Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1981 (Anul 33, 7367-7443)

1981-06-20 / nr. 7435

am lă nate ca iile e si milă. Finn Oraculf cuportiv la poserial melo peserial, în delisiunemuzică al lâ Pacea: al*, o- 13,45; 20,30. :ra* o- 10: 15; neretua 3 rale 10: si 20. „Gor- 10; 16; tendenn Cau; 16; 18 - PlOBartorul ore- 45: 16: Tinerta de or* o- 8:30 si rasiale: să iurele 10; „Caparilor“. ); 18.30 .Roiul“ 8 si 20. îMintu o). IIULUI: pe vaorele MIC A: : fiul pers laorele 1981 I: 70; 15; 7; i Ila: 73; 56; Iat Siazi, 2017. piesa fața la CI MIHU) e, 21 revede stabilă ui Vor , de eleatrice, a mod-vest, miniiprinse grade, ne inrade. Anul XXXIII, nr. 7 435 TRIBUNA SIBIULUI LA C. A. P. ŞURA MARE Accentul trebuie pus pe organizarea şi mobilizarea tuturor forţelor la munca cîmpului ! In aceste zile de maximă mobilizare de forţe pentru executarea lucrărilor agricole de sezon, la C.A.P. Şura Mare nu am aflat la sediu decit pe ciţiva funcţionari, in rest, de la preşedinte şi pînă la ultimul om, suntem informaţi, sunt pe cimp. Aşa că, nu ne rămine altceva mai bun de făcut decit să plecăm pe urmele lor, însoţiţi de şeful fermei vegetale, ing. Vladimir Cioroianu. Iată citeva secvenţe, aşa cum le-am găsit, acolo, pe teren. Recoltarea furajelor Primul popas îl facem în „Ciuco", unde trifoiul cosit, uscat şi adunat (însă, nu tot) aşteaptă să fie încărcat şi transportat. Un tractor cu remorcă are de lucru, adică are cine să încarce, dar un camion îşi aşteaptă încărcătorii. Şoferul Gheorghe Marin ne spune c-a trecut o jumătate de oră de cînd a sosit. Inginerul, aflat la faţa locului, a găsit soluţia: şoferul să dea fuga pînă la un sătean care locuieşte în apropiere, să-l cheme la încărcat. Noroc că locul cu pricina se afla lingă soţ, altfel... Asta-i situaţia, ne lămureşte şeful fermei. Trifoiul a fost cosit de cooperatori, ei îl adună, îl încarcă şi-l descarcă, fiecare de pe porţiunea primită. După-amiază însă, cînd se întorc şi ceilalţi din familie de la serviciu, nu mai prididesc utilajele la cărat. Şi-atunci, cum rămîne cu folosirea intensivă a fiecărei ore bune de lucru? Credem că în acest sens consiliul popular, comitetul de partid din comună, toate organizaţiile de partid nu şi-au făcut pe deplin datoria. Din cele discutate cu cei din conducerea C . P. am înţeles că sunt hotărîţi ca in acest an să-şi asigure întregul necesar de fin. Potenţial, condiţii există: peste 600 ha fineţe naturale, la care se adaugă 159 ha cu ierburi cultivate. Pînă acum s-au depozitat in sire cam 90 tone fin de trifoi, iar la ferma nr. 2 o cantitate mult mai mare s-a însilozat sub formă de semifîn. Acum, finul de pe încă 48 ha aşteaptă să fie transportat. A fost cosit în săptămîna trecută, s-a uscat dar așteaptă în căpițe. O parte însă - e drept, nu prea mult - nici n-a fost adunat. Acum au venit ploile peste el, în loc să fie la adăpost. înalta performanţă (Urmare din pag. I) tăierea geamului au fost construite 6 maşini speciale. Alte asemenea maşini vor mai fi realizate în viitor, ajungîndu-se la mecanizarea totală a operaţiilor. Alte realizări prin autoutilaje: liniile tehnologice de securizare prin procedeele orizontal şi vertical, maşinile de şlefuit geam pe cant, maşinile de spălat, instalaţia de turnat torţi pentru ceşti din ceramică. De remarcat că în acest an capacitatea de producţie a secţiei de construcţii de maşini pentru industria geamului se va dubla. VALORIFICAREA SUPERIOARA A RESURSELOR ENERGETICE. Prin recuperarea căldurii gazelor arse de la două cuptoare in prezent se obţine apă caldă tehnologică şi pentru grupurile sanitare şi se asigură încălzirea spaţiilor de lucru. Pe scurt, economie de cea 2 milioane mc. gaz metan/an. Performanţele de mai sus — selectate dintr-o listă mult mai cuprinzătoare — argumentează din plin cartea de vizită a unui colectiv, pentru care înalta performanță a devenit un fapt cotidian. întreţinerea culturilor Ne continuăm drumul spre „Hînsu Mare". Spre dreapta, în apropierea şoselei spre Mediaş, este cultivată sfecla de zahăr pe 10 ha. Se văd clar porţiunile prăşite, ca şi cele neprăşite. Raportul este „echitabil": 50 la sută. Şi-am trecut de jumătatea lunii iunie... La celelalte culturi, situaţia e radical schimbată. Cartofii de pe suprafaţa de 50 ha au fost prăşiţi de două ori (30 ha numai manual). La sfecla furajeră şi gulii praşila a ll-a se apropie de sfirşit, iar la porumb s-a încheiat praşila I pe întreaga suprafaţă. Mai exact spus, pe întreaga