Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1980 (Anul 32, nr. 7057-7133)
1980-06-15 / nr. 7121
Pag. 2 Aşezare dacică contemporană lui Burebista La 5 kilometri est de vechea mănăstire a Scorciului, la poalele muntelui Arpaşu Mare (2 468 m) din Munţii Făgăraşului, se află o aşezare dacică fortificată din secolul I înaintea erei noastre, contemporană marelui rege dac Burebista, făuritorul primului stat dac centralizat şi independent. Situată la capătul nordic al platoului„Tinosul" pe un pinten de deal numit „Cetăţea", la confluenţa rîului Arpaşu Mare cu pîrîul „Plăvaia“, aşezarea face parte din rîndul cetăţilor dacice ce au ca elemente de fortificaţie şanţuri şi valuri de pămînt întărite cu palisade. Semnalată pentru prima dată în august 1909, aşezarea de la Arpaşu de Sus a fost cercetată metodic şi sistematic începînd cu anul 1954 de regretatul profesor universitar M. Macrea împreună cu un colectiv din care au făcut parte profesorii N. Lupu, I. Paul, Gh. Arion, I. Mitrofan, I. Ciupea şi alţii. Săpăturile arheologice desfăşurate cu întreruperi au fost terminate în 1974. Rezultatul cercetărilor a fost publicat de M. Macrea şi I. Glodariu în volumul „Aşezarea dacică de la Arpaşu de Sus", în anul 1976. Printre materialele arheologice descoperite predomină ceramica, reprezentată printr-un număr impresionant de fragmente în special provenite de la vasele lucrate cu mina. Această ceramică a fost datată de specialişti ca aparţinînd secolului I î.e.n. S-au descoperit un număr însemnat de rîşniţe rotative, obiecte de podoabă, piese de metal, ustensile de piatră etc. Locuinţele, în număr de 75, sunt de două feluri: locuinţe de suprafaţă şi locuinţe semiadîncite în pămint, dispuse mai mult pe marginea aşezării. Intre locuinţe s-au descoperit multe gropi folosite pentru păstrarea proviziilor, iar gropile deteriorate pentru resturile menajere ale gospodăriilor. Existenţa acestei aşezări ia sfîrşit în cursul celui de al doilea război daco-roman, cînd trupele romane ce înaintau din sudul Moldovei spre Sarmizegetusa au cucerit-o, prădat-o şi distrus-o prin incendiere. Astfel se explică mulţimea fragmentelor de ceramică şi lipsa oricărui vas întreg sau recuperabil, precum şi lipsa uneltelor şi armelor de metal — obiecte de mare valoare in vremea aceea — luate de populaţia ce a părăsit aşezarea. Transformînd Dacia în provincie romană, romanii îşi vor construi „castrele fortificate" in dreapta Oltului şi nu pe teritoriul dintre Olt şi munţi, cum au făcut dacii. Castrele romane aşezate în dreapta Oltului, de la Cincşor şi Feldioara, precum şi cel de la extremitatea vestică de la Rîşnov (Cumidava) şi de la extremitatea vestică, Boiţa (Capul Stenarum), constituiau punctele de observaţie ale romanilor asupra Ţării Oltului rămasă neocupată de romani. Aşezările fortificate ale dacilor, situate la poalele Munţilor Făgăraşului considerăm că nu sunt descoperite în totalitate. De la aşezarea dacică Arpaşu de Sus spre est s-au mai descoperit astfel de aşezări la Breaza, Cuciulata şi Comăna. De la Arpaşu de Sus spre vest pe sub poalele munţilor mai există la Racoviţa un loc numit „Cetate", iar la Scoreiu există urmele uneia din cele trei vechi mănăstiri din ţară şi este ştiut faptul că de regulă construcţiile vechi s-au ridicat pe ruinele altora mai vechi. Pămîntul nostru românesc mai ascunde încă multe „taine" ce