Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)

1978-07-01 / nr. 6515

Poa 2TRIBUNA SIBIULUI Anul XXX, nr. 6­515 Văzute citite auzite ■ La Avrig, in plin centru, există o gazetă de stradă com­plet neglijată. La „evenimentele cot­­iene” sunt afişate nişte zia­re din 8.IV, rubrica „breviar le­gislativ" e goală ca şi cea zisă „caleidoscop". Cine răspunde de această gazetă şi cum? ■ Pină în 1980 reţeaua co­mercială sibiană va beneficia de aportul competent a încă 856 de vînzători, bucătari, ospătari şi cofetari. Ne bucu­răm. ■ In perioada 5—12 oc­tombrie a.c., in Argentina va avea loc al 12-lea Congres mondial de cancerologie. Va aduce oare ceva nou? ■ „Am încercat să conciliez privind re­laţiile părţilor şi chiar l-am a­­meninţat pe pîrît cu bătaia pen­tru a abandona acest viciu insă el a continuat să consume al­cool. Apoi relaţiile s-au alterat şi din cauza legăturilor recla­mantei cu un alt bărbat de vreo 26 de ani, mai brunet, cu mustaţă şi favoriţi mari pe care nu ştia cum îl cheamă fiindcă 11 zicea „Porumbielule” (Decla­raţie de martor la un proces de divorţ). ■ La Londra există de 12 ani o clinică pentru muri­bunzi, unde sunt internaţi bol­navii la care se apreciază o supravieţuire medie de două săptămîni. Personal special in­struit asociază medicaţia psiho­tropă cu antialgice şi sedative, uşurînd suferinţa bolnavilor. ■ Susana (49 ani) şi Toader (53 ani) au divorţat după 26 de ani de căsătorie. Motivele? El: „Soţia m-a neglijat sub toa­te aspectele şi a dat dovezi re­petate de infidelitate". Ea: „M-am săturat pînă-n gît de el şi de-ai lui. Abia aştept să di­vorţez şi să mă căsătoresc cu cine mi-e drag". Halal! ■ Citi­torul Alexandru Mathe (Hipo­drom I, bl. 27, ap. 26) ne sesi­zează că nu sînt cîrlige de pescuit şi nylon, pălării de cu­lori deschise (pentru vară), de­­canul şi vopsea (neagră, maro) şi cutii mai mici de un kilo­gram. Ce zic comercianţii? ■ S-a calculat că insectele dău­nătoare distrug anual în lume 35 milioane tone cereale (6 la sută din producţia globală) plus încă 50 milioane tone (10 la sută) boabe în timpul păs­­t­arii lor în magazii şi depozite. P­ăstrînd proporţiile: într-un an 0 molie şi progeniturile ei pot „min­ca" lina produsă de 12­01 (!). ■ 52 kg cafea boabe, 6 kg cafea rîşnită, 130 napoli­tane, 10 sticle cu suc de fructe — iată bilanţul spargerii făcu­te de Marcu Titu (22 ani, fără ocupaţie) la baraca nr. 3 a depozitului ICRA, din Mediaş. Verdictul: pentru furt din avu­tul obştesc , 2 ani şi 6 luni închisoare. Cine o să-i mai facă acolo cafele? ■ Ana Doroga din Sibiu, str. Korsakov, nr. 4 a găsit în ziua de 11.VI.a.c. pe o bancă din Piaţa Republicii din Sibiu un fulgarin. ÎI aşteaptă pe păgubaş. ■ Nu ştiu cine a avut ideea — total neinspirată — de a pune un container pentru co­lectarea resturilor menajere pe scările de pe str. D. Th. Necu­­luţă din Sibiu, în drumul şi sub nasul trecătorilor. Inestetic şi ne­g­enic.­­ După ce-au băut prin mai multe cîrciumi cu N.F., Banu Gheorghe din Mag şi Lăcătar Dumitru din Ru­sei ori l-au luat pe acesta la bătaie, furîndu-i 800 de lei şi servieta cu două cămăşi. Spune-mi cu cine te-nsoţeşti, ca să-ţi spun ce păţeşti... ■ In 1980,’ I.J.L.F. Sibiu va desface prin alimen­taţia publică de 2,5 ori mai multă băutură răcoritoare decit în 1975. ■ „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el și nu în ceea ce este el capabil să primească". (Albert Einstein). ■ Iosif Guist din Ocna Sibiului, str. Băilor, nr. 27, roagă pe cei care știu ceva pte mama sa — Elisabeta Guist, 73 ani, bolnavă — dispărută de acasă, să-l a­­nunţe. A­­TENTU La aniversarea tiparului: ŞI TIMBRELE VORBESC Astăzi, la ora 13, la Casa ar­telor, in cadrul Festivalului na­ţional „Ciitarea României“, cu prilejul aniversării a 450 de ani de la înfiinţarea