Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)
1979-07-01 / nr. 6825
ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, sîmbătă, 30 iunie, a avut loc in staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1081—1085 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pină în 1000. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse in documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltare şi înaintare a României spre comunism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd un ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. In acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură inaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pină în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării. Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul in ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi, pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei Cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. In acelaşi timp, Programul (Continuare în pag. a IlI-a) Din necunoscuţi, tovarăşi Pină la depozit cei trei bărbaţi nu s-au văzut niciodată, îşi scoseseră mobilele afară, pe rampă, şi după ce se saturaseră tot privindu-le, rupînd ici şi colo hîrtia de ambalaj pentru a se convinge că totul sub ea e numai luciu şi netezime, începură să se uite tot mai des la ceas. Clipele care treceau întruna aveau ceva absurd în ele. ia sfîrşit, cînd furgonul apăru de după un colţ de clădire toţi trei se repeziră în calea şoferului, să aplice fiecare să fie primul. Dar agitaţia lor fu de prisos. Şoferul îi linişti, „vă încape mobila la toţi, numai la încărcat va fi mai greu", însă încărcatul merse strună. Cînd uşa furgonului se induse se treziră într-un întuneric deplin care-i despărţi unul de altul, ca şi de proprii imagine, aşa cum realiză mintal bărbatul care urcase c-o oglindă mare şi rotundă-n mîini. Auziră motorul duduind, simţiră ghionţi de lemn cînd maşina porni, dar cînd roţile începură să înfrunte birtoape, îi trecură răcorile. Mobilele porniră să danseze, să se bată cap în cap, să troznească, să-i lovească cu muchiile. Acolo, înăuntru, bărbaţii dădură o veritabilă bătălie să liniştească elefanţii de lemn. La asfalt se înstâpîni liniştea. Parcă şi motorul trăgea doar un sforăit lin. Ca la o comandă doi dintre bărbaţi întrebară-n beznă: „hei, tovarăşe, ţi-a scăpat oglinda?" „Păi altfel n-aţi fi auzit-o făcîndu-se ţăndări?" veni răspunsul dintr-un ungher neidentificabil. Nu ştiu cum, dar în întunericul acela plutea o admiraţie, un sentiment de camaraderie, dorinţa ca întunericul acela să se sfîrşească pentru ca cei trei să se vadă la faţă pentru a se memora. Să vadă cine s-a luptat pentru mobila celuilalt. Dar „lupta" comună cu mobila nu s a terminat aici. Cei trei bărbați au fost la fiecare acasă. Nădușind pe scările de la trei blocuri, icnind pe „altitudinile" de la trei adrese, in Hipodrom, după a b2ua descărcare în sus, cei trei s-au dus să „radă" o bere. Luînd fiecare o sticlă-n mînă au dat să ciocnească, cînd deodată le-au aşezat neatinse pe masă. Uitaseră ceva. Să-şi dea mîna şi să spună: Ion, Vaier, Hans MIHAI ŞTEFAN Etica faptului cotidian I mmm pro^ari DIN TOATE TARILE, UNITIVA! latina ^bEwf at ORGAN Al COMITETULUIJUDETEAN SIBIU Al P.C.R. $1 AlCONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXI, nr. 6 825 Duminică, 1 iulie 1979 4 pagini, 30 bani la pagina a ll-a Colocviile de critică ale revistei .TRANSILVANIA" Adunări festive dedicate ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI DE ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MASINI Sărbătorim în fiecare an, la început de iulie, pe cei care formează detaşamentul cel mai înalt şi mai preţuit al industriei româneşti - constructorii de maşini, cei care la strung, freză, pilă, ciocan sau nicovală şi-au adus o contribuţie hotârîtoare la reuşita procesului de industrializare socialistă a ţârii. Chiar dacă imaginea acestora nu este atît de individualizată ca in cazul ceferiştilor, de eroică ca în cazul minerilor sau de poetică ca în cazul profesorilor, pentru noi sibienii ziua aceasta prezintă o deosebită semnificaţie. Sintem posesorii unei îndelungate şi prestigioase tradiţii în meşteşugirea autobasculantelor, autotrenurilor, cîntarelor, cuptoarelor termice sau a complexelor utilaje tehnologice pentru mai toate industriile ţării. Sîntem - sî ne mîndrim cu asta - unul dintre cele mai industrializate judeţe ale ţării, în