Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1980 (Anul 32, nr. 7057-7133)

1980-06-15 / nr. 7121

Pag. 2 Aşezare dacică contem­porană lui Burebista La 5 kilometri est de vechea mănăstire a Scorciului, la poa­lele muntelui Arpaşu Mare (2 468 m) din Munţii Făgăraşu­lui, se află o aşezare dacică fortificată din secolul I înain­tea erei noastre, contemporană marelui rege dac Burebista, făuritorul primului stat dac centralizat şi independent. Situată la capătul nordic al platoului­­„Tinosul" pe un pin­ten de deal numit „Cetăţea", la confluenţa rîului Arpaşu Mare cu pîrîul „Plăvaia“, aşezarea face parte din rîndul cetăţilor dacice ce au ca elemente de fortificaţie şanţuri şi valuri de pămînt întărite cu palisade. Semnalată pentru prima dată în august 1909, aşezarea de la Arpaşu de Sus a fost cercetată metodic şi sistematic începînd cu anul 1954 de regretatul pro­fesor universitar M. Macrea împreună cu un colectiv din care au făcut parte profesorii N. Lupu, I. Paul, Gh. Arion, I. Mitrofan, I. Ciupea şi alţii. Săpăturile arheologice desfă­şurate cu întreruperi au fost terminate în 1974. Rezultatul cercetărilor a fost publicat de M. Macrea şi I. Glodariu în vo­lumul „Aşezarea dacică de la Arpaşu de Sus", în anul 1976. Printre materialele arheolo­gice descoperite predomină ce­ramica, reprezentată printr-un număr impresionant de frag­mente în special provenite de la vasele lucrate cu mina. A­­ceastă ceramică a fost datată de specialişti ca aparţinînd se­colului I î.e.n. S-au descoperit un număr însemnat de rîşniţe rotative, obiecte de podoabă, piese de metal, ustensile de piatră etc. Locuinţele, în număr de 75, sunt de două feluri: locuinţe de suprafaţă şi locuinţe semi­­adîncite în pămint, dispuse mai mult pe marginea aşezării. Intre locuinţe s-au descoperit multe gropi folosite pentru păs­trarea proviziilor, iar gropile deteriorate pentru resturile me­najere ale gospodăriilor. Existenţa acestei aşezări ia sfîrşit în cursul celui de al doi­lea război daco-roman, cînd trupele romane ce înaintau din sudul Moldovei spre Sarmize­­getusa au cucerit-o, prădat-o şi distrus-o prin incendiere. Astfel se explică mulţimea fragmentelor de ceramică şi lipsa oricărui vas întreg sau recuperabil, precum şi lipsa u­­neltelor şi armelor de metal — obiecte de mare valoare in vre­mea aceea — luate de populaţia ce a părăsit aşezarea. Transformînd Dacia în pro­vincie romană, romanii îşi vor construi „castrele fortificate" in dreapta Oltului şi nu pe te­ritoriul dintre Olt şi munţi, cum au făcut dacii. Castrele romane aşezate în dreapta Ol­tului, de la Cincşor şi Feldioa­­ra, precum şi cel de la extre­mitatea vestică de la Rîşnov (Cumidava) şi de la extremita­tea vestică, Boiţa (Capul Ste­­narum), constituiau punctele de observaţie ale romanilor asu­pra Ţării Oltului rămasă ne­ocupată de romani. Aşezările fortificate ale daci­lor, situate la poalele Munţi­lor Făgăraşului considerăm că nu sunt descoperite în totalita­te. De la aşezarea dacică Ar­paşu de Sus spre est s-au mai descoperit astfel de aşezări la Breaza, Cuciulata şi Comăna. De la Arpaşu de Sus spre vest pe sub poalele munţilor mai există la Racoviţa un loc numit „Cetate", iar la Scoreiu există urmele uneia din cele trei vechi mănăstiri din ţară şi este ştiut faptul că de regulă construcţii­le vechi s-au ridicat pe ruinele altora mai vechi. Pămîntul nostru românesc mai ascunde încă multe „taine" ce aşteaptă