aşteaptă a fi dezvăluite, cercetate şi valorificate. Prof. GAVRIL POPA — Scoreiu — • Epigrame # O altă definiţie a epigramei Patru versuri se-mpreună în furtuna care creşte: Trei din ele numai lună. Iar al patrulea ... trăzneşte! Unui „meşter" care mi-a reparat o uşă Ieri mi-a meşterit o yală Şi cînd fu să-i dau parale, Mi-a făcut o socoteală De-am ieşit din ... balamale. Unui tînăr lipsit de bunăcuviinţă Privind la „claia" lui enormă Vezi conţinutul fără formă, Iar dedesubt e cunoscut Stă forma fără ... conţinut. PETRU CHIRA Mirele Pe socrul mic şi socrul mare l-a întrecut golind pahare Iar ea, mireasa, a-nţeles Cu ce podoabă s-a ales... La nuntă Păreţi obosit. Nu vreţi să dansaţi? Mai serviţi măsline! Mulţumesc, lăsaţi (i-am răspuns aşa cu jumătate gura) Da, am obosit... aşteptînd friptura. I. MARGINEANU Lui E. Candid, autorul unei critici, în care scrie că volumul „Epigrame pentru eternitate" are ca temă ... moartea E un critic fără teamă Şi un admirabil ghid. Mai ales în epigramă AUTORUL E... CANDID. Proiect de epitaf pentru E. Candid Cu epitaful nu se-mpacă Şi ne-a făcut volumul praf. Dar umoriştii vor să-i facă Şi lui Cortdid un epitaf. Epitaful unui spadasin - autor de versuri şchioape S-a luptat cu cerbicie Să-şi arate măiestria Şi-a căzut la datorie în duel cu... prozodia. FRANCISC GAVRILEŢ Cuvinte încrucişate ORIZONTAL: 1) Vegetală — Plante... duşmănoase. 2) Fire vegetale — Pălămidă de baltă. 3) Băutură (reg.) — Plantă acvatică din ţările calde. 4) Cu pomi fructiferi (reg.) — Plantă aromatică. 5) Şi alta textilă — Secară! 6) Dietă populară — Cais! 7) Poet nereuşit! — Făcută zid. 8) Soi de grîu — La o mlădiță! 9) Cais! — Creangă. 10) - ACTUL I -în cabinetul directoarei unui cămin săptămînal de copii intră un cetăţean finind de mină un copilaş cu obrajii rumeni. - Aş dori să-mi înscriu şi eu coplul la căminul dumneavoastră, spuse cetăţeanul. - Vai ce copilaş drăguţ şi inteligent! exclamă directoarea, ciupindu-l de obraz. Cum te cheamă, puişor scump? - Gigei! - Gigei! Gigei! se entuziasma directoarea. Te vom repartiza în grupa mică. Uite, Gigele, ce jucării frumoase vei avea! îţi plac? - îhî! - Copii! Tovarăşe educatoare! Dînsul e Gigei! Jucaţi-vă cu el, învăţaţi-l poezii, învățaţi-l cîntece frumoase! ACTUL II -în biroul responsabilului unui magazin alimentar intră o cetăţeană. Aş putea găsi la dumneavoastră nişte TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXII, rd. 7 124 CALEIDOSCOP duminicai la miezul nopţii S-a petrecut pe Valea Oltului, către miezul nopţii. O noapte cîinoasă, cu un frig care îţi ardea măruntaiele. Nimeni nu se gîndise — spunea făptaşul — că la ora cînd bufniţele se simt în largul lor, pe valea aceea minunată va rămîne un cuţit înfipt în buza şanţului, într-o baltă de sînge. O săptămînă a trecut atîta lume pe lîngă locul cu pricina, dar nimeni nu s-a încumetat să ridice un cuţit cît o baionetă, năclăit de sînge. Cel interogat răspundea cu seninătate că totul s-a petrecut pe neaşteptate. Cu o oră înainte, însă, băuseră cu toţii (cică mai puţin şoferul). Victima fusese anume îndemnată să bea mai mult, şi se îmbătase ca un porc. Cuţitul avea să-l găsească, după o săptămînă, la locul faptei, şoferul care îl transportase. î1 ascuţise bine, iar cînd făptaşul l-a recunoscut şi l-a cerut înapoi a început discuţia. în noaptea crimei, după ce maşina făcuse o bună bucată