Tribuna Sibiului, aprilie-junie 1984 (Anul 36, nr. 8298-8373)

1984-06-28 / nr. 8372

ţi sănă­­■ul tinere­e animate iinal (p.c.) litatea in muzicale popular c­­reaţia co­­nească ismul în ţarii. In­­irea — funda­­) poporu­inspirate P.C.R . dlor). Ul­ele mai melodii rnal (p.c.) m - Pacea: lă serii, 45, 14,30; ). Arta: le 10; 12; I; 18, .10; ieretului: terioasă“, 14; 16; — Pip­ală", do­le 10; 14; ieretului: 'gale“, o- 30; 18,30; Ecaterina ora 14,30. 5. „Să lin dia­tă“, orele 20. „Dacii“, 18 şi 20. VENI­ arna", o- 20. MICA: lor“, ore-U noi iuţă, ş.a., ingine­­rcian din te indus­ara tehi­­gini, lei nn, ş.a.. «potriva n gospo­­aluri din te indus­­pţia e­­. Editu- 342 pa­urdeanu, ş. „Piese a pulberi Tehnolo­­gi, utili­­tehnică. ei 21,50. ul de Ţiban,­ază că frumoa­­caldă, variabil, lila in Tem­pe­rie vor ître 8 şi ar cele­r 22 şi Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Urmare din pag I) flori­rea necontenită a patriei, bunăstarea întregii societăţi, dezvoltarea multilaterală a o­­mului. 2. Plenara a examinat și aprobat, în unanimitate, Pro­iectul Directivelor Congresului al XIII-lea al Partidului Co­munist Român cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986—1990. S-a subliniat că proiectul pentru anii 1986—1990 se în­temeiază pe studierea apro­fundată a cerinţelor şi posibi­lităţilor concrete ale dezvol­tării României în viitorul cin­cinal, pe rezultatele remarca­bile obţinute în cei 40 de ani care au trecut de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi, cu deose­bire, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., perioadă caracterizată prin profunde transformări petrecute în economie şi struc­tura socială, în modul de gîn­­dire şi existenţa oamenilor, în fizionomia întregii societăţi. Plenara a relevat că obiecti­vul fundamental al viitorului plan cincinal îl constituie asi­gurarea condiţiilor pentru re­alizarea, în linii mari, a sar­cinilor de bază ale făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, intrarea societăţii româneşti într-o etapă hotă­­rîtoare pentru împlinirea mă­reţelor prevederi ale Progra­mului partidului. în acest scop, se prevede creşterea de mai departe, în ritm susţinut, a forţelor de producţie prin aplicarea celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii, va­lorificarea într-un înalt grad a tuturor resurselor materiale şi umane, participarea activă şi eficientă a ţării noastre la circuitul economic mondial, sporirea venitului naţional, a avuţiei naţionale şi, pe aceas­tă bază, ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a între­gului popor, asigurarea unei noi calităţi a muncii şi a vie­­ţii. Orientările şi sarcinile sta­bilite pentru cincinalul 1986— 1990 urmăresc cu precădere realizarea unei dezvoltări eco­nomice intensive, prin moder­nizarea, în continuare, a struc­turilor de producţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea mai ac­centuată a productivităţii muncii, valorificarea superioa­ră a materiilor prime, com­bustibililor şi energiei, creşte­rea eficienţei economice în toate ramurile economiei na­ţionale. Un accent deosebit se va pune, în continuare, pe lărgirea bazei de materii pri­me şi energetice, asigurarea unui raport optim între indus­trie şi agricultură, dezvolta­rea echilibrată a tuturor ra­murilor economiei naţionale, a tuturor judeţelor — condiţie principală a progresului neîn­trerupt şi multilateral al în­tregii ţări, a mersului neabă­tut înainte al României pe ca­lea socialismului şi comunis­mului. Puternicul dinamism, ce va caracteriza evoluţia economică în următoarea etapă, va fi asigurat de dezvoltarea susţi­nută a industriei , ca factor hotărîtor al Creşterii forţelor de producţie, realizarea unei agriculturi intensive, de înalt randament, intensificarea ac­tivităţii de cercetare ştiinţifi­că şi tehnologică, amplificarea aportului acesteia la moder­nizarea economiei, întărirea, în continuare, a autoconduce­­rii muncitoreşti şi autogestiu­­nii financiare, dezvoltarea şi adîncirea democraţiei munci­toreşti. Potrivit proiectului de Directive, în viitorul cincinal vor fi extinse relaţiile econo­mice internaţionale ale ţării noastre. Va creşte mai intens venitul naţional, atît prin sporirea producţiei de