care industria constructoareşre maşini realizează aproximativ jumătate din producţia industrială şi în care unităţi, precum I.P.A. Sibiu, „Independenţa", I. M. Mîrşa, „Balanţa" sau „Automecanica" sunt şi cele mai reprezentative unităţi. Sîntem prezenţi - din ce în ce mai mult - cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate pe nenumărate pieţe ale lumii. Pentru tot ceea ce sîntem, aducem calde mulţumiri admirabililor constructori de maşini sibieni şi le urăm noi succese pe frontul muncii! Şi-au suplimentat angajamentele In cinstea „Zilei constructorilor de maşini1*, colectivul întreprinderii de piese auto Sibiu a decis să-şi suplimenteze angajamentele iniţiale cu 5 milioane la producţia globală şi producţia netă şi cu 15 milioane la producţia marfă. Colectivele a trei secţii (200, 300 şi 500) s-au angajat ca pină la sfîrşitul acestei luni să realizeze producţii suplimentare, după cum urmează: aparatură fină — 500 mii lei, cardane — 300 mii lei şi spirale reci — 400 mii lei. O remarcă specială pentru echipele conduse de Ioan Orlandea şi Gheorghe Damian care în perioada 25—30 iunie, declarată „Săptămînă record“, au dat peste plan o producţie în valoare de 300 mii lei O realizare în premieră în cadrul secţiei mecanica ş a întreprinderii „Independenţa" Sibiu.- maşina de format destinată industriei metalurgice, aflată în stadiul de montaj final Foto: FR. NSS Bilanţ bogat în realizări Harnicul colectiv al întreprinderii „Balanţa“ Sibiu, plenar angajat în întrecerea socialistă a încheiat primele 5 luni ale anului cu rezultate remarcabile din care spicuim: 104,1 la sută la producţia marfă, 106,3 la sută la producţia netă şi 105,8 la sută la productivitatea netă a muncii. Chiar dacă calculele nu s-au încheiat sîntem în măsură să informăm că bilanţul primului semestru va marca îndeplinirea şi depăşirea tuturor indicatorilor de Plan. Iată şi două secvenţe care concretizează eforturile, răsplătite de rezultate, ale reputatului colectiv sibian. ■ După cum ne-a informat ing. Nicolae Ebeîncă, coordonator, în atelierul de panouri hidraulice şi instalaţii de comandă din cadrul fabricii de elemente hidro-pneumatice au fost asimilate — numai în ultimele cinci luni ale anului — 28 de panouri hidraulice, avînd ca efect eliminarea importurilor de maşini agregat, strunguri carusel de 16 m, strunguri de copiat osii pentru vagoane, maşini de găurit multiax, etc. necesare economiei. In perioada amintită au fost realizate 718 unităţi fizice, faţă de numai 613 în perioada similară a anului trecut, ceea ce faţă de sarcinile de plan aferente reprezintă o realizare de 127 la sută. De notat că pînă la sfîrşitul anului în cadrul atelierului vor mai fi asimilate alte 50—60 tipodimensiuni de panouri hidraulice, care vor echipa strungurile carusel de 8,5 m (premieră pe ţară) şi agregatele, mîinile mecanice şi liniile automate pentru „Oltcit“. Adunarea generală a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu Ieri, după-amiază, în sala de festivităţi a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă s-au desfăşurat lucrările Adunării generale anuale a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu La lucrări au participat, alături de membrii organizaţiei, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, tovarăşul George Macovescu, vicepreşedinţii Uniunii, scriitorii Marin Preda, Constantin Chiriţă, Franz Storch şi D. R. Popescu, directorul Fondului literar al Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, secretari ai asociaţiilor scriitorilor din ţară. După ce a deschis lucrările adunării, salutînd prezenţa oaspeţilor, criticul şi istoricul literar Mircea Tomuş a prezentat o concisă informare privind activitatea tinerei asociaţii de la data înfiinţării ei, 13 noiembrie 1978, pînă în prezent. Al doilea raportor, Titu Popescu, a relevat în cadrul intervenţiei sale succesele în domeniul producţiei editoriale aparţinînd membrilor Asociaţiei scriitorilor din Sibiu. în cadrul şedinţei au mai luat cuvîntul scriitorii Ion Mircea, Mircea Blaga şi Dumitru Radu Popescu. în încheierea lucrărilor tovarăşul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a făcut concrete şi pertinente aprecieri, la adresa activităţii Asociaţiei scriitorilor sibieni, abordind apoi o serie de direcţii de acţiune ce se impun în activitatea viitoare, în raport cu cele două mari evenimente politice ale anului, a XXXV-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român.