Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)
1986-07-08 / nr. 8998
■na] tataa în TV “ de ngelaan mai. „ Pacea: ntirilor“, orele 9; 19,30, iar „O luajul X“. „Cante- 10; 12 și drago- 14,30; Indepen- I ce nu mpărat“. ; 18; 20. — Pro- D. - în ele 9; 15;45; 18. „Raidul ■ele 9 ,30; 19. e: „Ba- 10; 14; : „Fata două se- 17; 20. „Spectai“, orele T.Ns rii“, o- 10. MICA; orele 16 BIUI.UI: , orele iin rtivi din I cercuri lene vor pentru -20 iulie n comipa Gresii ui“ — înaltă izat de Mirsa și lasamenanual, lului“ aspecial n ritmurilor peîntreaga ără de biel) și “ orgacul de larţinind (cu tari în zo-» - Bătrîndrel. 2 trase la 6 iulie I: 30; a Il-a: a IlI-a, de eis- 3 lei. MiHUnea vau cerul ros. Vor ■are vor icter de te și de electrice le grintea de oaie de- 5 1/m.p. Vîntul erat . cu nsificări. Tcmminime tse între de, tar 1 intre le. Anul XXXVIII, nr. 8 998 .La IM- ^ir^a Măsuri ferme de sporire a rentabilităţii şi eficienţei economice Pornind imediat la transpunerea neabătută în fapte a sarcinilor şi orientărilor reieşite din cuvîntările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 23—24 iunie şi la Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, comuniştii, întregul colectiv de muncă de la întreprinderea mecanică Mîrşa au trecut la stabilirea şi aplicarea unor măsuri ferme pe linia reducerii costurilor de producţie, mai buna gospodărire a mijloacelor încredinţate întreprinderii, pentru creşterea eficienţei economice. In acest context se înscrie recenta plenară comună a comitetului de partid şi a consiliului oamenilor muncii din întreprindere, care a analizat, în spirit de înaltă exigenţă şi combativitate, situaţia economicofinanciară existentă, acordînd un spaţiu amplu problemei încadrării în limita dată prin plan a costurilor de producţie. Analizindu-se amănunţit nivelul costurilor de producţie înregistrat pe primele 5 luni ale anului, s-a constatat că activitatea în această direcţie este necorespunzătoare, întrucît cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă au fost depăşite faţă de plan cu 118 lei, iar cele materiale cu 121,8 lei. în această situaţie s-a ajuns atit printr-o insuficientă corelare dintre planul costurilor şi celelalte capitole de plan, dar mai ales datorită faptului că nu s-a acţionat cu destulă exigenţă şi responsabilitate pentru valorificarea tuturor posibilităţilor existente, respectarea normelor de consum şi eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, aoricăror forme de risipă, pentru folosirea deplină a potenţialului tehnic şi uman de care dispune unitatea. Din discuţiile purtate cu răspundere de comniştii Dumitru Roman, Marin Dobre, Ilie Dumitru, Mircea Popescu, Vasile David, Iulian Necula, Constantin Oprea, Gheorghe Grigore, Mircea Achim, Aurel Băeanu şi Andrei Gioran s-a desprins concluzia că pentru încadrarea in costurile totale de producţie şi reducerea substanţială a celor materiale este absolut necesară o implicare mai activă a tuturor cadrelor tehnico-inginereşti din întreprindere, atit prin găsirea de soluţii constructive economicoase pentru fiecare produs în parte, care să conducă la reducerea substanţială a consumului de metal, cît şi prin proiectarea şi implementarea în procesul de producţie a unor tehnologii cu consumuri energetice reduse, care să aibă drept rezultat creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. S-a constatat că mai există încă multe căi de risipă a materialelor şi, în această privinţă, cei care au luat cuvîntul au subliniat necesitatea aplicării imediate a unor măsuri pentru mai buna gospodărire a materialelor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare. Un alt capitol al dezbaterilor l-a constituit imobilizările de fonduri, create ca urmare a activităţii necorespunzătoare a unor compartimente, care a condus la apariţia de stocuri supranormative de materiale cu mişcare lentă sau fără mişcare şi stocuri din produse