Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)
1978-09-15 / nr. 6579
Pag. 2 Comunitatea de viaţă economică a naţiunii române — premisă a desăvîrşirii unităţii politice (1) In constituirea oricărei naţiuni, pe lingă rolul activ al unor elemente cum sunt comunitatea de limbă, teritoriu, viaţă culturală, o funcţie importantă a îndeplinit-o închegarea, pe aceste baze, a unei trainice comunităţi de viaţă economică. Factorul determinant, hotăritor în menţinerea şi consolidarea legăturilor economico-comerciale l-a constituit caracterul complementar al economiei ţărilor române. Transilvania, mai evoluată sub raport meşteşugăresc şi apoi industrial, aproviziona Moldova şi Ţara Românească cu unelte, obiecte de uz casnic şi personal, armament şi unele materii prime, îndeosebi metale, primind în schimb de peste Carpaţi materiile prime necesare unor serii de ramuri industriale, ceea ce le-a menţinut viabilitatea. Comunitatea de viaţă economică a naţiunii române s-a format în condiţiile epocii moderne, odată cu dezvoltarea relaţiilor de producţie capitaliste, reprezentând astfel continuitatea — în condiţiile epocii burgheze —, a unor legături economice dense, statornicite pe parcursul multor secole între toate provinciile româneşti. In acest proces secular, al intensificării şi adîncirii legăturilor economice dintre teritoriile româneşti — cu finalitate istorică — un rol deosebit de important l-au avut cele trei oraşe de la graniţele de sud şi est ale Transilvaniei, Sibiu, Braşovul şi Bistriţa, puternice centre meşteşugăreşti şi comerciale. Obligaţiile multiple şi grele ale Transilvaniei faţă de Poarta otomană, mai târziu faţă de Imperiul habsburgic s-au resimţit asupra dezvoltării industriei din acest străvechi teritoriu românesc, avînd drept consecinţă în timp „periferizarea" ei economică, produsele industriei ardelene găsindu-şi foarte greu pieţe de desfacere în părţile centrale şi apusene ale continentului european. Viaţa economică a Transilvaniei a fost astfel condiţionată de posibilităţile aprovizionării cu materii prime din ţările surori şi, totodată, de valorificarea aici a propriilor produse, Moldova şi Ţara Românească constituind singura piaţă stabilă, într-o îndelungată perioadă istorică, pentru produsele industriei prelucrătoare transilvănene destinate exportului. Şi dacă situaţia industriei Transilvaniei n-a devenit catastrofală prin politica impusă de cercurile economice austriece, acest fapt se datorează legăturilor economice cu Principatele, de unde şi-a procurat mari cantităţi de materii prime şi cărora le-a furnizat produse fabricate. Este unanim recunoscut şi apreciat rolul legăturilor economice, încă din primele perioade ale evului mediu, la formarea şi întărirea unităţii indestructibile a tuturor teritoriilor locuite de români. Cu atît mai mult trebuie subliniată însemnătatea lor în închegarea tot mai puternică a economiei complementare a provinciilor româneşti în condiţiile pătrunderii şi ascensiunii modului de producţie capitalist susţinând temeinic ideile, năzuinţele şi luptele de unitate a tuturor românilor. Lupta românilor pentru Finirea Principatelor şi consolidarea statului naţional a găsit în Imperiul habsburgic cel mai tenace şi mai consecvent adversar. Monarhia austriacă vedea în noul stat un obstacol în calea politicii ei de dominaţie în regiunile dunărene. Crearea statului naţional român, prin însăşi existenţa lui, reprezenta un foarte primejdios vecince influenţa direct şi puternic tendinţele şi năzuinţele de unitate naţională ale românilor din părţile răsăritene ale imperiului. De aceea habsburgii au căutat să creeze dificultăţi statului român