Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1987 (Anul 39, nr. 9225-9301)
1987-06-25 / nr. 9297
Pag. 2 Ziarişti străini - oaspeţi ai redacţiei „TRIBUNA SIBIULUI" ---------------------------------------------------------------------------------------- | Fără greşeală, ca... robotul! de Eugentusz STELMACH, redactor la ziarul „Slowo Polskié" Wroclaw ! La întreprinderea de vagoane „SWIDNICA“ am auzit opinia potrivit căreia acest colectiv este prea des vizitat de ziarişti. în parte, această părere are acoperire faptică, deoarece fabrica cunoaşte, intr-adevăr, o anume afluire de gazetari, atît din Silezia inferioară, cit şi din ţară. Dar această stare de fapt ni se pare firească, dacă avem în vedere permanentele preocupări ale oamenilor muncii de aici consacrate promovării noului. Lucrează roboţii? Lucrează. Şi mai mult, ei nu mai sunt trataţi în întreprindere drept o curiozitate. Robotica este, încă, o generoasă temă de presă şi asta deoarece robotizarea la nivelul ţării abia îşi conturează obiectivele şi mijloacele de realizare. Din ce necesităţi a apărut robotizarea? In primul rind din dorinţa firească a oamenilor de a-şi uşura munca. In al doilea rînd, datorită lipsei de forţă de muncă resimţită în mai multe sectoare ale economiei naţionale, precum şi ideii de a înlocui munca omului acolo unde este posibil. Deocamdată, robotul este o maşină care îndeplineşte o funcţie similară cu cea a omului în procesul de producţie. Dar o îndeplineşte mai bine, deoarece este ferit de fragilitatea umană. Altfel spus, robotul nu oboseşte, nu se îmbolnăveşte, nu întîrzie la lucru, nu vrea concediu, nu este ... mahmur. Este şi mult mai precis în operaţiile pe care le efectuează decît omul.Lucrează oare şi mai repede? Nu — ne declară decis inginerul Wieslaw Borgosz, specialistul principal în materie de automatizare şi robotizare de la întreprinderea de vagoane „SWIDNICA“. Maşina, la fel ca şi omul, nu „sare“ peste ritmul regimului tehnologic, dar oferă garanţia că îl respectă şi realizează în proporţie de sută la sută. Privesc unul din roboţii care lucrează în întreprindere. Acţionează cu o exactitate de invidiat. Nici un om nu ar putea face la fel. Numai că robotul fără om este, de obicei, o maşină moartă. Are nevoie de service, de programare etc. Abia atunci ajunge să acţioneze fără greşeală, ca ... un robot. Foloasele sunt multiple iar efectele economice obţinute din munca robotizată demonstrează că o astfel de linie îşi acoperă cheltuielile legate de punerea ei în funcţiune într-un an şi jumătate. Dacă avem în vedere că roboţii au fost introduşi în fabrica amintită în trimestrul IV al anului 1985, reiese că fabrica şi-a amortizat cheltuielile şi începe să adune beneficii. Pe lingă întreprindere a fost deschis şi funcţionează cu bune rezultate un centru de pregătire şi perfecţionare profesională, centru care mai are în sarcină şi efectuarea probelor tehnice la roboţi pentru alţi contractanţi, asigurarea întreţinerii in termen de garanţie şi după exisrarea acestuia. Până în anul 1990, folosirea roboţilor industriali va fi considerabil extinsă. Pentru a ţine pasul cu acest proces înnoitor, peste tot se impune organizarea şi desfăşurarea unei permanente şi eficiente activităţi de perfecţionare profesională şi policalificare. Fără aceasta, rezultatele nu vor fi niciodată cele aşteptate. în româneşte de Octavian RUSU SPORT... SPORT... ATLETISM Sibienii, la „Internaţionalele României* In dispută cu sportivi din Bulgaria. R.P. Chineză, Cuba, Uniunea Sovietică şi din ţara noastră, atleţii de la C.S.M. Sibiu şi A.S.A. Sibiu au avut comportări foarte bune. Dintre rezultatele înregistrate de ei le consemnăm pe cele mai bune, 1500 m plat , Mihai Deac (A.S.A.) locul 5, cu 3.46.67. Cristinel Cristea, deşi a ocupat doar locul 14, a realizat, cu timpul de 3.40.71, un nou record judeţean de juniori. în proba de 5001 m plat, Mihai Deac s-a situat pe locul 11, cu timpul de 14.15.24, iar Cristinel Cristea, cu timpul de 14.17.24 s-a situat pe locul 8. In proba de 1 500 m plat fete Mioara Bîcu, de la C.S.M. Sibiu, a realizat timpul de 414 41, iar la 3 000 m plat, timpul de 9 10 01 (ambele recorduri judetene, reconfirmînd norma de maestru al sportului). Un alt atlet de la C.S.M. Sibiu, Viorel Olar, s-a situat pe Jocul il cu timpul de 1h.43.30 la 20 km marș. Pentru juniorul Cristinel Cristea acest concurs a constituit un excelent test pentru etapa de zonă a juniorilor ce se va desfășura la Pitești în zilele de 4—5 iulie. I. ÎMI. CLASAMENTUL Campionatului județean I de fotbal 1. Textila Cisnădie 2. Metalul Sibiu 30 24 2 4 4S- 15 30 30 22 5 3 02- 14 40 30 18 4 8 78- 37 41 30 11 5 14 38- 30 27 3. Garbemet C. Mică 13. Firul roşu Tălmaciu 4. Voinița-Balanța 30 14 8 8 54- 38 30 5. Record 30 13 4 13 49- 36 30 11. Relee 30 11 8 11 37- 36 30 7. Construcții 30 9 11 10 37- 32 29 8. Vitrometan* 30 11 10 42- 41 29 9. Sparta 30 9 10 11 36- 42 28 10 C.F.R.-I.U.P.S. 30 12 3 16 43- 47 27 11. T.T. A.-Geamuri * 30 10 7 13 30- 38 27 12. Textila Mediaș30 11 3 16 48- 46 26 14. Tractorul 30 10 5 15 33- 59 26 16. Bradul ardelean 30 4 20 28-106 16. Progresul D-veni** 30 3 7 20 18- 67 8 * Echipă penalizată cu 2 p. V Echipa penalizată cu 5 p. TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIX, nr. 9 297 Specific naţional, tradiţie, tradiţionalism Dincolo de abordarea sistematică a acestor trei con- cepte fundamentale pentru înţelegerea ideii de literatu- ră română, cea mai recentă propunere eseistică a lui , Mircea Blaga, „Recursul la I tradiţie“, este una şi de transcendere a sărăciei „nu- I anţărilor“ şi a „dezbaterilor“ referitoare îndeosebi la pro- I blema tradiţiei, a definirii , ei teoretice. Din acest punct I de vedere, propunerea cărţii I nu poate fi decît hermeneu-I tică, de acumulare, inventa* * I riere şi apoi disociere, e-I ventual valorizare concomi- • I tentă abstragerii unui model. După o primă parte, I amplă şi extrem de dificilă • la lectură, dar şi decisivă I pentru • înţelegerea metodei I şi a ideilor discutate, se rei ia problema tradiţionalis mului drept „concept necesar“, drept „actul de con-I ştientă formalizare, de cre-tare artistică în spiritul specificului naţional, pe suportul tradiţiei“, ca dezvoltare parţială de „substructură“, dovedind „o finalitate mai evidentă decit a «matricei»“, specificului naţional, anali-I zat de la opiniile lui Kogălniceanu legate de „duhul I naţional“, pînă la expresia ■ consacrată de Blaga. Supra’punîndu-se specificului na-I ţional şi tradiţiei, tradiţionalismul înţeles ca substruc- I tura este neîndoios o „caracteristică“ a artei româneşti. In privinţa tradiţiei, nu există operă care să nu se raporteze* într-un fel la acest concept şi realitate vie, să nu o înglobeze şi să nu se constituie — de la folclor la prelucrările sale culte şi pînă la cele mai recente cărţi ale