finite, care se menţin încă mari, peste nivelul stabilit prin plan, ceea ce a determinat solicitarea de credite pentru finanţarea producţiei viitoare. Compartimentelor financiar-contabil şi comercial le revin sarcini deosebite în remedierea rapidă a acestei stări de lucruri. De asemenea, s-a desprins concluzia că trebuie să se acţioneze cu mai multă promptitudine în încasarea producţiei livrate, deoarece mai sunt necazuri cu unii beneficiari. In finalul dezbaterilor s-a ajuns la concluzia clară că la întreprinderea mecanică Mîrşa există suficiente forţe şi resurse ca aceste probleme să fie cît mai grabnic soluţionate, prin aplicarea unor măsuri politice şi tehnico-organizatorice eficiente, prin aplicarea corectă a cerinţelor noului mecanism economicofinanciar, întărind ordinea şi disciplina financiară, răspunderea fiecărui colectiv de muncă. Anca-Ileana MORARU Viaţa de partid Prin Decizia nr. 1466 din 24 decembrie 1985, Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului a stabilit o serie de măsuri privind protecţia calităţii apelor şi amenajarea bazinelor hidrografice. Cum au acţionat comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, Oficiul de gospodărire a apelor şi unităţile economice pentru înfăptuirea prevederilor respectivei decizii? Servindu-ne de concluziile unei recente analize făcută de Comitetul executiv al organului judeţean al administraţiei de stat, vom încerca să răspundem la această importantă întrebare. S-a făcut, mai întii, ordine in ce priveşte consumatorii, în sensul că s-au reactualizat listele şi s-au luat în inventar toate unităţile care consumă apă potabilă în scopuri de producţie, ce nu necesită apă de această calitate. Totodată, s-au impus măsuri de repunere în exploatare a surselor de apă existente și s-au creat altele noi, ceea ce, coroborat cu reciclarea apelor industriale, creează premisele reducerii eşalonate a consumului de apă potabilă cu 119 1/sec. și sporirii, pe aceasta care, a debitului de apă potabilă petit cu populaţie. Itf.OtvL. a intensificat controlul şi intervenţiile în cvartalele de locuinţe, în scopul diminuării pierderilor de apă la populaţie. S-a acţionat cu mai multă răspundere în direcţia realizării efective a normelor specifice de apă la toate unităţile consumatoare, prin: cunoaşterea amănunţită a schemelor de flux a apei din unităţi şi Urmărirea gradului de reciclare şi a debitelor defalcate necesare diverselor activităţi, inclusiv a consumului de apă pentru nevoi sanitar-gospodăreşti, a pierderilor prin reţele şi evaporaţii, a apei înglobată în produs etc. O.G.A., în cadrul repetatelor acţiuni de îndrumare şi control la unităţi, a întocmit programe ferme de ameliorare a normelor de consum Personalul de specialitate al O.G.A. a acţionat cu rezultate notabile în cîteva direcţii prioritare: îmbunătăţirea şi extinderea metodelor de recuperare a substanţelor utile din apele uzate şi nămoluri din principalele unităţi cu activitate de galvanizare; aplicarea unor tehnologii nepoluante şi scăderea gradului de toxicitate a apelor uzate; taten*) fi care fi reciclării apelor industriale; îmbunătăţirea randamentelor la staţiile de epurare şi preepurare; dinamizarea activităţii de dotare a laboratoarelor uzinale cu personal, aparatură şi reactivi chimici necesari determinărilor , indicatorilor de impurificare specifici sau uzuali; întocmirea de studii de eficienţă la 14 surse de impurificare, cu staţii sau instalaţii de epurare, care nu funcţionează la parametrii proiectaţi; pregătirea teoretică şi practică a personalului de exploatare şi laborator de la staţiile de epurare. Menţionind şi apreciind ceea ce este pozitiv, nu se poate trece, însă, peste unele deficienţe ce se mai manifestă în activitatea de protecţie a calităţii apelor şi amenajarea bazinelor hidrografice. După cum rezultă din amintita analiză, un număr foarte restrîns de unităţi se încadrează în normele