a fi dezvăluite, cercetate şi valorificate. Prof. GAVRIL POPA — Scoreiu — • Epigrame # O altă definiţie a epigramei Patru versuri se-mpreună în furtuna care creşte: Trei din ele numai lună. Iar al patrulea ... trăzneşte! Unui „meşter" care mi-a re­parat o uşă Ieri mi-a meşterit o yală Şi cînd fu să-i dau parale, Mi-a făcut o socoteală De-am ieşit din ... balamale. Unui tînăr lipsit de bună­­cuviinţă Privind la „claia" lui enormă Vezi conţinutul fără formă, Iar dedesubt e cunoscut Stă forma fără ... conţinut. PETRU CHIRA Mirele Pe socrul mic şi socrul mare l-a întrecut golind pahare Iar ea, mireasa, a-nţeles Cu ce podoabă s-a ales... La nuntă Păreţi obosit. Nu vreţi să dansaţi? Mai serviţi măsline! Mulţumesc, lăsaţi (i-am răspuns aşa cu jumătate gura) Da, am obosit... aşteptînd friptura. I. MARGINEANU Lui E. Candid, autorul unei critici, în care scrie că volumul „Epigrame pentru eternitate" are ca temă ... moartea E un critic fără teamă Şi un admirabil ghid. Mai ales în epigramă AUTORUL E... CANDID. Proiect de epitaf pentru E. Candid Cu epitaful nu se-mpacă Şi ne-a făcut volumul praf. Dar umoriştii vor să-i facă Şi lui Cortdid un epitaf. Epitaful unui spadasin - autor de versuri şchioape S-a luptat cu cerbicie Să-şi arate măiestria Şi-a căzut la datorie în duel cu... prozodia. FRANCISC GAVRILEŢ Cuvinte încrucişate ORIZONTAL: 1) Vegetală — Plante... duşmănoase. 2) Fire vegetale — Pălămidă de baltă. 3) Băutură (reg.) — Plantă acvatică din ţările calde. 4) Cu pomi fructiferi (reg.) — Plantă aromatică. 5) Şi alta textilă — Secară! 6) Dietă populară — Cais! 7) Poet nereuşit! — Făcută zid. 8) Soi de grîu — La o mlă­­diță! 9) Cais! — Creangă. 10) - ACTUL I -în cabinetul direc­toarei unui cămin săp­­tămînal de copii intră un cetăţean finind de mină un copilaş cu o­­brajii rumeni. - Aş dori să-mi în­scriu şi eu coplul la căminul dumneavoas­tră, spuse cetăţeanul. - Vai ce copilaş drăguţ şi inteligent! exclamă direct­oarea, ciupindu-l de obraz. Cum te cheamă, pui­şor scump? - Gigei! - Gigei! Gigei! se entuziasma directoa­rea. Te vom repartiza în grupa mică. Uite, Gigele, ce jucării fru­moase vei avea! îţi plac? - îhî! - Copii! Tovarăşe educatoare! Dînsul e Gigei! Jucaţi-vă cu el, învăţaţi-l poezii, învă­­țaţi-l cîntece frumoa­se! ACTUL II -în biroul responsa­bilului unui magazin alimentar intră o cetă­ţean­ă.­­ Aş putea găsi la dumneavoastră nişte TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXII, rd. 7 124 CALEIDOSCOP duminicai la miezul nopţii S-a petrecut pe Valea Oltu­lui, către miezul nopţii. O n­oapte cîinoasă, cu un frig care îţi ardea măruntaiele. Nimeni nu se gîndise — spu­nea făptaşul — că la ora cînd bufniţele se simt în lar­gul lor, pe valea aceea minu­nată va rămîne un cuţit în­fipt în buza şanţului, într-o baltă de sînge. O săptămînă a trecut atîta lume pe lîngă locul cu pricina, dar nimeni nu s-a încumetat să ridice un cuţit cît o baionetă, năclăit de sînge. Cel interogat răs­pundea cu seninătate că totul s-a petrecut pe neaşteptate. Cu o oră înainte, însă, bău­­seră cu toţii (cică mai puţin şoferul). Victima fusese anu­me îndemnată să bea mai mult, şi se îmbătase ca un porc. Cuţitul avea să-l gă­sească, după o săptămînă, la locul faptei, şoferul care îl transportase. î1 ascuţise bine, iar cînd făptaşul l-a recunos­cut şi l-a cerut înapoi a în­ceput discuţia. în noaptea crimei, după ce maşina făcuse o bună bucată de drum, victima şi