contemporanilor — în chiar expresia ei, înţeleasă ca funcţie de intermediere caracteristică, ca „registrul de valori stimulaţi- Cartea ve“, şi „corpus de modele", tradiţia este cea care facilitează impunerea programatică a unei arte sub semnul specificului naţional, fiind „unul din factorii care concură la „degajarea“ acestuia. Concluzia, ca şi multe din abordările care o preced, continuă să ţină şi de filosofie, de recunoaşterea felului în care tradiţia pătrunde spre teritoriile ontologiei estetice şi aparţine, ca atare, imanenţei. Intru aceasta, tradiţia manifestă o certă funcţie de acumulare, un „caracter formativ“, modelează creaţia, susţinînd-o cu valori, asimilează şi ordonează structura de bază, îşi relevă totodată paradoxul aflării între constanţă şi împrospătare. Decantării conceptelor îi urmează o reintroducere a lor în circuitul teoretic al eseului, în partea a III-a propunîndu-i-se astfel urmărirea . .. unor serii de „sinergii tradiţionaliste“, în speţă „cadrul "Unor orientări, al unor direcţii principale“, cum sînt cele spre folclor (aici intrînd însă şi trecerea în revistă a raportului culturii populare cu cea cultă, ca şi modelul folcloric decelat, privit ca „sinergie tradiţionalistă a artei“), spre „determinările realiste“, cum şi spre „inflexiunile“ fantasticului exprimînd specificul naţional tot atît cu acesta „însuşi «constrînge» arta la atari orientări“. Tudor Vianu vedea în tradiţie nu doar „un act de supunere faţă de trecut“, ci şi „un act permanent de revoltă şi independenţă“. Regăsindu-l şi pe planul realizării sale teoretice, hermeneutice, lucrarea lui Mircea Blaga reuşeşte printr-un model pertinent al tradiţiei şi al dublei sale raportări — cu specificul naţional şi cu tradiţionalismul — să dea un răspuns unor întrebări, precum şi o dimensiune exactă a unei actualităţi, de fapt şi de drept a conceptelor discutate şi a implicaţiilor lor. Depăşind astfel, prin probitate, caracterul polemic, „contestările tranşante“ ale altor cercetători, demersul teoretic "aspiră spre integrarea ideilor solicitate într-un sistem, spre cuprinderea exhaustivă a devenirii şi a consecinţelor lor în timp. D. I. CENUŞER In orele de îndeletniciri practice din şcolile generale, ciclul II, viitoarele gospodine se iniţiază in executarea unor lucrări de croitorie, cusut, croşetat şi tricotat, după cum o ilustrează şi instantaneul surprins in clasa a 7-a B de la Şcoala generală nr. 20 din Sibiu Foto: Fred MSS ULTIMUL CLOPOŢEL SAU PRIMII PAŞI SPRE LOCURILE DE PRODUCŢIE Spre ceasurile amiezii, într-una din zilele trecute, la Liceul industrial nr. 3 din Sibiu domnea o atmosferă festivă, specifica evenimentelor de excepţie. In întreaga clădire, pe platoul din incinta instituţiei era arborat marele pavoaz. Pe culoare şi pe scări, înşiraţi Intr-Un nesfirşit culoar viu, elevii din clasele IX-XI aşteptau cu nedisimulată emoţie trecerea absolvenţilor din actuala promoţie. Timpul măsura deci ultimele clipe premergătoare unei noi etape a devenirii acestor tineri, pentru care ultimul clopoţel a însemnat desigur începutul confruntărilor cu adevăratele probleme ale vieţii. Unii, cu siguranţă, după cum o dovedeşte tradiţia şcolii, îşi vor îndrepta paşii spre studenţie, alţii spre porţile unităţilor economice din judeţul Sibiu sau din ţară, într-un fel sau altul, fiecare dintre absolvenţii actualei promoţii va avea ocazia să demonstreze că strădania dascălilor pe