de consum pe unitate de produs, datorită, in principal, slabei preocupări pentru instalarea de aparate de măsură a debitelor captate şi consumate, neacordării cuvenitei importanţe îmbunătăţirii proceselor tehnologice şi măririi gradului de reciclare a apei. Necorespunzător este faptul că, din totalul de 272 folosinţe de apă din judeţ, necesită măsurarea debitelor captate şi evacuate un număr de 65 folosinţe, care preiau şi evacuează debite de peste 5 1/sec. De asemenea, nu toate unităţile şi-au amenajat surse proprii de apă din subteran, iar unele puţuri au fost abandonate, găsindu-se de cuviinţă că-i mai comod să fie consumată, în scopuri industriale, apa potabilă, mentalitate, desigur, păguboasă, din toate punctele de vedere. Nici măsurile pentru amenajarea unor bazine hidrografice nu au fost finalizate la totalitate, in principal, datorită neavizării „notelor de fundamentare“ de către unele foruri centrale. în această situaţie se află regularizarea pîrîurilor Bîrghiş, Apoş şi Stagna, lucrările de protejare a localităţii Cirlos şi regularizarea Tirnavei Mari, in zona Laslea. Insuficient s-a acţionat şi pentru recuperarea râmînerilor în urmă la lucrările prevăzuta la staţiile de epurare dia Sibiu, Mediaş, Mirşa,Avrig, iar lucrările de «•»Mindere le staţia de epurare finală, de la I.M.M.N. Copsa Mică, întrerupte in 1984, nu s-au realizat decit în proporţie de 76 la sută. In ce priveşte lucrările de la staţiile de preepurare şi staţia finală de la „Garbosin“, acestea vor demara doar în trimestrul III al acestui an. Mai menţionăm că, pentru sporirea stării d® curăţenie şi igienizare a albiilor rîurilor şi pîraielor, în afara acţiunilor întreprinse de consiliile populare şi O.G.A., s-a stabilit un amplu plan de măsuri, cuprinztnd lucrările ce trebuie executate în temeiul obligaţiilor ce revin unităţilor de stat şi cetăţenilor din Legea nr 10/1982. Aşa se prezenta situaţia la începutul lunii iunie a c. Desigur, pe lingă factorii de răspundere din judeţ, şi cetăţenilor, le revin mari obligaţii in protecţia calităţii apelor, despre importanţa căreia ni se pare superfluu a mai comesita. Pentru păstrarea curăţeniei, igienei albiilor rîurilor, a purităţii apei potabile aici un efort personal nu poate fi considerat prea mare Dimpotrivă! Iniţiativelor constructive, eforturilor materiale şi financiare ale organelormietene şi locale de partid şi de stat in această vitală fii rectie cetăţenii de la oraşe şi sata, trebuie să le vină în intîmpinare cu întreaga capacitate ,!! muncă ,şi înţelegere, cu toată dăruirea, abnegaţia şi responsabilitatea civică! Un mut UMAN In obiectiv: PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR PREA MULTE RESTRIBNTE EA UN EXAMEN AL SPIRITULUI GOSPODĂRESC! TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 Recoltat-eliberat teren-semănat (Urmare din pag. I)ră rost, celelalte combine — în total 7 — putea fi numit oricum. Aceasta din două motive: în primul rind, densitatea plantelor era sub orice critică, iar, în al doilea rind deoarece buruienile nu numai că au concurat cu succes orzul, dar l-au şi învins ... Inginerul şef al cooperativei, Remus Cerciu, caută să ne convingă că de pe această parcelă se va obţine o producţie de 1 500 Kg/ha (?!), dar fie-ne permis să ne îndoim chiar şi de această „performanţă“. Intre timp, combinele continuă să strîngă puţinul din cîmp. Există totuşi două excepţii: o combină staţiona pentru descărcat, iar de sub buncăr o tînără fată aduna în găleţi boabele împrăştiate pe jos din neglijenţă; a doua stătea defectă şi cu toate strădaniile depuse de o echipă condusă de directorul S.M.A. Agnita, ing. Iosif Popa, nu dă semne că ar mai putea intra la seceriş, cel puţin în orele imediat următoare. încercăm să aflăm ce se intîmplă la eliberatul terenului de paie, dar şi aici treburile nu prea merg bine. Din cele trei piese, doar una lucrează, a doua este plecată în secţie pentru reglaje, iar ultima nu are mecanizator, „titularul“ fiind plecat cu treburi la Sibiu. Despre culturile duble care trebuie semănate după orz, ne vine greu să întrebăm, deoarece este clar că plugurile nu au front de lucru. Mai menţionăm doar, pentru a avea imaginea unui anume stil de muncă, cuvintele inginerului şef care ne-au însoţit tot timpul, ca un lait-motiv: „Astăzi nu, dar începînd de inline .. .