cel care avea să-i curme viaţa ador­miseră. Deodată, viitorul făp­taş tresare, îi cere categoric şoferului să oprească, amen­in­ţind­u-1. Victima este trasă jos şi înjunghiată rapid. Tot în grabă aveau să plece în ma­şină, uitînd fierul ucigător înfipt în balta de sînge. La puţin timp, în toi de noapte, trăgînd la bunicul făptaşului, victima era pusă pe foc. Pî­­nă să se trezească vecinii a­­larmaţi de flăcări, porcul (victima) fusese pîrlit deja, iar în zori mirosea a cîrnaţi olteneşti de te trăznea, nu alta. MARIN NIŢA Vegetaţie Cultivatori de floare albastră — Salcîm. VERTICAL: 1) Buruiană — Arbori. 2) Frunzele învingă­torului — Puţină oranjadă! 3) Crengi şi frunze la început de mai. 4) Nota bene — Ar­bore de ceai — A creşte! 5) Reminiscenţa unor frunze — Codrii. 6) Ghiocel. 7) Prin ro­taţie! — în floare! — Castă! 8) A face pur și simplu — Cereală de munte. 9) Floarea soarelui. 10) Iris! — Trans­plantat.­­ GEORGE MARINA Dezlegarea careului „Cire­­sar" apărut în 8 iunie 1980. 1) VACANTE — MAI. 2) EMINESCU — RU. 3) PARIS — RÎSET. 4) IRE — EXAME­NE. 5) ISAC — NICA 6) M — AMAN — TE — S 7) ACRUT !- SIROP 8) CHIRI­­ȚA — ICA 9) EI — G­R­ATOS — N 10) STA -1 TREN — IA 11) ARIPI — TÎNC. O atracţie pentru cei mici: locul de joacă din parcul „Sub arini" din Sibiu Foto: FRED M­SS­I Premiere cinematografice Proba de microfon - Film de actualitate realizat la Casa de Filme Trei de către Mircea Da­­neliuc, scenarist, regizor şi in­terpret al principalului rol mas­culin. Film de excepţie al unui cineast de excepţie. Proba de microfon nu este un film despre viaţă, este însăşi viaţa, cu sen­sibilitatea şi duritatea ei, cu nenumăratele ei întrebări, cu zecile de filme posibile sugera­­te de existenţele surprinse de cineaştii - reporteri în ancheta care constituie sîmburele aces­tei pelicule. Proba de microfon trebuie văzut, pentru că atît de rar avem astfel de filme sincere şi adevărate, trebuie văzut şi pentru performanţele artistice ale celor două admirabile ac­triţe care sunt Tora Vasilescu şi Gina Patrichi. Detaşament cu misiune spe­cială - Studiourile din Odesa readuc pe ecrane războiul, de­ data aceasta sub semnul aven­turosului: un detaşament spe­cial, format din foşti sportivi (de unde şi performanţele posca­­doriceşti!) primeşte o misiune extrem de dificilă în legătură cu apărarea secretului legenda­rei arme katiuşa. Avînd o ac­ţiune trepidantă, dublată de un mesaj generos, filmul se ur­măreşte cu mult interes. Prima mea vară - Cineaştii bulgari au adus în acest film emoţionant o situaţie de extre­mă tensiune: elevi şi profesori, adolescenţi şi maturi în conflict. Inspirat din viaţa elevilor­­ ulti­mei clase de liceu, Prima mea vară aduce în prim-plan ele­mente ale caracterului tinerilor în devenirea lor, ale simţului de dreptate specific vîrstei. Nu vreau să aud nimic - Film cehoslovac în culori, po­vestea recuperării unui băieţaş marcat de un şoc nervos în ur­ma unui accident de maşină N. I. POPA Speranţe ale sportului sibian La 23 martie a.c. a împli­nit 19 ani şi este de patru ani unul dintre oamenii de bază ai echipei de volei a Clubu­lui sportiv şcolar din Sibiu, unde, sub îndrumarea compe­tentă a prof. Nicolae Aleman, a păşit pe drumul anevoios, plin de privaţiuni, al afirmă­rii sportive. A fost remarcat şi de alţi specialişti pentru forţa sa, pentru calmul său, mai exact spus, pentru lipsa de complexe, pentru persona­litatea sa în joc şi, ca