parcursul celor patru ani de studiu nu a fost zadarnică, dincolo de butiile cărţilor a căror aprofundare va fi dovedită cu ocazia examenului de bacalaureat, ei deprinzînd noi învăţăminte despre omenie, despre munca in folosul obştii, despre necesitatea participării nemijlocite la tot ceea ce înfăptuim cotidian şi aşezăm statornic la temelia dezvoltării şi progresului societăţii noastre. Actuala promoţie de absolvenţi nu este cu nimic mai prejos decit celelalte anterioare, lucru afirmat de altfel şi în alocuţiunile dascălilor la festivitatea de încheiere a cursurilor, care şi-au exprimat convingerea că cei 100 de liceeni ce au părăsit în acest an băncile şcolii vor onora prinţi o prezenţălăudabilă numele instituţiei de la care s-au adăpat ea de la un izvor de apă vie timp de patru ani. Oferi nd u le bin emerit ate I e recompense pentru rezultatele meritorii obţinute pe parcursul acestui an în procesul de învăţămint şi la celelalte activităţi şcolare şi extraşcolare, directorul liceului, profesoara Maria Pal a adresat premianţilor şi tuturor celorlalţi absolvenţi îndemnul de a fi un exemplu pentru generaţia viitoare. Nicolae IVAN Obezitatea — o carenţă încă ce poate fi evitată Obezitatea poate fi considerată o maladie care începe cu cîteva kilograme deasupra greutăţii normale. Originea cuvîntului sălăşluieşte în fondul lexical latin şi derivă de la verbul „ob edo edere“ care poate fi tălmăcit prin a mînca exagerat. Pe baza unor statistici, se poate afirma că, niciodată un „gras“ nu a atins limita vîrstei centenare. Mai mult, un mare număr de afecţiuni maladive sunt legate de obezitate. Apropo de obezitate, un proverb japonez afirmă că, de la 40 de ani în sus, omul îşi sapă groapa cu propria-i dantură. Iată de ce considerăm utile cîteva sfaturi, care v-ar putea ajuta să scăpaţi de povara kilogramelor ,în plus pe care le purtaţi cu preţul oboselii inimii şi al altor dereglări fiziologice. Aşadar, cîntăriţi-vă în fiecare zi, la aceeaşi oră, şi stabiliţi curba evoluţiei dumneavoastră în greutate. Este un control care poate fi încurajator. Nu mîncaţi tot ce aveţi în faţă numai la gîndul că e păcat să lăsaţi în farfurie. Alcătuiţi-vă meniul după cîteva calcule, măcar în primele zile, pentru asocoti valoarea calorică a elementelor. Pregătiţi-vă salate şi sosuri sărace în calorii. De pildă, o jumătate ceaşcă sos de roşii, o lingură de untdelemn, sare de lămîie, un praf de sare şi o linguriţă de verdeţuri tocate sau o ceaşcă de brînză de vaci, sare de lămîie, o lingură de ceapă verde tocată, sare, boia de ardei. Amestecaţi totul şi adăugaţi iaurt ca să daţi supoziţia consistenţei unei maioneze. Dacă trebuie să urmaţi un regim fără sare, veţi da gust bucatelor adăugind piper, pătrunjel verde, ceapă, ardei, cimbru, foi de dafin, sare de lămîie sau puţin oţet, alegîndu-le în funcţie de aliment, linele dintre alimente pot fi îndulcite, însă numai atît cit este necesar pentru a le atenua facitatea. O posibilitate de evitare a obezităţii este şi aceea de * 1 11 * » consuma preparate şi semipreparate pregătite de bucătari instruiţi în mod corespunzător pentru a realiza meniuri care să corespundă unei alimentaţii raţionale, echilibrată din punct de vedere nutriţional. „Ci rcli 15,4 „Ps reli la taci Tin rea ției 16; gre ere 15. tra din le 18. ” me 1912 Tyser rp 10. de lad Ba jitsei: 130 I hai Nil Pn Dir cro Cic Mi 240 I „Ci m a Ed ma 1 2. gul Falei N sia dit pai