilia, considerată o adevărată finală, un suporter al brazilienilor, venit cu soţia şi copilul pentru acest meci, şi-a oferit Fiatul 850 pe trei bilete de intrare. S-au întors acasă la trenul, dar fericiţi că au trăit 90 de minute la cea mai înaltă tensiune. ■ Cîteva amănunte despre „oamenii în negru“: Alfonzo Gonzales (Mexic) este inginer electronist, Dusan Maximovici (Iugoslavia) — avocat, Patrik Partidge (Anglia) — agricultor, Angel Martinez (Spania) — director de bancă, Ferdinand Riversi (R.F.G.) — comisar de poliţie. Unii dintre ei au fost sportivi de performanţă, Ramon Bareto (Uruguay) a practicat boxul, Erich Linemayr (Austria) şi Alojzy Jarguz (Polonia) — au fost campioni de juniori la atletism, Karoly Palolay (Ungaria) a fost de 12 ori selecţionat în reprezentativa de fotbal, cu care a cîştigat titlul olimpic în 1964. ■ A stîrnit rumoare declaraţia lui Rudi Gutendorf care a antrenat cîndva echipa Perului: „Ei (fotbaliştii peruani) fumează marijuana. Sunt mai talentaţi decit brazilienii, dar, după succesul din primul tur, s-au văzut deja campioni mondiali. Cind ciştigă, sărbătoresc succesul cu atîta ... pasiune incit prăbuşirea este inevitabilă". ■ Ştiţi că pentru stabilirea arbitrului finalei s-a discutat timp de 4 ore, fiind de mai multe ori necesară intervenţia preşedintelui Comisiei arbitrilor pentru potolirea spiritelor. Până la urmă a fost desemnat italianul Sergio Gonella şi astfel toate cele 11 finale au fost arbitrate de europeni. Mario Kempes , golgeterul campionatului spaniol (fiindcă joacă la Valencia), are 24 de ani. A debutat în prima ligă argentiniana la 16 ani şi la 19 era component al lotului reprezentativ. Marcel Domingo, antrenorul său la Valencia vrea să facă din Kempes un al doilea Di Stefano. A fost fără îndoială una dintre noile „stele“, ale campionatului mondial. (N.I.D.) SPORT • SPORT • SPORT Ecouri... ^O/VDIAV Panoramic competiţional RUGBI — Sibiu — 2.VII: Bucureşti — Arad (seniori, ora 9); Bucureşti— Arad (juniori, ora 12); Cluj-Napoca — Galaţi (seniori, ora 16,30) — jocuri în cadrul „Daciadei". ORIENTARE — Sibiu — 2.VII: concursul dotat cu „Busola de aur" (ora 9, Camping Dumbrava). ATLETISM — Sibiu: pentatlonul şcolar, cat. 14—19 ani, probe individuale şi concursul de ştafetă al elevilor (stadion F.C. Şoimii, t.VII, ora 10 şi 2.VII, ora 9). In atenţia turiştilor In ultimele zile, în zona montană a judeţului nostru ploile intermitente au provocat deteriorarea unor căi de acces spre cabane, a numeroase poduri şi podeţe. In zona cabanei Suru în cursul zilei de ieri au căzut 90 1/m.p. Podurile şi drumul spre Izvorul Florii sunt impracticabile. La cabana Negoi cantitatea de apă provenită din ploi a atins 114 1/m.p., în ultimele 24 de ore. Podeţele de peste Şerbota — pe poteca de legătură spre Bărcaciu — şi cele de pe valea Sărăţii sunt impracticabile. Transfăgărăşanul între Bîlea Cascadă — Bîlea Lac este impracticabil din cauza viiturilor de piatră şi pămînt. Informaţii suplimentare pentru acest traseu se pot obţine la telefon 1 77 12 sau 1 37 61. A apărut nr. 6 al revistei TRANSILVANIA Diin cuprins: articolul de fond Demnitatea patriei, un grupaj de articole dedicate sărbătoririi a 450 de ani de tipar sibian, sub titlurile 450 de ani de tipar sibian (Ncolae Balotă, Tiparul sibian factor de cultură; Mircea Oprișiu, File de aur, file de lumină); Din istoria tiparului sibian (contribuţii semnate de Elena Dunăreanu, Carol Göllner, Doina Năgler, Mircea Avram, Anca Sirghie, Liliana Popa, Nae Antonescu); Panteon transilvan (Viorel Cucu, Filip Moldoveanu); reportaje (Radu Selejan, Acolo unde gindul se preschimbă în cuvint; Virgil Lazăr, Nume din galeria maeştrilor); Publicaţii sibiene (Vasile Barbu, Telegraful român; Viorel Cucu, Observatoriul; Bucur Tincu, Tribuna; Pamfil Matei, Transilvania; Vasile Avram, Luceafărul; Nae Antonescu, Provincia literară, Sibiul literar; Ilie Guţan, Revista Cercului literar; Alexandru Grad, Saeculum); Cartea sibiană. Numărul mai cuprinde: Note despre literatura engleză (eseuri de Cornel Mihai Ionescu, Mircea Ivănescu, Andrei Brezeanu, Ştefan Stoenescu); Din lirica universală (traduceri de Vasile Nicolescu); Cronica literară (Mircea Tomuş prezintă volume de Mircea Horia Simionescu şi Ion Mircea); poezii de George Nimigeanu, Liliana Ursu, Franz Hodiak, Vasile Smărăndescu, Ion Mărgineanu, Traian Suciu, Ioana Crăciunescu, Vasile Tarţa); Mişcarea literară (comentată de Titu Popescu, Valentin Taşcu, Vasile Avram, Florin Mugur, Eugen Onu, Ilie Guţan, Cornel Ungureanu, Adrian Popescu, Ion Mircea, Andrei Ionescu, Nicolae Petru, Mircea Ivănescu); Necesitatea artei (comentată de Mircea Blaga şi Titu Popescu); Artă (cronici de Rare? Cornea, Rodica Irimie-Fota, Doru Constantinoiu); Cronica socială (recenzii la cărţile Convingeri ştiinţifice şi politice de Petru Pinzaru şi 25 de milioane; populaţia, sursă a dinamismului economico-social de Ion Pavelescu); Cultură (Michael Kroner, Friederich Müller, culegător de legende româneşti, germane şi maghiare din Transilvania). Cronica lunară: 22,2 Si 22,41 te 12.0 ,1 R lli 13.0 si 13.2 ti 14.1 m te ru le 18.3 Si li. 14,4' te A tii 14,5 ci 15.31 rr, sr 16.0 ta ru 16,3' ri 16.4 q 17.4 ri 18.1 ci mi șiC 19.3 19.5 O 20,H 21.0 O 21.5* tij sici i SI lem: 11.31 20.41 rea dou, 11.4 20.31 „Pri dele 11.31 de pi bila gost 18. „Ari 10. MAl. 9;18,31 „Preaz „Diorel Cardin 10; A „Su 16. dE 24. 55. E 84. 68. imc M va rul cun sínt lOCc soți electui] poți dim Ten me îmi iar tre