de drum, victima şi cel care avea să-i curme viaţa adormiseră. Deodată, viitorul făptaş tresare, îi cere categoric şoferului să oprească, ameninţindu-1. Victima este trasă jos şi înjunghiată rapid. Tot în grabă aveau să plece în maşină, uitînd fierul ucigător înfipt în balta de sînge. La puţin timp, în toi de noapte, trăgînd la bunicul făptaşului, victima era pusă pe foc. Pînă să se trezească vecinii alarmaţi de flăcări, porcul (victima) fusese pîrlit deja, iar în zori mirosea a cîrnaţi olteneşti de te trăznea, nu alta. MARIN NIŢA Vegetaţie Cultivatori de floare albastră — Salcîm. VERTICAL: 1) Buruiană — Arbori. 2) Frunzele învingătorului — Puţină oranjadă! 3) Crengi şi frunze la început de mai. 4) Nota bene — Arbore de ceai — A creşte! 5) Reminiscenţa unor frunze — Codrii. 6) Ghiocel. 7) Prin rotaţie! — în floare! — Castă! 8) A face pur și simplu — Cereală de munte. 9) Floarea soarelui. 10) Iris! — Transplantat. GEORGE MARINA Dezlegarea careului „Ciresar" apărut în 8 iunie 1980. 1) VACANTE — MAI. 2) EMINESCU — RU. 3) PARIS — RÎSET. 4) IRE — EXAMENE. 5) ISAC — NICA 6) M — AMAN — TE — S 7) ACRUT !- SIROP 8) CHIRIȚA — ICA 9) EI — GRATOS — N 10) STA -1 TREN — IA 11) ARIPI — TÎNC. O atracţie pentru cei mici: locul de joacă din parcul „Sub arini" din Sibiu Foto: FRED MSSI Premiere cinematografice Proba de microfon - Film de actualitate realizat la Casa de Filme Trei de către Mircea Daneliuc, scenarist, regizor şi interpret al principalului rol masculin. Film de excepţie al unui cineast de excepţie. Proba de microfon nu este un film despre viaţă, este însăşi viaţa, cu sensibilitatea şi duritatea ei, cu nenumăratele ei întrebări, cu zecile de filme posibile sugerate de existenţele surprinse de cineaştii - reporteri în ancheta care constituie sîmburele acestei pelicule. Proba de microfon trebuie văzut, pentru că atît de rar avem astfel de filme sincere şi adevărate, trebuie văzut şi pentru performanţele artistice ale celor două admirabile actriţe care sunt Tora Vasilescu şi Gina Patrichi. Detaşament cu misiune specială - Studiourile din Odesa readuc pe ecrane războiul, de data aceasta sub semnul aventurosului: un detaşament special, format din foşti sportivi (de unde şi performanţele poscadoriceşti!) primeşte o misiune extrem de dificilă în legătură cu apărarea secretului legendarei arme katiuşa. Avînd o acţiune trepidantă, dublată de un mesaj generos, filmul se urmăreşte cu mult interes. Prima mea vară - Cineaştii bulgari au adus în acest film emoţionant o situaţie de extremă tensiune: elevi şi profesori, adolescenţi şi maturi în conflict. Inspirat din viaţa elevilor ultimei clase de liceu, Prima mea vară aduce în prim-plan elemente ale caracterului tinerilor în devenirea lor, ale simţului de dreptate specific vîrstei. Nu vreau să aud nimic - Film cehoslovac în culori, povestea recuperării unui băieţaş marcat de un şoc nervos în urma unui accident de maşină N. I. POPA Speranţe ale sportului sibian La 23 martie a.c. a împlinit 19 ani şi este de patru ani unul dintre oamenii de bază ai echipei de volei a Clubului sportiv şcolar din Sibiu, unde, sub îndrumarea competentă a prof. Nicolae Aleman, a păşit pe drumul anevoios, plin de privaţiuni, al afirmării sportive. A fost remarcat şi de alţi specialişti pentru forţa sa, pentru calmul său, mai exact spus, pentru lipsa de complexe, pentru personalitatea sa