primei tipar­niţe sibiene, în organizarea Consiliului judeţean al educa­ţiei politice şi culturii, socia­liste, a Asociaţiei filateliştilor din România, Filiala Sibiu, a întreprinderii poligrafice din Si­biu are loc deschiderea unei ample expoziţii filatelice. Amă­nunte despre activitatea filate­liştilor din judeţul nostru, des­pre valoarea expoziţiei, am pri­mit de la Ion Opriş, secretarul filialei sibiene a „colecţionari­lor de timbre”. — Filatelia sibiană a­re o bună tradiţie. Astfel, la 4 ianuarie 1924 s-a constituit cercul fila­telic „TimbrofiliaSpre deose­bire de alte asemenea cercuri din ţară, cel sibian a avut o activitate neîntreruptă. Prima lui manifestare publică a fost în anul 1930, când a fost inau­gurată, la 30 august, în Muzeul Brukenthal, prima expoziţie de filatelie. Astăzi activitatea filia­lei se desfăşoară in mai multe cercuri filatelice la Sibiu, Me­diaş, Agnita, Cisnădie şi Dum­­brăveni care cuprind peste 2 100 de membri, şi spre bucuria noastră, in marea lor majoritate tineri. De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea faptul că paralel cu activitatea expoziţio­­nală bogată din Sibiu şi Me­diaş, au fost organizate expozi­ţii filatelice mai mici la Cisnă­­die şi Dumbrăveni. Consider ca un lucru foarte important cul­tivarea de către filială, la mem­brii săi, a dorinţei de a expune colecţiile, pentru că, trebuie ştiut acest lucru, timbrele vor­besc. O bună activitate o desfă­şurăm în rîndul tineretului, a e­­levilor, căutînd să dezvoltăm, mai ales la copii, pasiunea pentru filatelie, pentru frumuse­ţea acestei preocupări, temati­ca variată a emisiunilor filate­lice actuale contribuind fără doar şi poate la completarea procesului instructiv-educativ din şcoli. Ca urmare, ţinînd seama de acest lucru, în nouă şcoli ge­nerale din Sibiu şi Mediaş am organizat cercuri filatelice con­duse de el­evi, sub indrumarea şi supravegherea cite unui pro­fesor care, de obicei, este şi fi­­latelist. Ne vom strădui să ex­tindem această activitate, să sporim numărul elevilor filate- l işti.­­ Cum s-a afirmat filiala din Sibiu a Asociaţiei filateliştilor din România? — Am participat la diferite expoziţii filatelice naţionale şi internaţionale. Spre exemplu, la Expoziţia naţională din anul 1974, la maturi, am ocupat lo­cul III pe ţară, iar pionierii, la Albă­ria, s-au clasat pe locul al doilea, in acest sens aş sub­linia faptul că membrii filialei noastre nu-şi mai ţin „ascunse" colecţiile, ca în urmă cu două decenii, ci, dimpotrivă sunt dor­nici să participe la cit mai mul­te expoziţii. Dacă, acum un de­ceniu aveam doar doi, trei ex­pozanţi, cu cîteva exponate, astăzi dispunem de aproape 140 exponate, care ar putea aco­peri o expoziţie de 500 cadre, respectiv 6 000 file de album care însumează peste 30 000 piese filatelice. — Cum sărbătoresc filateliştii sibieni aniversarea a 450 de ani de la înfiinţarea primei tipar­niţe pe aceste meleaguri româ­neşti ? — Dacă George Bariţiu pre­ţuia „între toate aflările minţii omeneşti: limba, scrierea şi ti­parul”, nici noi nu putem face altfel. Ca urmare, pentru cin­stirea acestui eveniment, am reuşit să organizăm expoziţia filatelică cu caracter republican, la care participă filatelişti din 12 judeţe, cu 66 exponate, cu­­prinzind 3 000 file de album şi aproape 20 000 de piese. Este prima expoziţie de amploare, pe această temă, organizată la Sibiu şi ne bucurăm că am izbutit acest lucru. De menţio­nat că exponatele înscrise, care nu au putut fi expuse aici, din lipsă de spaţiu, vor fi organi­zate în cadrul unei expoziţii fi­latelice la Mediaş, incepînd cu ziua de 9 iulie a.c. — Vorbiţi-ne ceva despre ex­poziţie ... — Expoziţia filatelică intitula­tă „Tiparniţa sibiană", cuprinde o mare varietate de exponate, unele mai interesante şi mai va­loroase