Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)

1986-07-08 / nr. 8998

■na] tataa în TV “ de ngelaan m­ai. „ Pacea: ntirilor“, orele 9; 19,30, iar „O lu­­ajul X“. „Cante- 10; 12 și drago- 14,30; Indepen- I ce nu mpărat“. ; 18; 20. — Pro- D. - în ele 9; 15;45; 18. „Raidul ■ele 9­ ,30; 19. e: „Ba- 10; 14; : „Fata două se- 17; 20. „Specta­­i“, orele T.N­s rii“, o- 10. MICA; orele 16 BIUI.UI: , orele iin rtivi din I cercuri lene vor pentru -20 iulie n com­­ipa Gres­ii ui“ — înaltă izat de Mirsa și lasamen­­anual, lului“ a­­special n ritmu­rilor pe­­întreaga ără de biel) și “ orga­­cul de larţinind (cu ta­ri în zo-» - Bătrî­­ndrel. 2 trase la 6 iulie I: 30; a Il-a: a IlI-a, de eis- 3 lei. MiHU­­nea va­­u cerul ros. Vor ■are vor icter de te și de electrice le grin­­tea de oaie de- 5 1/m.p. Vîntul erat . cu nsificări­­. Tcm­­minime tse între de, tar 1 intre le. Anul XXXVIII, nr. 8 998 .La IM- ^ir^a Măsuri ferme de sporire a rentabilităţii şi eficienţei economice Pornind imediat la transpu­nerea neabătută în fapte a sarcinilor şi orientărilor reie­şite din cuvîntările secretaru­­lui general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 23—24 iunie şi la Plenara Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Socia­le, comuniştii, întregul colec­tiv de muncă de la întreprin­derea mecanică Mîrşa au tre­cut la stabilirea­ şi aplicarea unor măsuri ferme pe linia reducerii costurilor de pro­ducţie, mai buna gospodărire a mijloacelor încredinţate în­treprinderii, pentru creşterea eficienţei economice. In acest context se înscrie recenta ple­nară comună a comitetului­ de partid şi a con­siliului oame­nilor muncii din întreprin­dere, care a a­­nalizat, în spi­rit de înaltă exigenţă şi com­bativitate, situaţia economico­­financiară existentă, acordînd un spaţiu amplu problemei încadrării în limita dată prin plan a costurilor de produc­ţie. Analizindu-se amănunţit ni­velul costurilor de producţie înregistrat pe primele 5 luni ale anului, s-a constatat că activitatea în această direcţie este necorespunzătoare, întru­­cît cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă au fost depăşite faţă de­ plan cu 118 lei, iar cele materiale cu 121,8 lei. în această situaţie s-a a­­juns atit printr-o insuficien­tă­ corelare dintre planul cos­turilor şi celelalte capitole de plan, dar mai ales datorită faptului că nu s-a acţionat cu destulă exigenţă şi respon­sabilitate pentru valorificarea tuturor posibilităţilor existen­te, respectarea normelor de consum şi eliminarea cheltu­ielilor neeconomicoase, a­­ori­căror forme de risipă, pentru folosirea deplină a potenţia­lului tehnic şi uman de care dispune unitatea. Din discuţiile purtate cu răspundere de comniştii Du­mitru Roman, Marin Dobre, Ilie Dumitru, Mircea Popescu, Vasile David, Iulian Necula, Constantin Oprea, Gheorghe Grigore, Mircea Achim, Aurel Băeanu şi Andrei Gioran s-a desprins concluzia că pentru încadrarea in costurile totale de producţie şi reducerea substanţială a celor materiale este absolut necesară o im­plicare mai activă a tuturor cadrelor tehnico-inginereşti din întreprindere, atit prin găsirea de soluţii constructive economicoase pentru fiecare produs în parte, care să con­ducă la reducerea substanţia­lă a consumului de metal, cît şi prin proiectarea şi imple­mentarea în procesul­ de pro­ducţie a unor tehnologii cu consumuri energetice reduse, care să aibă drept rezultat creşterea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produse­lor. S-a constatat că mai exis­tă încă multe căi de risipă a materialelor şi, în această privinţă, cei care au luat cu­­vîntul au subliniat necesitatea aplicării ime­diate a unor mă­suri pentru mai buna­­ gospodă­rire a materia­lelor, utilaje­lor şi instalaţiilor din dotare. Un alt capitol al dezbateri­lor l-a constituit imobilizări­le de fonduri, create ca ur­mare a activităţii necorespun­zătoare a unor compartimen­te, care a condus la apariţia de stocuri supranormative de materiale cu mişcare lentă sau fără