Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1979 (Anul 31, nr. 6748-6824)
1979-04-01 / nr. 6748
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE Activitatea consacrată creaţiei tehnico-ştiinfifice este încununată de remarcabile succese in toate unităţile industriale sibiene Dintre acestea, desprindem astăzi două secvenţe revelatoare: „RECORD“ SIBIU: cadrele tehnice au rezolivat aici doctă probleme de producţie deosebit de importante. Prima, constă in reducerea consumului specific de combustibil gazos la arderea produselor ceramice in cuptoarele-tunel, prin introducerea în masa produselor a slamului carbonifer (reziduuri de la filtrarea cărbunelui). Cea de-a doua se referă la obţinerea unei frite fără conţinut de oxid de plumb, prin utilizarea căreia se elimină noxele de plumb din secţia teracotă. ■ ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB SIBIU: s-a experimentat şi aplicat un procedeu economic de fabricare a sculelor speciale, în locul executării lor din bară de oţel rotund, soluţia prevede ştanţarea din tablă. Aceasta presupune aplicarea planurilor de croi raţional, redistribuirea muncitorilor şi utilajelor pentru alte lucrări. La o singură grupă de scule econoraile se cifrează la peste 330 mii lei. 1 mm PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! Abuna ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI, nr. 6 748 Duminică, 1 aprilie 1979 4 pagini, 30 bani Pe şantierele construcţiei de locuinţe De la începutul anului au trecut trei luni, timp în care s-au conturat şi încep să prindă viaţă o serie de acţiuni menite să asigure condiţiile necesare construirii în condiţii bune a celor 5 232 de apartamente pe care I.C.M.J. Sibiu trebuie să le dea în folosinţă pînă la sfîrşitiul anului 1979. O primă măsură, prezentată de secretarul Comitetului de partid pe întreprindere, tovarăşul Ion Săliştean, şi aplicată din primele zile ale anului a vizat însăşi reorganizarea întreprinderii. Loturile existente,fiecare din ele executa absolut toate lucrările necesare) au fost specializate pe un anumit gen de lucrări: structură de rezistenţă, fundaţii, elevaţii, finisaje interioare şi exterioare. O altă măsură — trecerea în producţie a tuturor specialiştilor — urmăreşte întărirea serviciilor de bază ale întreprinderii. Cea de-a treia, nu şi ca importanţă, se referă la asigurarea cu maşini şi utilaje, investindu-se suplimentar în acest scop 31 milioane lei. Din discuţiile purtate cu secretarul comitetului de partid al întreprinderii am desprins şi alte probleme de a căror rezolvare depinde depăşirea situaţiei, deloc uşoară, în care se află unitatea. Pe primul loc se situează terminarea la termen a primei etape de dezvoltare a celor două baze de producţie (din Sibiu şi Mediaş), a căror capacitate scăzută a contribuit serios la crearea restanţelor din anul trecut. Altă problemă — forţa de muncă calificată (o lipsă de aproximativ 500 de fierar ibetonişti, zidari şi dulgheri). Pentru o rezolvare imediată au fost detaşaţi muncitori de la celelalte întreprinderi, iar pentru soluţionarea definitivă s-a luat în discuţie ideea dublării numărului de elevi la liceul de construcţii, întrebat ce acţiuni întreprinde organizaţia U.T.C. penpentru mobilizarea tinerilor — aproape 1 000 cuprinşi în întrecerea utecistă .Tineretul — factor activ în realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“ , la recuperarea restanţelor şi realizarea sarcinilor pe acest an. Mircea Marinescu, secretarul Comitetului U.T.C. de la I.C.M.J. Sibiu, ne-a prezentat angajamentul tinerilor: economisirea unor importante cantităţi de materii prime şi