în joc şi, ca urmare, a fost selecţionat în echipa MIRCEA TUTUIA naţională de juniori în 1978. Mircea Tutelea a evoluat în ultimul an, paralel, în echipa sa, care l-a lansat şi în cadrul divizionarei B „7 Noiembrie“, evidenţiindu-se prin atacurile sale necruţătoare, fiind cel mai eficace de fiecare dată. Cu calităţile pe care le posedă, cu un mai mare volum de muncă juniorul Mircea Tutelea de astăzi va putea deveni un senior de talie internaţională. Unica întrebare care se pune este: în ce formaţie sibiană va juca, fiindcă la ora actuală nu există nici una de mare performanţă?!! (Există, în schimb, cu duiumul, specialişti în ale acestui sport. O simplă contradicţie!). ILIE IONESCU O poveste in două acte şi o ... precizare - Vă mulţumesc foarte mult, rosti emoţionat tatăl copilului. - Cu mită plăcere! - Uluitoare directoarea de cămin săptămînal! Pur şi simplu ulnitoare! păstrăv proaspăt? - se interesă cumpărătoarea. Faţa responsabilului se lumină de o bucurie fără margini. - Vă vom servi imediat şi ireproşabil cu peştele cel mai proaspăt. Şi responsabilul o însoţi în raionul pescărie. - Vă mulţumesc foarte mult, spuse înduioşată cumpărătoarea. (De atîta emoţie lăsă chiar să-i cadă o lacrimă în batistă). - Cu multă plăcere! - Ce responsabil uluitor! Pur şi simplu uluitor! PRECIZARE -Nimic nu e uluitor, ci totul explicabil: directoarea căminului săptămînal este una şi aceeaşi persoană cu cumpărătoarea, iar responsabilul magazinului nu este decît tatăl copilaşului cu obrajii rumeni. GH. BULETEANU - Clasamentul campionatului județean de fotbal 1. Textila Cisnădie 30 22 5 3 89-23 49 2. Met. I.O.S. 30 22 5 3 62-21 49 3. C.S.U. 30 20 4 6 70-33 44 4. Inter 30 18 4 8 71-23 40 5. Unirea Ocna 30 14 5 11 48-33 33 6. Sparta 30 10 9 11 42-39 29 7. Şantierul 30 11 6 13 44-43 28 8. Progresul Dumbrăveni 30 12 4 14 44-51 28 9. Record 30 12 4 14 41-51 28 10. A.S. Mecanica 30 10 6 14 42-38 26 Copșa Mică 30 11 4 15 36-42 26 12. Ogorul Nocrich 30 10 6 14 36-73 26 13. C.F.R. 30 8 8 14 36-47 24 14. Textila Mediaș 30 10 4 16 32-47 24 15. Spicul Seica 30 7 3 20 22-74 17 16. Sticla Avrig 30 2 5 23 16-92 9 11. Carbosin Ştrandul C. S. M. Aflăm că astăzi se deschide ştrandul Clubului sportiv muncitoresc din Sibiu. Programul de funcţionare: zilnic între orele 8,30—19. 8,30 9.05 Si 9,15 Fiii tru cop din Tai lui". Ep Cu cint' pe plaiu 10.00 V 11,45 Bl cii. 12,30 triei. 1 Republic România 13.05 Al cal. Um 14.00 Vi toarea I desene De ziua Patria s porul. D la naşte: Vladimír Film ser episodul sport: • nin: Roi ru • internaţi te ale R Sah. 18,( spre viit jurnal. 1 prin (ar Antena mâniei", artistic: Rossolini pe ţară, a studiei Kia şi R via. 22,21 fill Duminici SIBIU: luna nogoste*, orele 9; 17,15, 20. dina curele 1 16,30: 18 neretului orele 10 și „Clop na", ore independ log", ore 20. 7 Nai tificat di orele 10; MEDIA „Camiom lungă“, 13,45: 16 Tineretu, tra înăli 10; 16,30 1. L. Ci terviuri bleme o rele 10; Luni, 16 SIBIU „Detașan siune sp 9; 11,15 18,15. „Probă orele l 16,30; 18, neretului vară", o 14, 16; 1 pendenta rele 10; „ Noiem si liber“, 18, 20. MEDIA gresul: „ Rhodos“, orele 9, 17,15; 20. „Ulzana, paşilor“, 18,30; 20, ragiale,froditei“, 18 şi 20. CISNA trepte“, 16,30; 18 fflfit (meteorol )/ In urm zile, vi frumoasă să, cu ct senin, amiaza s averse si însoţite cări ele va sufla derat i sud-est. minime se între de, iar între 26