mişcare şi stocuri din prod­use finite,­ care se men­ţin încă mari, peste nivelul stabilit prin plan, ceea ce a determinat solicitarea de cre­dite pentru finanţarea pro­ducţiei viitoare. Compartimen­telor financiar-contabil şi co­mercial le revin sarcini deo­sebite în remedierea rapidă a acestei stări de lucruri. De a­­semenea, s-a desprins conclu­zia că trebuie să se acţione­ze cu mai multă promptitudi­ne în încasarea producţiei li­vrate, deoarece mai sunt ne­cazuri cu unii beneficiari. In finalul dezbaterilor s-a ajuns la concluzia clară că la întreprinderea mecanică Mîr­şa există suficiente forţe şi resurse ca aceste probleme să fie cît mai grabnic soluţiona­te, prin aplicarea unor mă­suri politice şi tehnico-orga­­nizatorice eficiente, prin apli­carea corectă a cerinţelor noului mecanism economico­­financiar, întărind ordinea şi disciplina financiară, răspun­derea fiecărui colectiv de muncă. Anca-Ileana MORARU Viaţa de partid Prin Decizia nr. 1466 din 24 decembrie 1985, Comite­tul executiv al Consiliului popular al judeţului a sta­bilit o serie de măsuri pri­vind protecţia calităţii a­­pelor şi amenajarea bazi­nelor hidrografice. Cum au acţionat comitetele şi bi­rourile executive ale con­siliilor populare municipa­le, orăşeneşti şi comunale, Oficiul de gospodărire a apelor şi unităţile econo­mice pentru înfăptuirea prevederilor respectivei de­cizii? Servindu-ne de con­cluziile unei recente ana­lize făcută de Comitetul executiv al organului ju­deţean al administraţiei de stat, vom încerca să răs­pundem la această impor­tantă întrebare. S-a făcut, mai întii, ordine in ce priveşte consumatorii, în sensul că s-au reactualizat listele şi s-au luat în inventar toate unităţile care consumă apă potabilă în scopuri de producţie, ce nu necesită apă de această calitate. Totodată, s-au impus măsuri de repu­nere în exploatare a surselor de­ apă existente și s-au creat altele noi, ceea ce, coroborat cu reciclarea apelor industria­le, creează premisele reduce­rii eşalonate a consumului de apă potabilă cu 119 1/sec. și sporirii, pe aceasta care, a debitului de apă potabilă petit cu­ populaţie. Itf.OtvL. a intensificat controlul şi in­tervenţiile în cvartalele de locuinţe, în scopul diminuă­rii pierderilor de apă la populaţie. S-a acţionat cu mai multă răspundere în di­recţia realizării efective a normelor specifice de apă la toate unităţile consumatoare, prin: cunoaşterea amănunţită a schemelor de flux a apei din unităţi şi Urmărirea gra­dului de reciclare şi a debi­telor defalcate necesare di­verselor activităţi, inclusiv a consumului de apă pentru ne­voi sanitar-gospodăreşti, a pierderilor prin reţele şi eva­­poraţii, a apei înglobată în produs etc. O.G.A., în cadrul repetatelor acţiuni de îndru­mare şi control la unităţi, a întocmit programe ferme de ameliorare a normelor de consum Personalul de specia­litate al O.G.A. a acţionat cu rezultate notabile în cîteva direcţii prioritare: îmbunătă­ţirea şi extinderea metodelor de recuperare a substanţelor utile din apele uzate şi nă­moluri din principalele uni­tăţi cu activitate de galvani­zare; aplicarea unor tehnolo­gii nepol­uante şi scăderea gradului de toxicitate a ape­lor uzate; taten*) fi car­e fi reci­clării apelor industriale; îmbu­nătăţirea randamentelor la staţiile de epurare şi preepu­­rare; dinamizarea activităţii de dotare a laboratoarelor u­­zinale cu personal, aparatură şi reactivi chimici necesari determinărilor , indicatorilor de impurificare specifici sau uzuali; întocmirea de studii de eficienţă la 14 surse de impurificare, cu staţii sau in­stalaţii de epurare, care nu funcţionează la­­ parametrii proiectaţi; pregătirea teoreti­că şi practică a personalului de exploatare şi laborator de la staţiile de epurare. Menţionind şi apreciind ceea ce este pozitiv, nu se poate trece, însă, peste une­le deficienţe ce se mai mani­festă în activitatea de protec­ţie a calităţii apelor şi ame­najarea bazinelor hidrografi­ce. După cum rezultă din a­­m­intita analiză, un