pe toate planurile, fără a renunţa însă la poziţiile cucerite în economia sa. Barrierele ridicate de cercurile guvernante austriece în calea dezvoltării complementare a provinciilor româneşti au adus serioase daune dezvoltării economice a Transilvaniei şi, în anumite limite, Principatelor Unite. Cu toate încercările cercurilor dominante habsburgice şi austro-ungare de a rupe legăturile tradiţionale ale Transilvaniei cu Principatele, Transilvania nu putea să graviteze spre vest, pentru că legăturile sale economice cu celelalte provincii româneşti erau atît de strânse, încât între ele se formase de-a lungul istoriei o reţea comercială unică. Comerţul Transilvaniei a progresat numai în cadrul intercirculaţiei româneşti. Izolat de aceasta el nu putea supravieţui. Prof. MIHAI RACOVIŢAN În centrul comunei Miercurea Sibiului se fac in prezent intense pregătiri pentru filmări la: „ION“ după romanul cu același nume de Liviu Rebreanu. Regia: Francisc Munteanu Cenaclu de artă fotografică Din acest an şcolar la Şcoala populară de artă din Sibiu va funcţiona un cenaclu al absolvenţilor clasei de artă fotografică. Ca obiectiv central cenaclul îşi propune aplicarea şi dezvoltarea cunoştinţelor însuşite la clasă, dezbaterea unor probleme noi de tehnică şi creaţie fotografică, stimularea şi direcţionarea creaţiei artistice a membrilor prin organizarea de expoziţii şi încadrarea acţiunilor în mişcarea artistică de amatori. ★ Pentru amatori facem cunoscut că se mai primesc înscrieri la clasa de artă fotografică a Şcolii populare de artă pînă la 20 septembrie a.c. Cererile de înscriere vor fi prezentate la secretariatul școlii din str. Al. Odobescu, nr. 2. Turism-drumeţii Pentru acest sfîrşit de săptămină, clubul „Amicii munţilor" de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor Sibiu vă invită să participaţi la următoarele drumeţii: • 17 septembrie — Dealurile sub Robu, în munţii Lotrului, întâlnirea în Gara mare, ora 7, plecarea cu trenul personal 2068 (ora 7,35). Organizator Rudolf Rottmann. Se recomandă echipament adecvat pentru excursiile pe munte şi lanterne. • 17 septembrie — O drumeţie mai uşoară pe Dealurile Răşinarului, organizată de Else Gint. Intilnirea la ora 7,45 în prima staţie a tramvaiului de Răşinari. j Miting Consemnăm ca o manifestare deosebită înscrisă pe agenda acestei săptămîni, mitingul aviatic de duminică, 17 septembrie, organizat pe aeroportul sibian, de Departamentul aviaţiei civile In colaborare cu Aeroclubul central român, Aeroclubul Sibiu şi Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport, îi vom vedea aşadar evoluînd în numere dificile de acrobaţie aeriană pe cei mai buni sportivi paraşutişti (paraşute Strato-Claud), planorişti, aviatori, fete şi băieţi de la toate aerocluburile din ţară- Mitingul va începe la ora 11. In deschidere (de la ora 10) mem oviatic brii cercurilor tehnico-aplicative de aero şi rachetomodelism de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei şi Casa de cultură a tineretului, vor prezenta spectatorilor — demonstrativ — realizările lor. De reţinut că accesul spre locul de desfăşurare a mitingului se face numai prin străzile Zorilor şi Topîrceanu din suburbia Turnişor. E.T. Sibiu va pune la dispoziţia cetăţenilor pentru deplasare, autobuze suplimentare care vor pleca din Piaţa teatrului, Hipodrom şi Gara mică. In caz de condiţii nefavorabile mitingul aviatic se amină pentru o dată care va fi comunicată ulterior. I DUMINICA, n SEPTEMBRIE *,Oo Gimnastica. 8.15 Tot înainte!. 9.10 Șoimii patriei. 9,20 Film serial pentru copii. 9.45 Pentru căminul dumneavoastră. lo,oo Viata satului. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,30 Be strajă patriei. 13,00 Telex. 13,05 Album duminical. 15,00 Stadion. 17,00 Fotbal. Sportul studenţesc—Dinamo Bucureşti — repriza a II-a. 17,50 Linia maritimă Onedin. 18,40 Micul ecran pentru cei mici. 19,00 Telejurnal. 19,20Ziua metalurgistului. 19,40 Emisiune de varietăţi. 20,40 Film. Adevărata glorie. Premieră TV. Producţie a studiourilor americane. 22,40 Telejurnal. Sport. LUNI, 18 SEPTEMBRIE 15,55 Telex. 16,00 Emisiune In limba maghiară. 19,00 Festivalul „Cintarea României“. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 19,50 Panoramic. 20,25 Roman foileton — Putere fără glorie. 21,15 Mai aveţi o întrebare? 21,45 Melodii pentru toate vîrstele. 22,00 Cadran mondial. 22,20 Telejurnal. MARŢI, 19 SEPTEMBRIE 9,00 Teleşcoală. 10,00 Anii de aur ai comediei. 10,55 In alb şi negru (reluare). Karino (II). 11,45 Telex. 16,00 Telex. 16,05 Teleşcoală. 16,35 Curs de limba engleză. 17,05 La volan. 17,20 Moştenire pentru viitor. St. O. Iosif. 18,05 Melodii populare. 18,30 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 10,00 Tribuna Tv. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. Programul săptămânal TV 19,50 Ancheta TV. 20,30 Seară de teatru. Constructorul Solness de Herrik Ibsen. Premieră TV. 22,20 Telejurnal. MIERCURI, 20 SEPTEMBRIE 9,00 Teleşcoală. 10,00 Şoimii patriei. 10 10 Antena vă aparţine. 11,10 Tribuna TV. 11,30 Tezaur folcloric. 11,55 Telex. 16,00 Telex. 16,05 Cenaclul teleşcoală. 36,35 Curs de limbă germană. 37,05 Din ţările socialiste. 17,15 Multe dulce... 17,40 Muzica în imagini. 38,15 Telecronica pentru pionieri. 18,45 Festivalul „Cîntarea României“. 19,20 îOOl de seri. 19,30 Telejurnal. 19,50 La ordinea zilei în economie. 20,10 Muzică populară. 20,25 Noi, femeile! 20,55 Telecinemateca. Perla. Premieră TV. Producţie a studiourilor mexicane. 22,20 Telejurnal. 22,30 Campionatul mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Ancona (Italia). JOI, 21 SEPTEMBRIE 16.00 Telex. 16,05 Teleşcoală. 16,35 Curs de limbă rusă. 17,05 Pentru timpul dv. liber vă recomandăm... 17,20 Consultaţii medicale. 17,40 Reportaj pe glob: Burundi. 18,00 Film serial pentru copii. Sindbal marinarul. 18,30 Box. România—S.U.A. 19,30 Telejurnal. 19,50 Ora tineretului. 20,40 Film: Muntele alb. Producţie a studioului de televiziune. 22,00 Muzeul colecţiilor de artă. 22,20 Telejurnal. VINERI, 6 SEPTEMBRIE 9,00 Teleşcoală. 10,00 Telecinemateca. 11,25 Corespondenţii judeţeni transmit... 11,40 Telex. 16,05 Campionatul mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Ancona (Italia). 17,00 Emisiune în limba germană. 19,00 Rezultatele tragerii foto. 19,05 Festivalul „Cîntarea României“. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 19,50 Prim plan. 20,20 Film Ziua sacrificiului. Premieră TV. Producţie a studiourilor din Turcia. 21,50 Atelier de creaţie literar- artistică. 22,25 Telejurnal. SIMBATA, 23 SEPTEMBRIE 12,00 Telex. 12,05 Roman-foileton. Putere fără glorie. 12,55 Curs de limbă spaniolă. 13,20 Concert distractiv. 14,20 Pe malul fluviului de argint. 15,00 Clubul tineretului. 16,00 Campionatul mondial de volei masculin. 17,00 Fotbal. A.S.A. Tg. Mureş—F.C. Argeş (divizia A) — repriza a II-a. II1,50 Agenda culturală. 18,20 Săptămîna politică internă şi internaţională. 18,35 Antologia filmului pentru copii şi tineret. Anii de aur ai comediei. 19,30 Telejurnal. 19,50 La ordinea zilei in economie. 20,05 Teleenciclopedia. 20,40 Film serial. Om bogat, om sărac. Episodul 15. 21,30 Intîlnire cu satira şi umorul. 22,05 Telejurnal. Sport. 