materiale; repararea trimestrială a cel puţin 3 utilaje, în afara programului de lucru: antrenarea atineiilor la cursurile de calificare şi policalificare (dulgheri, fierari-betonişti şi zidari); întăliirea disciplinei în toate sectoarele de activitate, reducerea întîrzierilor şi a absenţelor nemotivate; realizarea a 75 la sută din planul anual de muncă patriotică pînă la 23 August, în ra (Continuare în pag. a III-a, NICOLAE ACHIM Pentru ca satele şi oraşele judeţului nostru să fie tot mai frumoase, mai bine gospodărite Pentru locuitorii judeţului Sibiu, anul 1978 a fost rodnic şi în ce priveşte activitatea de înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor. Astfel, prin acţiuni de muncă patriotică şi contribuţia bănească a populaţiei s-au realizat lucrări in valoare de 495 600 000 lei, depăşindu-se substanţial angajamentul asumat, de 366 534 000 lei. Milioanele reprezintă construirea a 384 171 metri pătraţi străzi, 182 604 metri pătraţi trotuare Şi 87 kilometri de drumuri, amenajarea şi întreţinerea a 1 954 hectare de parcuri, spaţii şi zone verzi, construirea şi repararea a 5,4 kilometri de poduri, amenajarea şi întreţinerea a 156 baze sportive şi terenuri de joacă pentru copii, construirea a 84 kilometri de diguri, repararea şi întreţinerea multor mii de străzi, trotuare şi drumuri, etc. De asemenea, din contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor au fost realizate investiţii în valoare de peste 13,4 milioane lei. Merită subliniate, în acest context, bunele rezultate obţinute de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare din municipiile Sibiu şi Mediaş, din oraşele Ocna Sibiului, Cisnădie şi Dumbrăveni, din comunele Şura Mică, Răşinari, Cristian, Apoldu de Jos, Tălmaciu Şeica Mare, Orlat, Moşna ş.a Demn de remarcat este faptul că în activitatea consiliilor populare, ca o trăsătură comună, a existat o susţinută şi permanentă preocupare in ce priveşte consultarea locuitorilor în diferite împrejurări — adunări cetăţeneşti, întîlniri cu deputaţii, etc. — asupra mai bunei gospodăriri şi înfrumuseţări a localităţilor, care, prin propunerile făcute au contribuit la întocmirea unor programe realiste, concrete, cetăţenii angajîndu-se, în acelaşi timp să participe efectiv la realizarea obiectivelor propuse. Ca urmare, fiecare circumscripţie electorală — şi-n unele comune fiecare gospodărie — şi-au cunoscut sareiniile, deputaţii, împreună cu comitetele de cetăţeni mobilizând oamenii la executarea lucrărilor prevăzute în propriile planuri de acţiune, în comunele situate pe şoselele naţionale cu trafic rutier intens — Brădeni, Avrig, Porumbacu de Jos, Arpaşu de Jos — organizarea unor ample acţiuni de ■ înfrumuseţare şi bună gospodărire a devenit o tradiţie demnă de urmat şi de alte consilii populare ee (Continuare în pag. a III*) R. BRADCANU 2 Q Alt 9 — In pag. a 3-a — ZONELE NECOOPERATIVIZATE — participante active la potenţialul agricol al judeţului în atenţia sibienilor. Pentru a realiza o cît mai bună aprovizionare a populaţiei, magazinul universal „Dumbrava“ din Sibiu va fi deschis şi astăzi, 1 aprilie, între orele 8—13. r I(JL 2005 Vizita în România a șefului statului ghanez, președintele Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo, care urma să aibă loc în prima parte a lunii aprilie a.c., a fost amînată, de comun acord, pentru o perioadă ulterioară. Una din intersecţiile rutiere sibiene Cepă despre ordine Despre lucruri ca cele ce urmează am mai scris şi altă dată. Şi altă dată cetăţenii indignaţi de ce-au văzut (şi păţit) ne-au rugat să „înfierăm" comportarea urîtă a unor tineri care cred că-şi