număr foarte restrîns de unităţi se încadrează în normele de con­sum pe unitate de produs, datorită, in principal, slabei preocupări pentru instalarea de aparate de măsură a de­bitelor captate şi consumate, neacor­dării cuvenitei impor­tanţe îmb­unătăţirii proceselor tehnologice şi măririi gradu­lui de­ reciclare a apei. Neco­respunzător este faptul că, din totalul de 272 folosinţe de apă din judeţ, necesită măsurarea debitelor captate şi evacuate un număr de 65 folosinţe, ca­re preiau şi evacuează debite de peste 5 1/sec. De asemenea, nu toate unităţile şi-au ame­najat surse proprii de apă din subteran, iar unele puţuri au fost abandonate, găsindu-se de cuviinţă că-i mai comod să fie consumată, în scopuri industriale, apa potabilă, mentalitate, desigur, păguboa­să, din toate punctele de vedere. Nici măsurile pentru ame­najarea unor bazine hidrogra­fice nu au fost finalizate la totalitate, in principal, dato­rită neavizării „notelor de fundamentare“ de către une­le foruri centrale. în această situaţie se află regularizarea pîrîurilor Bîrghiş, Apoş şi Stagna, lucrările de proteja­re a localităţii Cirlos şi re­gularizarea Tirnavei Mari, in zona Laslea. Insuficient s-a acţionat şi pentru recuperarea râmînerilor în urmă la lucră­rile prevăzuta la staţiile de epurare dia Sibiu, Mediaş, Mirşa,Avrig, iar lucrările de «•»Mindere le staţia de epurare finală, de la I.M.M.N. Copsa Mică, întrerupte in 1984, nu s-au realizat decit în propor­ţie de 76 la sută. In ce pri­veşte lucrările de la staţiile de preepurare şi staţia finală de la „Garbosin“, acestea vor demara doar în trimestrul III al acestui an. Mai menţionăm că, pentru sporirea stării d® curăţenie şi igienizare a albii­lor rîurilor şi pîraielor, în a­­fara acţiunilor întreprinse de consiliile­­ populare şi O.G.A., s-a stabilit un amplu plan de măsuri, cuprinztnd lucrările ce trebuie executate în temeiul obligaţiilor ce re­vin unităţilor­ de stat şi cetă­ţenilor din Legea nr 10/1982. Aşa se prezenta situaţia la începutul lunii iunie a c. De­sigur, pe lingă factorii de răs­pundere din judeţ, şi cetăţe­nilor, le revin mari obligaţii in protecţia calităţii apelor, despre importanţa căreia ni se pare superfluu a mai comesi­­ta. Pentru păstrarea curăţe­niei, igienei albiilor rîurilor, a purităţii apei potabile aici un efort personal nu poate fi considerat prea mare Dimpo­trivă! Iniţiativelor construc­tive, eforturilor materiale şi financiare ale organelor­­mie­ten­e şi locale de partid şi de stat in această vitală fii rect­ie cetă­ţenii de la oraşe şi sata, tre­buie să le vină în intîm­pin­are cu întreaga capacitate ,!! muncă ,şi înţelegere, cu toată dăruirea, abnegaţia şi respon­sabilitatea civică! Un mut UMAN In obiectiv: PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR PREA MULTE RESTRIBNTE EA UN EXAMEN AL SPIRITULUI GOSPODĂRESC! TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 Recoltat-eliberat teren-semănat (Urmare din pag. I)­ră rost, celelalte combine — în total 7 — putea fi numit oricum. Aceasta din două mo­tive: în primul rind, densita­tea plantelor era sub orice critică, iar, în al doilea rind deoarece buruienile nu numai că au concurat cu succes or­zul, dar l-au şi învins ... In­ginerul şef al cooperativei, Remus Cerciu, caută să ne convingă că de pe această parcelă se va obţine o pro­ducţie de 1 500 Kg/ha (?!), dar fie-ne permis să ne îndoim chiar şi de această „perfor­manţă“. Intre timp, combinele continuă să strîngă puţinul din cîmp. Există totuşi două excepţii: o combină staţiona pentru descărcat, iar de sub buncăr o tînără fată aduna în găleţi boabele împrăştiate pe jos din neglijenţă; a doua stătea defectă şi cu toate strădaniile depuse de o echi­pă condusă de directorul S.M.A. Agnita, ing. Iosif Popa, nu dă semne că ar mai putea intra la seceriş, cel puţin în orele imediat următoare. în­cercăm să­ aflăm ce se intîm­­plă la eliberatul terenului de paie, dar şi aici treburile nu prea merg bine. Din cele trei piese, doar una lucrează, a doua este plecată în secţie pentru reglaje, iar ultima nu are mecanizator, „titularul“ fiind plecat cu treburi la Si­biu. Despre culturile duble care trebuie semănate după orz, ne vine greu să întrebăm, deoarece este clar că plugu­rile nu au front de lucru. Mai menţionăm doar, pentru a a­­vea imaginea unui anume stil de muncă, cuvintele ingineru­lui şef care ne-au însoţit tot timpul, ca un lait-motiv: „As­tăzi nu, dar începînd de inli­ne .. .