Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)

1988-10-02 / nr. 9693

Pacea: 0 des­­irele 9; 1.45; 13;­­ se plă- 9.30; 18; 20. „Uimi­­iri ale , orele şi „Pis- 16; 18; a: „A- tea“, o­­); 20. e: „Su-1 Char­­'15; 18. Progre­­:are zi ine“, o-luni L Pro­ ganiza- 11,15; 18; 1: „Te­­scară", ,30 şi orele e 18 şi xandra“ bonaţi). : „Trei te“, o- 18; 20. „Por­­, orele tu* Coplan riscul“, 20. NJ: orele MIC­A. slavia“, 18. DE BIU ora 11, facolul „Plum­ba ro­ 13.30; 5. Cen­­si scoa­­prele 16. 18. Arsul XL, nr. 9­693 TRIBUNA SIBIULUI Şedinţe plenare ale consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare Sîmbătă, au avut loc şedin­ţe plenare ale consiliilor oa­menilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare. Pe marginea rapoartelor prezentate în deschiderea plenarelor, au avut loc dez­bateri la care au luat cuvîn­­tul numeroşi vorbitori , re­prezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, oameni ai muncii din unităţi economice, din insti­tute de cercetare şi proiec­tare, cadre didactice din în­­văţămîntul superior şi me­diu, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In rapoartele prezentate şi în dezbateri au fost evocate marile transformări care au avut ton în societatea româ­nească în anii socialismului, înfăptuirile fără precedent din perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cînd în fruntea ţării şi a partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. S-a relie­fat, ca o trăsătură definitorie a politicii partidului şi statu­lui nostru, ca o indubitabilă realitate a acestor ani, pre­ocuparea nedezminţită pri­vind dezvoltarea economico­­socială a fiecărui judeţ, a fie­cărui oraş şi sat din Româ­nia socialistă, asigurîndu-se astfel condiţii egale de mun­că şi viaţă tuturor cetăţenilor patriei, indiferent de naţiona­litate, progresul neîntrerupt material şi spiritual al naţi­unii noastre. A fost un prilej pentru membrii consiliilor oamenilor muncii români de naţionali­tate maghiară de a da glas recunoştinţei profunde pe ca­re, asemenea tuturor locuito­rilor din aceste judeţe, ase­menea tuturor cetăţenilor ţă­rii, o poartă secretarului ge­neral al partidului, preşedin­tele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru tot ceea ce a făcut şi face întru propăşirea României, pentru înălţarea ei pe noi trepte de progres şi civili­zaţie, pentru edificarea cu succes a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creş­terea bunăstării întregului popor. In cuvîntul lor, vorbitorii au ţinut să reafirme adeziu­nea fierbinte a oamenilor muncii români de naţionali­tate maghiară din aceste ju­deţe la politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru, sprijinul neţăr­murit faţă de iniţiativele şi acţiunile desfăşurate pe are­na internaţională de Româ­nia socialistă, de preşedinte­le Nicolae Ceauşescu, avînd ca scop rezolvarea neîntîr­­ziată a problemelor cu care se confruntă omenirea, edifi­carea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planetei noas­tră. Susţinînd în mod ferm po­litica partidului şi statului nostru de largă dezvoltare a colaborării pe multiple pla­nuri cu toate statele lumii şi, îndeosebi, cu ţările socia­liste, participanţii la plenare au aprobat întru totul acti­vitatea Partidului Comunist Român, a României socialis­te în vederea întăririi rapor­turilor româno-ungare, în a­­vantajul reciproc, al cauzei socialismului, păcii şi înţe­legerii între naţiuni. In dezbateri vorbitorii s-au referit la activitatea desfăşu­rată de Consulatul general al Republicii Populare Un­gare de la Cluj-Napoca. Vor­bitorii şi-au exprimat depli­na aprobare faţă de hotărî­­rea privind închiderea aces­tui consulat, cunoscîndu-se că Republica Socialistă Româ­nia a închis încă din anul 1985 Consulatul român de la Debreţin din Ungaria. A fost condamnat faptul că, încă de la înfiinţarea Consulatului general al R.P. Ungare la Cluj-Napoca, personalul a­­cestuia a încălcat normele şi conduita de funcţionare, s-a abătut în mod inadmisibil de la regulile diplomatice, ocu­­­pîndu-se de probleme străine de misiunea şi atribuţiile ce-i reveneau. S-a subliniat cu insistenţă că, prin practicile inadmisibile, prin încălcarea normelor juridice internaţio­nale, Consulatul maghiar din Cluj-Napoca nu a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Ungară ei, dimpotrivă, a avut un rol negativ. In cadrul plenarelor s-a evidenţiat că nu au fost respectate normele protocolare referitoare la relaţiile dintre Consulat şi instituţii sau per­soane. Făcîndu-se ecoul de conşti­inţă al tuturor celor ce mun­cesc şi trăiesc în acest ju­deţ, al tuturor cetăţenilor pa­triei noastre socialiste, cei care au luat cuvîntul au res­pins cu indignare declaraţii­le şi intenţiile acelor auto­rităţi din Ungaria, care, fără să fie invitate de nimeni, au pretenţia