“. In timpul raidului nostru am vizitat şi două baze de recepţie. In prima, cea de la Agnita, toate pregătirile au fost încheiate din vreme, colectivul de oameni ai muncii condus de Nicolae Dordea preluînd primele cantităţi de cereale din recolta acestui an. Din cantitatea primită pînă acum, 800 t au fost trecute prin întreg fluxul de pregătire (tarare, selectare, aerare) fiind gata pentru depozitare. Activitatea bazei este continuă (24 de ore din 24), recepţia propriu-zisă făcîndu-se pînă la ora 23,00. In general, se poate spune că unităţile producătoare" respectă valorile de umiditate admise, eventualele corecturi făcîndu-se prin intermediul uscătoarelor. In Baza de recepţie de la Hosman, au fost aduse pînă duminică seara 980 t orz şi 200 t orzoaică. Şi aici activitatea este bine organizată şi se desfăşoară non-stop. Pentru aducerea orzului la valorile de umiditate admise, de ieri a început să funcţioneze uscătorul alimentat cu combustibil solid. Şeful bazei, Ioan Miron este mulţumit de felul cum merge treaba, singura sa doleanţă ar fi ca toate unităţile să-şi trimită In mod operativ delegaţii pentru a fi prezenţi la recepţie. Mai menţionăm faptul că pentru scurtarea distanţelor de transport a fost deschisă şi bazavolantă de la Brădeni. In concluzie, trebuie să spunem că în urma raidului nostru întreprins prin mai multe unităţi situate pe raza consiliilor unice agroindustriale Iacobeni, Bîrghiş, Nocrich şi Roşia am putut constata o vie preocupare pentru încheierea grabnică a secerişului. In marea majoritate a unităţilor am putut vedea o amplă mobilizare de forţe, o organizare exemplară a întregii activităţi. Peste tot am fost asiguraţi — chiar şi acolo unde mai există unele neajunsuri — că în maximum 2—3 zile bune de lucru recoltatul întregii suprafeţe de oră va fi încheiat, că în scurt timp se va trece la secerişul griului. După seceriş, se impune eliberarea grabnică a terenului pentru a se putea trece din plin la semănatul culturilor duble Asimilarea dle noi produse (Urmare din pag I) 90 000 de dolari, un spor de producţie de un milion lei şi un spor de beneficii de 100 mii lei. Datele de mai sus se referă strict la programul asimilării de componente tehnologice şi piese de schimb pentru maşini şi utilaje pentru industria uşoară, de care aminteam la început. Alături de el mai există, de exemplu, un program de punere în fabricaţie care cuprinde, pentru acest an, 7 articole de scris, 5 tehnologii noi şi o măsură de mecanizare şi automatizare. In plus faţă de acestea, respectiv peste plan, unitatea a introdus în fabricaţie, pînă în prezent, un număr de 9 produse din grupa bunuri de larg consum. Amploarea efortului depus la „Fiare“ pentru asimilarea de produse noi şi modernizate este ilustrată şi de creşterea fondurilor alocate în acest scop. Eforturile depuse de către specialişti, de către întreg colectivul de aici pe linia asimilării pot fi evidenţiate şi prin aceea că, la finele semestrului I, ponderea produselor noi şi reproiectate în totalul producţiei marfă a atins 36 procente faţă de 21 planificat pe întregul an! Fireşte, ar fi tacă multe fie spus la un domeniu atit de vast şi de complex, inclusiv despre faptul că elaborarea documentaţiei noilor produse o face un colectiv ce nu aparţine întreprinderii. Ne oprim însă aici cu speranţa că ara reuşit să convinigem că la „Flaro“ Sibiu activitatea în domeniul asimilării este organizată temeinic şi urmărită riguros, constituind o experienţă demnă de apreciat şi reţinut.