decit altele. Ea a fost organizată pe următoarele te­matici: străvechi glorii, falnic viitor; cultura naţională; artă; curiozităţi filatelice; istorie poş­tală; subiecte diferite. — Lăsind cititorilor plăcerea de a descoperi frumosul aces­tei expoziţii, menţionaţi citeva exponate care vi se par mai in­teresante __ — Fără să fac o clasificare valorică, lucru pe care îl va sta­bili un juriu anume constituit în vederea atribuirii unor pre­mii, aş evidenţia colecţiile: „Presa" — prezentată de Eugen Moroşanu din Bucureşti care cuprinde şi o marcă poştală cu care a fost expediat ziarul „Tri­buna" pe vremea lui loan Sla­vici; „Scrierea, o perspectivă culturală" — prezentată de Horia Hulban, din Iaşi; „Mi­chelangelo, viaţa şi opera" — prezentată de Nerva Tîrnăveanu din Tî­rgu Mureş; colecţiile pri­vind istoria poştală sa. Mă opresc aici şi subliniez încă o dată că toate colecţiile prezen­tate in această expoziţie sunt interesante, frumoase şi va­loroase. Aş dori să le mulţumesc şi pe această cale tuturor fila­teliştilor din judeţul Sibiu şi din Constanţa, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Iaşi, Bucu­reşti, Tîrgovişte, Piteşti, Rîmnicu Vilcea care au răspuns cu so­licitudine invitaţiei noastre ono­­rîndu-ne această expoziţie cu colecţii deosebite, dînd expozi­ţiei un caracter nu numai festiv, ci şi foarte valoros. S. RADU­ ­ 12.0 B­ill. O declaraţie a lui Rivelino zis „Pisica“: „Coutinho a con­dus echipa Braziliei la pierza­nie. Eu nu sunt singurul care am­ suferit de pe urma com­portamentului şi deciziilor sale care se schimbau de la o zi la alta, fără să ţină cont de sen­timentele jucătorilor. Zico, Nelinho, Dirceu au fost la fel de nemulţumiţi de Coutinho“. Batrînele vedete nu se lasă a­­tit de uşor date la o parte.. . Echipa Austriei a candidat la trofeul fair-play, jucătorii ei neprimind nici un avertis­ment. Pină la urmă şi această cupă a fost oferită argentinie­nilor, care nu s-au sfiit s-o primească. ■ înaintea partidei Argentina — Brazilia, conside­rată o adevărată finală, un su­porter al brazilienilor, venit cu soţia şi copilul pentru acest meci, şi-a oferit Fiatul 850 pe trei bilete de intrare. S-au în­tors acasă la trenul, dar feri­ciţi că au trăit 90 de minute la cea mai înaltă tensiune. ■ Cîteva amănunte despre „oa­menii în negru“: Alfonzo Gon­zales (Mexic) este inginer elec­tronist, Dusan Maximovici (Iugoslavia) — avocat, Patrik Partidge (Anglia) — agricultor, Angel Martinez (Spania) — director de bancă, Ferdinand Riversi (R.F.G.) — comisar de poliţie. Unii dintre ei au fost sportivi de performanţă, Ra­mon Bareto (Uruguay) a prac­ticat boxul, Erich Linemayr (Austria) şi Alojzy Jarguz (Po­lonia) — au fost campioni de juniori la atletism, Karoly Pa­­lolay (Ungaria) a fost de 12 ori selecţionat în reprezentati­va de fotbal, cu care a cîştigat titlul olimpic în 1964. ■ A stîr­­nit rumoare declaraţia lui Rudi Gutendorf care a antrenat cîndva echipa Perului: „Ei (fotbaliştii peruani) fumează marijuana. Sunt mai talentaţi decit brazilienii, dar, după suc­cesul din primul tur, s-au vă­zut deja campioni mondiali. Cind c­iştigă, sărbătoresc suc­cesul cu atîta ... pasiune incit prăbuşirea este inevitabilă". ■ Ştiţi că pentru stabilirea ar­bitrului finalei s-a discutat timp de 4 ore, fiind de mai multe ori necesară intervenţia preşedintelui Comisiei arbitri­lor pentru potolirea spiritelor. Până la urmă a fost desemnat italianul Sergio Gonella şi ast­fel toate cele 11 finale au fost arbitrate de europeni.