bunuri materiale şi servicii, cît şi prin reducerea ponderii chel­tuielilor materiale în produsul social. Va fi înfăptuit un am­plu program de investiţii, orientat cu precădere spre ex­tinderea bazei proprii de ma­terii prime şi energetice, pu­nerea în valoare a noi surse de energie, spre dezvoltarea şi modernizarea industriei şi a­­griculturii, a celorlalte sectoa­re care contribuie la promo­varea progresului tehnic şi ri­dicarea eficienţei economice, corespunzător exigenţelor noii etape a revoluţiei tehnico-şti­­inţifice, înfăptuirea sarcinilor eco­nomice stabilite, creşterea ve­nitului naţional şi a produc­tivităţii muncii, diminuarea costurilor de producţie, vor asigura condiţii pentru spori­rea veniturilor oamenilor muncii, extinderea volumului şi diversificarea desfacerilor de mărfuri şi prestărilor de servicii, ridicarea generală a nivelului de trai şi civilizaţie al întregului popor. Plenara a apreciat că, prin obiectivele şi orientările pre­văzute, proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. cu privire la planul cincinal 1986—1990 deschide un nou şi larg orizont muncii şi luptei poporului pentru con­solidarea şi mai puternică a modului de producţie socialist, creşterea forţei materiale şi spirituale a ţării, întărirea in­dependenţei şi suveranităţii patriei noastre. Adoptînd în unanimitate o­­biectivele, sarcinile şi indica­torii cuprinşi în acest docu­ment, plenara, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a hotărît ca Proiectul de Di­rective să fie îmbunătăţit pe baza observaţiilor şi propune­rilor formulate în cadrul dez­baterilor, şi completat cu un capitol privitor la dezvoltarea social-economică a ţării pînă în anul 2000. Plenara a hotărît ca documentul să fie dat pu­blicităţii, supus spre dezbate­re partidului, întregului po­por, urmînd ca, apoi, să fie examinat şi adoptat de cel de-al XIII-lea Congres al Par­tidului Comunist Român. 3. Comitetul Central a anali­zat şi aprobat Raportul cu pri­vire la proiectul Planului na­­ţional unic de dezvoltare eco­nomico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1985. Proiectul de plan pe anul viitor are la bază hotărîrile adoptate de Congresul al XII- lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, orientările şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea punerii cît mai depline în va­loare a resurselor materiale şi umane ale ţării, a realizării, în cele mai bune condiţii, a prevederilor actualului cinci­nal. Prevederile planului pentru anul viitor asigură dezvoltarea, pe mai departe, în ritm susţi­nut, a întregii economii naţio­nale, cu prioritate a indus­triei, creşterea continuă a pro­ducţiei agricole, intensifica­rea exporturilor şi reducerea la strictul necesar a importu­rilor, sporirea contribuţiei cer­cetării ştiinţifice şi tehnologice la promovarea progresului teh­nic în toate ramurile şi sec­toarele de activitate, diminua­rea costurilor de produc­ţie, cu deosebire ,a cheltuieli­lor materiale; ridicarea mai puternică a productivităţii muncii şi perfecţionarea orga­nizării şi normării muncii. 4. A fost examinat şi apro­bat, de asemenea, Raportul cu privire la proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, gospo­dăririi apelor şi silviculturii în anul 1985. S-a relevat că indicatorii planului reflectă orientările şi indicaţiile secre­tarului general al partidului cu privire la obţinerea unor recolte sigure şi stabile în a­­gricultură, îmbunătăţirea structurii şi valorificarea su­perioară a fondului funciar, folosirea integrală şi cu maxi­mă eficienţă a suprafeţei a­­gricole, creşterea susţinută a producţiilor la hectar, realiza­rea de producţii sporite în zootehnie, ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime agricole şi silvice, în­făptuirea în bune condiţii a Programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritoria­lă şi a Programului unic de creştere a producţiei agricole în gospodăriile membrilor coo­peratori şi în gospodăriile pro­ducătorilor, particulari. Exprimîndu-şi convingerea că, prin prevederile lor, Pro­iectul Planului naţional linie de dezvoltare economico-so­cială a României în anul 1985 şi Proiectul Planului de dezvol­tare a agriculturii, industriei alimentare, gospodăririi