­“. In timpul raidului nostru am vizitat şi două baze de re­cepţie. In prima, cea de la Agnita, toate pregătirile au fost încheiate din vreme, co­lectivul de oameni ai muncii condus de Nicolae Dordea preluînd primele cantităţi de cereale din recolta acestui an. Din cantitatea primită pînă acum, 800 t au fost trecute prin întreg fluxul de pregăti­re (tarare, selectare, aerare) fiind gata pentru depozitare. Activitatea bazei este conti­nuă (24 de ore din 24), recep­ţia propriu-zisă făcîndu-se pînă la ora 23,00. In general, se poate spune că unităţile producătoare" respectă valorile de umiditate admise, even­tualele corecturi făcîndu-se prin intermediul uscătoarelor. In Baza de recepţie de la Hosman, au fost aduse pînă duminică seara 980 t orz şi 200 t orzoaică. Şi aici activi­tatea este bine organizată şi se desfăşoară non-stop. Pen­tru aducerea orzului la valo­rile de umiditate admise, de ieri a început să funcţioneze uscătorul alimentat cu com­bustibil solid. Şeful bazei, Ioan Miron este mulţumit de felul cum merge treaba, sin­gura sa doleanţă ar fi ca toate unităţile să-şi trimită In mod operativ delegaţii pentru a fi prezenţi la recepţie. Mai menţionăm faptul că pentru scurtarea distanţelor de trans­port a fost deschisă şi baza­­volantă de la Brădeni. In concluzie, trebuie să spu­nem că în urma raidului nos­tru întreprins prin mai multe unităţi situate pe raza consi­liilor unice agroindustriale Ia­­cobeni, Bîrghiş, Nocrich şi Roşia am putut constata o vie preocupare pentru înche­ierea grabnică a secerişului. In marea majoritate a uni­tăţilor am putut vedea o am­plă mobilizare de forţe, o or­ganizare exemplară a între­gii activităţi. Peste tot am fost asiguraţi — chiar şi acolo unde mai există unele nea­junsuri — că în maximum 2—3 zile bune de lucru recol­tatul întregii suprafeţe de oră va fi încheiat, că în scurt timp se va trece la­ secerişul griului. După seceriş, se impune eliberarea grabnică a terenului pentru a se putea trece din plin la semănatul culturilor duble Asimilarea dle noi produse (Urmare din pag I) 90 000 de dolari, un spor de producţie de un milion lei şi un spor de beneficii de 100 mii lei. Datele de mai sus se referă strict la programul a­­similării de componente teh­nologice şi piese de schimb pentru maşini şi utilaje pen­tru industria uşoară, de care aminteam la început. Alături de el mai există, de exemplu, un program de punere în fa­bricaţie care cuprinde, pentru acest an, 7 articole de scris, 5 tehnologii noi şi o măsură de mecanizare şi automatiza­re. In plus faţă de acestea, respectiv peste plan, unitatea a introdus în fabricaţie, pînă în prezent, un număr de 9 produse din grupa bunuri de larg consum­. Amploarea efortului depus la „Fiare“ pentru asimilarea de produse noi şi moderniza­te este ilustrată şi de creşte­rea fondurilor alocate în a­­cest scop. Eforturile depuse de către specialişti, de către întreg colectivul de aici pe linia asimilării pot fi eviden­ţiate şi prin aceea că, la fi­nele semestrului I, ponderea produselor noi şi reproiecta­­te în totalul producţiei mar­fă a atins 36 procente faţă de 21 planificat pe întregul an! Fireşte, ar fi tacă multe fie spus la un domeniu atit de vast şi de complex, inclusiv despre faptul că elaborarea documentaţiei noilor produse o face un colectiv ce nu apar­ţine întreprinderii. Ne oprim­ însă aici cu speranţa că ara reuşit să convinigem că la „Flaro“ Sibiu activitatea în domeniul asimilării este or­ganizată temeinic şi urmărită riguros, constituind­­ o expe­rienţă demnă de apreciat şi reţinut.

Next