­­ Mario Kempes , golgeterul campio­natului spaniol (fiindcă joacă la Valencia), are 24 de ani. A debutat în prima ligă argenti­­niana la 16 ani şi la 19 era component al lotului reprezen­tativ. Marcel Domingo, antre­norul său la Valencia vrea să facă din Kempes un al doilea Di Stefano. A fost fără în­doială una dintre noile „stele“, ale campionatului mondial. (N.I.D.) SPORT • SPORT • SPORT Ecouri... ^O/VDIAV­ Panoramic competiţional RUGBI — Sibiu — 2.VII: Bucureşti — Arad (seniori, ora 9); Bucureşti­­— Arad (juniori, ora 12); Cluj-Napoca — Galaţi (se­niori, ora 16,30) — jocuri în cadrul „Daciadei". ORIENTARE — Sibiu — 2.VII: concursul dotat cu „Busola de aur" (ora 9, Camping Dumbrava). ATLETISM — Sibiu: pentatlonul şcolar, cat. 14—19 ani, probe individuale şi concursul de ştafetă al elevilor (stadion F.C. Şoimii, t.VII, ora 10 şi 2.VII, ora 9). In atenţia turiştilor In ultimele zile, în zona mon­tană a judeţului nostru ploile intermitente au provocat dete­riorarea unor căi de acces spre cabane, a numeroase poduri şi podeţe. In zona cabanei Suru în cursul zilei de ieri au căzut 90 1/m.p. Podurile şi drumul spre Izvorul Florii sunt imprac­ticabile. La cabana Negoi cantitatea de apă provenită din ploi a a­­tins 114 1/m.p., în ultimele 24 de ore. Podeţele de peste Şer­­bota — pe poteca de legătură spre Bărcaciu — şi cele de pe valea Sărăţii sunt impractica­bile. Transfăgărăşanul între Bîlea Cascadă — Bîlea Lac este im­practicabil din cauza viiturilor de piatră şi pămînt. Informaţii suplimentare pen­tru acest traseu se pot obţine la telefon 1 77 12 sau 1 37 61. A apărut nr. 6 al revistei TRANSILVANIA Diin cuprins: articolul de fond Demnitatea patriei, un grupaj de articole dedicate sărbătoririi a 450 de ani de tipar sibian, sub titlurile 450 de ani de tipar sibian (Ncolae Balotă, Tiparul sibian factor de cultură; Mircea Oprișiu, File de aur, file de lumină); Din istoria tiparului sibian (contribuţii semnate de Elena Dunăreanu, Carol Göllner, Doina Năgler, Mircea Avram, Anca Sirghie, Liliana Popa, Nae Antonescu); Panteon transilvan (Viorel Cucu, Filip Moldoveanu); reportaje (Radu Selejan, Acolo unde gindul se preschimbă în cuvint; Vir­gil Lazăr, Nume din galeria maeştrilor); Publicaţii sibie­­ne (Vasile Barbu, Telegraful român; Viorel Cucu, Obser­­vatoriul; Bucur Tincu, Tri­buna; Pamfil Matei, Transil­vania; Vasi­le Avram, Lucea­fărul; Nae Antonescu, Provin­cia literară, Sibiul literar; Ilie Guţan, Revista Cercului literar; Alexandru Grad, Saeculum); Cartea sibiană. Numărul mai cuprinde: No­te despre literatura engleză (eseuri de Cornel Mihai Io­­nescu, Mircea Ivănescu, An­drei Brezeanu, Ştefan Stoe­­nescu); Din lirica universală (traduceri de Vasile Nico­­lescu); Cronica literară (Mir­cea Tomuş prezintă volume de Mircea Horia Simionescu şi Ion Mircea); poezii de George Nimigean­u, Liliana Ursu, Franz Hodiak, Vasile Smărăndescu, Ion Mărgineanu, Traian Suciu, Ioana Crăciu­­nescu, Vasile Tarţa); Mişcarea literară (comentată de Titu Popescu, Valentin Taşcu, Va­sile Avram, Florin Mugur, Eugen Onu, Ilie Guţan, Cor­nel Ung­urea­nu, Adrian Po­pescu, Ion Mircea, Andrei Ionescu, Nicolae Petru, Mir­cea Ivănescu); Necesitatea ar­tei (comentată de Mircea Blaga şi Titu Popescu); Artă (cronici de Rare? Cornea, Ro­­dica Irimie-Fota, Doru Con­­stantinoiu); Cronica socială (re­cenzii la cărţile Convingeri ştiinţifice şi politice de Petru Pinzaru şi 25 de milioane; populaţia, sursă a dinamismu­lui economico-social de Ion Pavelescu); Cultură (Michael Kroner, Friederich­ Müller, culegător de legende româneşti, germane şi maghiare din Transilvania). Cronica lunară: 22,2 Si 22,41 te 12.0 ,1 R lli 13.0 si 13.2 ti 14.1 m te ru le 18.3 Si li. 14,4' te A tii 14,5 ci 15.31 rr, sr 16.0 ta ru 16,3' ri 16.4 q 17.4 ri 18.1 ci mi șiC 19.3 19.5 O 20,H 21.0 O 21.5* tij sici i SI lem: 11.31 20.41 rea dou, 11.4 20.31 „Pri dele 11.31 de pi bila­ gost 18. „Ari 10. M­­Al. 9;18,31 „Pr­eaz „Di­­orel Car­din 10; A „Su 16. d­E 24. 55. E 84. 68. i­­mc M va rul cun sínt lOCc soți elec­tui] poți dim Ten me îmi iar tre

Next