suprafaţă cu porumb răsărit, pentru că am mai găsit 3 parcele - între care una de 17 ha - unde n-a prea răsărit. Şi nu se ştie dacă nu vor trebui reînsămînţate ... Ce se mai întîmpla pe hotarele cooperativei? In „Lacul sec", Constantin Macrea şi Ioan Ungureanu efectuau stropiri pentru combaterea dăunătorilor pe ultimele hectare cu cartofi. In „Dealul Ocnei“, alţi doi mecanizatori, Simion şi Ştefan Depner, executau praşila a ll-a la porumb, cu combinatorul, iar la Hornba o echipă de 18 cosaşi şi-a întrerupt lucrul doar cit timp a plouat, pentru a-l relua imediat ce soarele a ieşit din nori. Ca o constatare generală, am putea spune că lucrurile merg în general bine în această campanie. Dar faţă de angajamentele noii conduceri a cooperativei agricole — privind un reviriment în toate activităţile — mai sunt încă multe de făcut. Şi, în primul rînd, credem că ceea ce lipseşte la C.A.P. Şura Mare este organizarea şi mobilizarea efectivă a tuturor locuitorilor la munca cîmpului aşa cum glăsuieşte Decizia nr. 491 a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. NICOLAE ACHIM Precum se ştie, cantomelerestaurant sunt organizate pe principiul autogospodăriirii, ele trebuie să-şi asigure, prin forţe proprii şi cu sprijinul unităţilor economice pe lingă care funcţionează, fără investiţii deosebite, necesarul de consum de carne, legume, zarzavaturi şi fructe, încă de anul trecut, organele de partid şi de stat judeţene au evaluat necesarul respectiv pentru fiecare cantină-restaurant şi au stabilit nivelurile cantitative care trebuie realizate. Care este situaţia în prezent? Din efectivul de porcine planificat s-a realizat doar 40 la sută, iar din cel de păsări doar 9 la sută! Dacă la cantimele-restaurant de la I.P.A.S., Cooperativa de consum Agnita, „Independenţa“ II, „Mecanică“ Mîrşa, „Vnitrometam“ Mediaş, „Textila“ Cisnădie, „Sere“ Dumbrăveni, „Flamura roşie“, „Libertatea“, „Automecaniica“ şi „Firul roşu“ Tălmacoiu situaţia este mai bună, cu totul necorespunzător se prezintă lucrurile la celelalte 32. Nesatiisfăcător este şi numărul celor care servesc masa la aceste cantine: doar 16 la sută din totalul personalului muncitor, deci un grad de cuprindere foarte mic şi o insuficientă folosire a bazei materiale existente. Este de neînţeles cum unele cantine se străduiesc şi servesc 5—6 meniuri pe zi, iar unele deabia încropesc 1—2. Care sînt cauzele care generează aceste neajunsuri? Din documentele prezentate şi luările de cuvînt la recenta plenară a Consiliului judeţean al sindicatelor, care a analizat această problemă, a reieşit, ca principală deficientă slaba conlucrare între factorii investiţi cu responsabilitatea organizării activităţii cantinelorrestaurant. Este vorba, în principal, de I.C.S.A.P., I.J.V.L.F., întreprinderi comerciale şi conduceri de întreprinderi şi instituţii. Se manifestă, încă, şi o serie de deficienţe de ordin intern. Ele se referă la inactivitatea unor comitete de cantină, a unor comitete de sindicat şi C.O.M. Se înţelege că, în acest caz, despre o activitate şi răspundere colectivă nici nu poate fi vorba. Totodată se constată o preocupare slabă pentru aprovizionarea cu prioritate a camtinelor-restaurant cu unele produse agro-alimentare. în unele cazuri factorii de îndrumare şi control nu-şi asumă responsabilitatea rezolvării oportune şi eficiente a problemelor cu care se confruntă personalul ce deserveşte aceste unităţi. Alte deficienţe tin de caracterologia celor care sunt puşi să muncească pentru sau în cadrul acestui sector, nu în puţine cazuri aceştia dau dovadă de incapacitate, de indolenţă, fugă de răspundere, nepricepere etc. Aşa se explică, desigur, silabele rezultate înregistrate la cantinele-restaurant de la „8 Maa“ Mediaş, I.M.M.N. Copşa Mică, I.R.E., „Dumbrava“, I.C.M.J. şi altele. Ce-i de făcut? Convingerea noastră este că situaţia poate şi trebuie îmbunătăţită numai dacă absolut toţi factorii îşi vor face cu maximum de responsabilitate datoria. Condiţiile au fost create egal pentru fiecare din cele 42 de cantime-restaurant. Amintita plenară a adoptat un plan de măsuri pe care îl apreciem ca deosebit de valoros. Obligaţia sindicatelor, a celorlalţi factori cu responsabilităţi în organizarea activităţii cantinelor-restauranii este să acţioneze, în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/1977, pentru înfăptuirea întocmai a măsurilor stabilite şi a angajamentelor luate în plenară, astfel ca oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului nostru să beneficieze de o hrană mai bună, mai consistentă şi mai ieftină. LUCIAN JIMAN Mai multă responsabilitate pentru buna funcţionare a cantinelor-restaurant! Ritm susţinut pentru realizarea sarcinilor (Urmare din pag. I) a jalonat principalele sarcini privind întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, realizarea ritmică a sarcinilor din zootehnie, realizarea unei puternice baze furajere care să contribuie la realizarea unui salt calitativ în domeniul producţiei animaliere. Un accent deosebit l-a pus pe pregătirea exemplară a campaniei de seceriş, realizarea simultană a sarcinilor la fondul de stat, realizarea programului de semănat culturi duble, pregătirea tuturor condiţiilor care să determine în acest an producţii fără precedent în agricultura judeţului, în încheiere tovarăşul Vasile Bărbuleţ a adresat un apel călduros organelor şi organizaţiilor de partid municipale, orăşeneşti şi comunale, consiliilor populare, conducerilor C.U.AS.C., conducerilor colective ale unităţilor agricole, specialiştilor, tuturor celor care lucrează în agricultură de a face totul pentru a transpune în viaţă sarcinile trasate de conducerea superioară de partid, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru a transforma agricultura într-o ramură înfloritoare a economiei naționale. Pe cimp şi în secţia de mecanizare Mălîncrav. Secţia de mecanizare. Pe locul unde se află acum secţia cu 10 ani în urmă era teren viran. Viran şi neproductiv. Acum pe acest loc se ridică un atelier de reparaţii dotat cu forjă, aparat de sudură, maşini unelte. în atelier se pot rezolva toate întreruperile accidentale ivite la utilajele agricole în timpul exploatării. O grijă deosebită s-a acordat îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Secţia dispune de sisteme automate de pornire a motoarelor, gresaj, ridicarea presiunii în pneuri. Şi mai dispune de baie. Baie cu apă rece şi caldă. Permanent. Mecanizarea a schimbat faţa cîmpului. Productivitatea muncii a crescut considerabil. 20 de mecanizatori execută acelaşi volum de lucrări cît altădată un sat întreg. Graficul afişat la loc vizibil oglindeşte permanent stadiul întrecerii. Iată şi fruntaşii: Nicolae Lucaci, Ioan Balint, Alfred Wagner, Nicolae Stănuţ, Ioan Popa. La Ferma de porcine a I.A.S. Dumbrăveni, cu un efectiv de circa 4 300 porci, animalele se bucură de o bună îngrijire. Tot aici se află în construcţie o platformă pentru eliminarea dejecţiilor precum și două grajduri în curs de finalizare Foto: FRED MSS ÎNTREPRINDEREA MECANICA MÎRŞA Substanţiale depăşiri ale indicatorilor de plan A devenit un fapt cotidian pentru constructorii de maşini mîrşeni raportarea unor realizări de prestigiu, in întîmpinarea celui de-al ll-lea Congres al Consiliilor oamenilor muncii, acest puternic colectiv muncitoresc înregistrează noi succese meritorii in îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Bilanţul primelor 5 luni ale acestui an este revelator în acest sens: indicatorul producţiei marfă a fost depăşit cu un spor de 53.5 milioane lei, producţia netă a cunoscut un salt de 47,5 milioane lei peste plan. Obţinerea acestor depăşiri substanţiale la principalii indicatori a fost posibilă prin creşterea productivităţii muncii, capitol la care s-a înregistrat o depăşire de 10,8 la sută a planului Creşterea eficienţei economice Şi la acest capitol constructorii de maşini înregistrează succese remarcabile. Este suficient să notăm reducerea cu 22,5 lei a cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie şi cu 3,8 lei a cheltuielilor totale de producţie pentru a avea imaginea eforturilor depuse pentru mai buna gospodărire a resurselor materiale. Firesc, aceste eforturi se regăsesc şi în economiile obţinute la consumurile de metal (350 t), energie electrică (327 000 kWh) şi gaz metan fi.9 milioane m.c.). Pag. 3 Concerte de muzică uşoară Casa de cultură a sindicatelor din Cisnădie prezintă duminică, 21 iunie a.c., orele 17 şi 20, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu două concerte de muzică uşoară realizate cu concursul apreciaţilor interpreţi Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu, Gioni Dumitriu. La ora 14:30, la sediul instituţiei culturale din Cisnădie are loc un spectacol cu aceeaşi distribuţie. Achiziţii pentru anticariat Miercuri, 24 iunie a.c., intre orele 9—13, la librăria „I. L. Corcgiale" din Mediaş se achiziţionează cărţi pentru anticariat. Plata se face imediat. (D. G.).