fac titlu de glorie din scandal, înjurături, parazitism şi alte asemenea perle antisociale, a căror gravitate nu poate fi măsurată, ca şi prostia, nici cu metrul nici cu litera. Un lucru e ştiut: aceste fenomene ne fac mult rău, ne sabotează - ce diversiune! - echilibru! sufletesc. Asişti, fără să vrei, azi la un scandal, mîine auzi despre un furt, poîmîine... Aşa se naşte un sentiment de incertitudine, o uşoară mizantropie care „te sapă", te uzează alături de alte necazuri, mai intime sau mai sociale Ca să mai uiţi (pentru că nu te poţi încuia în casă) cauţi să răspunzi „diversiunii" cu un divertisment, sau cu încântarea unui spectacol cultural - cel mai la îndemină fiind filmul. Dar, iată că încă de la „casa" cinematografului întîmpini greutăţi. Sfind la coadă la bilet poţi fi pus în situaţia de a vedea stele verzi. Ca urmare a unui pugilat improvizat de nişte „ciumeţi", „golani", „şmecheri". (Nu de mult, aşa s-a întîmplat la cinema „Pacea" şi la Casa de cultură a sindicatelor). S-a dus relaxarea S-a dus ambianţa sufletească necesară receptării actului de cultură. Vor zice unii opinia publică să acţioneze! Să fim serioşi. Despre ce prainie publică poate fi vorba la coadă la bilete? Iar cetăţeanul mai curajos care intervine o poate păţi (se poate alege cu capul spart şi cu „n" drumuri la miliţie, tribuna! etc. Am mai văzut noi .. .). Atunci? Organele de ordine să fie prezente acolo unde sunt astfel de aglomerări, unde trag „neisprăviţii" ca să se amuze. TRAIAN SUCRI Etica faptului cotidian ". Formaţiile tineretului în Festivalul naţional „Cîntarea României“ Cu tovarăşul Ioan Biriş, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. — Ce consideraţi că a caracterizat participarea tineretului la această ediţie a festivalului? — Privită, aşa cum a fost concepută, — ca o manifestare a muncii şi creaţiei libere — participarea tineretului din judeţul Sibiu în cea de a II-a ediţie a festivalului a scos în evidenţă saltul valoric al tuturor formaţiilor atît în domeniul creaţiei cit şi cel al interpretării. Cele 453 de formaţii artistice ale tineretului, prin prestaţiile lor, prin prezenţa permanentă în mijlocul colectivelor de oameni ai muncii, şi-au adus o contribuţie de seamă la viaţa spirituală a judeţului nostru. Făcînd o retrospectivă a fazelor precedente, trebuie să scoatem în evidenţă în mod deosebit preocupările organizaţiilor U.T.C. din unităţile economice, şcoli şi instituţii de a-şi constitui formaţii proprii, de a include în repertoriu lucrări cu un bogat conţinut de idei, precum şi prezentarea în forme artistice a unor evenimente cu ample semnificaţii in viaţa poporului şi partidului nostru. Formaţii artistice cuta sunt cele de la Liceul „Gheorghe Lazar“, Liceul „Octavian Goga“, Liceul industrial nr. 1 şi industrial nr. 7 din Sibiu, liceele industriale nr. 1 şi „Axente Sever" din Mediaş, liceul ,,Textila“ Cisnădie, Liceul agroindustrial Agnita, au reuşit atît în faza municipală cât şi in cea judeţeană să întrunească elogiile juriilor şi aprecierile spectatorilor. — Care sunt împlinirile actualei participări în raport cu ediţia anterioară? — Diversificarea şi creşterea numărului formaţiilor artistice şi ale tinerilor creatori într-o serie de localităţi cum sunt: Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Agnita, Dumbrăveni, ele prezentîndu-se in faza de masă cu un număr însemnat de formaţii de diferite genuri, în acelaşi context apreciem bogata activitate expoziţională, în special a elevilor din municipiile Sibiu şi Mediaş, care prin bogata lor activitate de creaţie artistică au fac Coartinuaire în pag. a HI-ai OCTAVIAN RUSU