ape­lor şi silviculturii în anul vii­tor — elaborat în deplină con­cordanţă cu exigenţele noii re­voluţii agrare — vor asigura condiţiile necesare trecerii cu succes la înfăptuirea celui de-al VlII-lea plan cincinal, în anii 1986—1990. Plenara a aprobat cele două proiecte. La propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Plenara a hotărît ca proiectele celor do­uă planuri pe anul 1985 să fie dezbătute în adunările gene­rale, potrivit practicilor demo­craţiei noastre muncitoreşti, urmînd ca după definitivare, acestea să fie supuse spre dez­batere şi legiferare Marii A­­dunări Naţionale. Plenara a dat o înaltă a­­preciere contribuţiei hotărâ­toare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi a­­plicarea celor mai corespun­zătoare soluţii pentru accelera­rea progresului economico-so­­cial al patriei, la stabilirea strategiei­ şi tacticii edificării noii orânduiri, la organizarea şi conducerea întregii opere de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intare a României spre comu­nism, la­­ creşterea rolului şi prestigiului ţării noastre pe a­­rena mondială. Comitetul Central a subli­niat, în acest cadru, aportul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la funda­mentarea Directivelor Congre­sului al XIII-lea al partidu­lui şi proiectelor de plan pe anul 1985, documente de ma­re însemnătate, care pun, încă o dată, cu pregnanţă, în evi­denţă spiritul revoluţionar, novator şi înalta răspundere comunistă cu care secretarul general al partidului abor­dează şi soluţionează proble­mele majore, complexe, ale dezvoltării prezente şi viitoa­re a patriei, înaintării neabă­tute a ţării pe calea socialis­mului, realizării unei noi ca­lităţi a muncii şi a vieţii în­tregului popor, ridicării con­tinue a bunăstării materiale şi spirituale a naţiunii noas­tre. In încheierea lucrărilor Ple­narei a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, preşedin­tele Republicii, a fost urmări­tă cu deosebită atenţie, cu de­plină aprobare şi profundă satisfacţie, fiind subliniată, în repetate rînduri, cu puternice şi îndelungi aplauze, cu urale şi ovaţii. Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român îşi ex­primă deplina convingere că documentele adoptate vor fî primite cu profundă satisfac­ţie şi legitimă mîndrie patrio­tică de comunişti, de toţi oa­menii muncii, că întregul nos­tru popor, strîns unit în ju­rul partidului, al secretarului său general, va acţiona cu înaltă răspundere şi exempla­ră dăruire pentru îndeplini­rea integrală a prevederilor de plan pe 1984 şi pe anul ur­mător, asigurînd astfel cele mai bune premise înfăptuirii cu succes a obiectivelor viito­rului cincinal. Plenara adresează eroicei noastre clase muncitoare, ţă­rănimii, intelectualităţii, tutu­ror oamenilor muncii chema­rea ca, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să întâmpine mari­le evenimente politice ale a­­cestui an — gloriosul jubileu de la 23 August şi Congresul al XIII-lea al Partidului Co­munist Român — cu noi şi strălucite realizări în înfăptui­rea politicii partidului, în în­florirea multilaterală a patriei socialiste, în ridicarea ţării pe trepte tot mai înalte de civi­lizaţie şi progres, stat­ui­­azi, la , „Soacra nu“, ora lume“­nă) și ora mă pen­­singuri­ană). Anul XXXVI, nr. 8 372 TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 SEMES­T­RUL I — maximă mobilizare de forţe pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan O privire aruncată pe filele ca­lendarului ne anunţă că pînă la sfârşitul lunii au mai rămas cîteva zile. în această ultimă săptămînă, colectivele de oameni ai muncii sunt puse în faţa unor sarcini deosebit de importante: finalizarea planului pe primul semestru al acestui an şi crearea premiselor pentru începerea cu rezultate bune a celui de-al doi­lea. în toate întreprinderile din ju­deţ — ca de altfel în întreaga ţară — se fac eforturi deosebite pentru realizarea şi depăşirea prevederilor planului. Acum, mai mult ca oricînd, organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, factorii de conducere sunt chemaţi să mobilizeze şi să organizeze exem­plar activitatea tuturor colectivelor pentru ca această „săptă­mînă de foc“ să încheie, cu bine primul