22,30 Melodii româneşti de ieri şi de azi. TRIBUNA SIBIULUI ” -V” -- ’ ’ •_ •- , " Curier M. Vrînceanu (Mediaş) — Asistenta Lazăr Lucia de la punctul farmaceutic nr. 36 Mediaş a fost mustrată verbal intr-o şedinţă de grupă sindicală pentru „neatenţie în muncă şi pentru lipsa ecusonului". Năcuţă Octavian (Mirşa) — Puteţi deveni corespondentul nostru scriindu-ne despre viaţa şi activitatea oamenilor din Mîrşa (aspecte pozitive şi negative). In privinţa lipsei tacîmurilor de la cantina din localitate, aţi sesizat administraţia? Ştefan Ionel (Mediaş) — Ne bucurăm că v-aţi însănătoşit. Aveţi dreptate: personalul medical de la Spitalul de neuro-psihiatrie din Sibiu este competent şi plin de solicitudine. Elisabeta Tatu (Slimnic) — După aproape două luni de la trimiterea sesizării dumneavoastră la Trustul I.A.S. Sibiu, primim şi răspunsul: cumnata şi sora administratorului cantinei de la I.A.S. Slimnic au lucrat ca muncitoare ziliere doar în perioada de vîrf. In restul timpului — ni se spune — numărul mic de abonaţi nu permite încadrarea a două persoane (bucătar şi ajutor de bucătar). Sunteţi mulţumită de răspuns ? Elena Ursu (Turnu Roşu) — A trecut o lună şi jumătate dar acum aveţi televizorul. în sfîrşit, reparat. în privinţa întrebărilor dv., dacă „tehnicianul Barbu lucrează numai la cine dă bacşiş sau şi la ceilalţi", tovarăşii din conducerea cooperativei „Tehnica Nouă" nu au răspuns. Leon Dobrin (Sibiu) — Prima dată aţi plătit mai puţin decît trebuia (adevăratul tarif este cel de 266,20 lei în care sunt cuprinse: controlul trenului din faţă —126 lei, deraputat-remontat — 65 lei, înlocuit rotulă — 39 lei, rotula — 130 lei, piuliţă — 4 lei, şurub — 2,20 lei). Mecanicului i se va imputa suma de 104 lei. ATENTII Anul XXX, nr. 6579 SIMPOZION U.S.S. — Filiala Sibiu, Direcţia sanitară judeţeană, secţiile O.R.L. şi neuropsihiatrie infantilă, în colaborare cu Asociaţia surzilor din R.S. România — Filiala Sibiu organizează, sâmbătă, 16 sept. ac., ora 9, la sala „Studio“ a Casei de cultură a sindicatelor Sibiu, simpozionul cu tema: „Probleme actuale de educare şi adaptare în surdităţile copilului“. Raportul şi coraportul sunt prezentate de dr N. Pomărac, dr. R. Cocinschi (Sibiu), prof. G. Băcanu (Cluj- Napoca). Cele 21 de comunicări vor fi susţinute de specialişti din Sibiu, Bucureşti, Cluj-Napoca. Manifestări consacrate „Zilei pompierilor“ • Duminică, 10 septembrie a.c., pe Stadionul „Voinţa“ din Sibiu şi-au disputat întâietatea în tradiţionala finală pe judeţ a concursurilor profesionale, formaţiile civile de pompieri din întreprinderile: Independenţa Sibiu, I.P.A.S., Balanţa, Mecanica Sibiu, Textila Dumbrava, Complexul C.F.R. Sibiu, I.M.M.N. Copşa Mică, Emailul roşu din Mediaş, Mecanica Mîrşa, Automecanica Mediaş, Textila Cisnădie şi Tîrnava Mediaş. După desfăşurarea a trei probe de concurs („Pista de îndemînare şi viteză", „Ştafeta P.C.I. 3X50 m", „Dispozitivul de luptă"), pe primele trei locuri în clasamentul general s-au situat F.C.P. Independenta Sibiu cu 363 puncte, F.C.P. Emailul roşu Mediaş cu 341 puncte şi F.C.P. Textila Cisnădie cu 335 puncte, FL. BENGEA 6 £. Tele luar văzi. Muz stru orei siun Cluj adut gani vizit Nice seer Part Rom Repi Rom Cluj anul vers 14.00 instr Tele lă. Y notir lului lăjer în 19.00 gerii valui uiei“ seri. 20.00 pamt Mori artis de ( a st ze. : Revolei nesti tere. Sil fată te“, 1 13,151 ta: 10! 1 18,30! lui: rele Si „P de ir 7 Nr în an 18; 1 „Cine gă“, 18, 2( ME „Tent 11,15; şi 21. surîs orele 20,30. „Din rele CIS Iar: Bodri şi st 16; II AG „Here pămîr 18; 20 DU Noien din şi 20. A Pi 23 Ai cti orele OCI Cinen patru orele AVI Lazăr din“. metes Mîi, fi re dar dupărul v tempo vor î izolau sosite carieva su trivit, din s- Terop me v* între iar către 21 Dimin tă.