urmare, a fost selecţionat în echipa MIRCEA TUTUIA naţională de juniori în 1978. Mircea Tutelea a evoluat în ultimul an, paralel, în echipa sa, care l-a lansat şi în ca­drul divizionarei B „7 Noiem­brie“, evidenţiindu-se prin a­­tacurile sale necruţătoare, fiind cel mai eficace de fie­care dată. Cu calităţile pe care le po­sedă, cu un mai mare volum de muncă juniorul Mircea Tu­telea de astăzi va putea de­veni un senior de talie inter­naţională. Unica întrebare ca­re se pune este: în ce forma­ţie sibiană va juca, fiindcă la ora actuală nu există nici una de mare performanţă?!! (Există, în schimb, cu duiu­mul, specialişti în ale acestui sport. O simplă contradicţie!). ILIE IONESCU O poveste in două acte şi o ... precizare - Vă mulţumesc foarte mult, rosti e­­moţionat tatăl copilu­lui. - Cu mită plăcere! - Uluitoare directoa­rea de cămin săptămî­­nal! Pur şi simplu u­­lnitoare! păstrăv proaspăt? - se interesă cumpără­­toarea. Faţa responsabilului se lumină de o bucu­rie fără margini. - Vă vom servi ime­diat şi ireproşabil cu peştele cel mai proas­păt. Şi responsabilul o însoţi în raionul pes­cărie. - Vă mulţumesc foarte mult, spuse în­duioşată cumpărătoa­­rea. (De atîta emoţie lăsă chiar să-i cadă o lacrimă în batistă). - Cu multă plăcere! - Ce responsabil u­­luitor! Pur şi simplu uluitor!­­ PRECIZARE -Nimic nu e uluitor, ci totul explicabil: di­rectoarea căminului săptămînal este una şi aceeaşi persoană cu cumpărătoarea, iar responsabilul magazi­nului nu este decît ta­tăl copilaşului cu o­­brajii rumeni. GH. BULETEANU - Clasamentul campionatului județean de fotbal 1. Textila Cisnădie 30 22 5 3 89-23 49 2. Met. I.O.S. 30 22 5 3 62-21 49 3. C.S.U. 30 20 4 6 70-33 44 4. Inter 30 18 4 8 71-23 40 5. Unirea Ocna 30 14 5 11 48-33 33 6. Sparta 30 10 9 11 42-39 29 7. Şantierul 30 11 6 13 44-43 28 8. Progresul Dumbrăveni 30 12 4 14 44-51 28 9. Record 30 12 4 14 41-51 28 10. A.S. Mecanica 30 10 6 14 42-38 26 Copșa Mică 30 11 4 15 36-42 26 12. Ogorul Nocrich 30 10 6 14 36-73 26 13. C.F.R. 30 8 8 14 36-47 24 14. Textila Mediaș 30 10 4 16 32-47 24 15. Spicul Seica 30 7 3 20 22-74 17 16. Sticla Avrig 30 2 5 23 16-92 9 11. Carbosin Ştrandul C. S. M. Aflăm că astăzi se deschide ştrandul Clubului sportiv mun­citoresc din Sibiu. Programul de funcţionare: zilnic între o­­rele 8,30—19. 8,30 9.05 Si 9,15 Fiii tru cop din Tai lui". Ep Cu cint' pe plaiu 10.00 V 11,45 Bl cii. 12,30 triei. 1 Republic România 13.05 Al cal. Um 14.00 Vi toarea I desene De ziua Patria s porul. D la naşte: Vladimír Film ser episodul sport: • nin: Roi ru • internaţi te ale R Sah. 18,( spre viit jurnal. 1 prin (ar Antena mâniei", artistic: Rossolini pe ţară, a studiei Kia şi R via. 22,21 fill Duminici SIBIU: luna no­­goste*, o­rele 9; 17,15, 20. dina cu­­­rele 1­ 16,30: 18 neretului orele 10 și „Clop na", ore independ log", ore 20. 7 Nai tificat di orele 10; MEDIA „Camiom lungă“,­­ 13,45: 16 Tineretu, tra înăli 10; 16,30 1. L. Ci terviuri bleme o rele 10; Luni, 16 SIBIU „Detașan siune sp 9; 11,15 18,15. „Probă­­ orele l­ 16,30; 18, neretului vară", o 14, 16; 1 pendenta rele 10; „ Noiem si liber“, 18, 20. MEDIA gresul: „ Rhodos“, orele 9, 17,15; 20. „Ulzana, paşilor“, 18,30; 20, ragiale,­froditei“, 18 şi 20. CISNA trepte“, 16,30; 18 fflfit (meteorol )/ In urm zile, vi frumoasă să, cu ct senin, amiaza s averse si însoţite cări ele va sufla derat i sud-est. minime­­ se între de, iar între 26

Next