semestru. Rezultatele astfel obţinute vin să se adauge realizărilor cu care poporul nostru se pregăteşte să întîmpine marile evenimente din acest an: cea de a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII- lea Congres al partidului. Fireşte, bilanţul acestor zile este strîns legat de ceea ce s-a realizat pînă acum, de măsurile de organizare a producţiei, de aprovizionarea tehnico-materială, de asigurarea desfacerii produselor. Pornind de la aceste imperative, luni, 25 iunie a.c., am trecut prin două întreprinderi sibiene pentru a vedea modul în care se acţionează în aceste zile hotărîtoare. Iată, în continuare, cî­teva aspecte. La „FLAMURA ROŞIE", re­zultatele pe primele 5 luni (producţia marfă — 100,34 la sută; producţia netă — 100,46 la sută, producţia fizică 100 la sută) au creat premisele nece­sare realizării planului semes­trial. Greutăţile nu au lipsit. In primul rînd, cele legate de aprovizionarea cu materii pri­me. Numai la polipropilena pentru tuburile textile restan­ţa pe luna iunie a fost de 90 tone. In această situaţie, colec­tivul de oameni ai muncii s-a orientat spre introducerea în producţie a altor sortimente, chiar dacă valoarea mai scă­zută a acestora nu a permis depăşirea mai substanţială a indicatorilor valorici. De ase­menea, s-au asimilat înainte de termen o serie de produse, cum sunt: bobina B-200-S pen­tru dotarea întreprinderilor textile din Gura Humorului şi Negreşti — Vaslui, precum şi mosoare pentru Fabrica de aţă din Odorhei. Totodată, în în­treprindere a fost lansată o amplă iniţiativă de economi­sire soldată cu rezultate deose­bite. In această ultimă săptă­­mină din semestru, au fost lansate în producţie spetele cu răşini epoxidice pentru răz­boaiele­­ de ţesut STB, tocmai pentru a crea o „rezervă“, la plan. Deci, cu toate greutăţile, se poate! Secretul: „mobiliza­re intensă şi mai puţin în bi­rou, mai mult in mijlocul oa­menilor“ , cum sublinia ing. Ion Blaga, directorul tehnic al întreprinderii. Oamenii muncii au răspuns cu maturi­tate la apelul de a-şi inten­sifica eforturile, de a ridica ştacheta realizărilor. Au fost reorganizate schimburile, po­­lideservirea utilajelor a fost extinsă. Organizaţiile de par­tid, de masă şi obşteşti au tre­cut în planurile lor de muncă dezbaterea şi rezolvarea pro­blemelor legate de buna des­făşurare a proceselor de pro­ducţie. Eforturi care, se vede, nu au rămas fără rezultate. La întreprinderea „LIBER­TATEA“ planul de producţie pe cinci luni a fost realizat (producţia marfă — 101,6 la sută; producţia fizică — 100,4 la sută la ţesături tip lună; export — 101,2 la sută). Pre­liminările pe luna în curs a­­rată că şi planul pe primul semestru va fi realizat. Greu­tăţi au fost, dar printr-o an­gajare deplină a fiecărui om al muncii ele au fost, în bună parte, depăşite. Un rol deose­bit în această direcţie l-au a­­vut şi noile tehnologii aplica­te sau în curs de aplicare, teh­nologii care au dus atît la sporirea calităţii produselor, cît şi la creşterea productivi­tăţii muncii. Spicuim doar cî­­teva exemple: extinderea uti­lizării coloranţilor şi auxilia­rilor indigeni; reducerea con­sumului prin crearea unor ar­ticole noi, utilizînd fire cu o singură componentă vopsită; îmbunătăţirea tuşeului la fire tip lină; evitarea formării sca­melor la suprafaţa materialu­lui etc. Măsuri deosebite au fost luate şi pe linia organi­zării muncii, astfel încît „tim­pii morţi“ dintre diversele o­­peraţii prevăzute în fişa teh­nologică au fost reduşi la mi­nimum. La acestea se adaugă şi îmbunătăţirea activităţilor de control şi îndrumare exer­citate de personalul tehnic. * Din cele arătate, se desprin­de concluzia că acolo unde s-a muncit cu spirit de răspunde­re planul a fost realizat, cu toate greutăţile obiective care au existat. Buna organizare, lucrul făcut temeinic, de cali­tate au fost şi de această da­tă factorii hotărîtori. In a­­ceste zile fierbinţi din „săp­­tămîna cea mai lungă" a se­mestrului I, trebuie luate toa­te măsurile organizatorice şi politice pentru a încheia ,cu succes planul aferent perioa­dei menţionate, pentru crearea tuturor condiţiilor „atacării" cu succes a celei de a doua jumătăţi din anul de Plan. Rudolf KAMLA ( 1944*1984 , %AUGUST."

Next