de a purta de grijă cetăţenilor români de naţio­nalitate maghiară. Vorbitorii au reamintit a­­celor factori de peste hotare care socotesc că nu au alt­ceva mai bun de făcut decît să se amestece în treburile noastre interne că rezolvarea tuturor problemelor care pri­vesc pe cetăţenii patriei noastre socialiste, fără deo­sebire de naţionalitate, asigu­rarea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă, înfăptuirea tu­turor aspiraţiilor şi intereselor acestora sunt în exclusivi­tate de competenţa partidului şi statului nostru. Vorbitorii au subliniat că interesele majore ale popoa­relor român şi Ungar, care trăiesc în vecinătate, recla­mă imperios încetarea acestor manifestări de amestec în treburile interne ale Româ­niei, astfel incit relaţiile din­tre ţările noastre să revină pe făgaşul firesc al colabo­rării şi prieteniei, al conlu­crării active, intr-un spirit de stimă şi încredere reci­proce, în folosul ambelor po­poare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. In cadrul dezbaterilor din plenare a fost adresată organelor conducătoare de partid şi de stat rugămintea să nu se dea curs cererii de reînfiinţare a Consulatului general al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca. în legătură cu aceasta, par­ticipanţii au adoptat, în una­nimitate, hotărîri ale plenare­lor consiliilor judeţene ale oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară. S-a insistat asupra faptului că, în conformitate cu prin­cipiile clarvăzătoare ale po­liticii interne şi externe ale partidului şi statului nostru, membrii consiliilor vor acţio­na şi în viitor pentru dezvol­tarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţările şi popoarele noastre, respectîn­­du-se ferm principiile inde­pendenţei, suveranităţii, ne­amestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc. Puternic mobilizaţi de in­­flăcăratele îndemnuri adre­sate de secretarul general al partidului cu diferite prile­juri, oamenii muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare, împreună cu toţi cei ce trăiesc şi muncesc în aceste străvechi vetre de ci­vilizaţie românească, vor ac­ţiona cu fierbinte patriotism, cu dăruire şi pasiune, în spi­rit revoluţionar, pentru înfăp­tuirea neabătută a planurilor şi programelor de dezvoltare multilaterală a patriei noas­tre socialiste. ★ Tot sîmbătă, în municipiul Cluj-Napoca au avut loc a­­dunări ale oamenilor muncii la Combinatul de utilaj greu, Institutul de chimie şi la Centrul universitar. Au luat cuvîntul numeroşi cetăţeni de diverse profesii, care au în­făţişat, cu justificată mândrie patriotică, marile izbînzi ale poporului nostru în opera de edificare socialistă a ţării, în dezvoltarea puternică a eco­nomiei, în schimbarea radi­cală a vieţii satelor şi oraşe­lor, izbînzi dobîndite sub con­ducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Exprimînd deplina aprobare a colectivelor de oameni ai muncii în legătură cu hotă­­rîrea guvernului român pri­vind încetarea activităţii Consulatului general al Re­publicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca şi închiderea acestuia, vorbitorii au rele­vat justeţea deciziei luate şi au cerut să nu se dea curs in­sistenţelor din partea guver­nului ungar de a se redes­chide acest consulat. In adunări au fost ferm exprimate adeziunea şi spri­jinul larg faţă de politica in­ternă şi externă a partidului şi statului nostru, deplina a­­probare pentru poziţia ţării noastre, strălucit susţinută de secretarul general al partidu­lui, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întîlni­­rea la nivel înalt româno­­ungară de la Arad. S-a dat expresie angaja­mentului ferm al oamenilor muncii români de naţionali­tate maghiară, al tuturor ce­lor ce muncesc din judeţul Cluj de a acţiona cu hotărîre, asemenea întregului popor, cu abnegaţie şi dăruire patri­otică, cu întreaga lor capaci­tate creatoare pentru tradu­cerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale par­tidului. pag. 3 Toate forţele satelor concentrate pentru executarea lucrărilor agricole în termenele optime! (Urmare din pag. I) timele suprafeţe ocupate cu această cultură. In punctul de lucru „Calea Grindului" i-am­ întâlnit pe Mihai Sen­ker, preşedintele G.A.P. şi pe brigadierul Viorel Cîndu­­­leţ, alături de cooperatorii Ioan Moraru, Ioan Maniţiu, Dionisie Bordeanu, Andrei Müller, mecanizatorii Mihai Roţh şi Cornel Morar, numai cîţiva dintre cei aproxima­tiv 200 de oameni aflaţi în a­­ceastă zi în cîmp. Martin Seghedi, inginerul şef al u­­nităţii, urmărea calitatea execuţiei lucrărilor de însă­­mînţat pe parcela „în Prund“. Pe parcela „La Fîntînă“, aparţinînd C.A.P. Cîrţişoara, le-am găsit pe brigadierele Elena Scorobeţ şi Mariana Budac, coordonînd cu price­pere recoltarea şi transportul cartofilor din cîmp. La da­torie se aflau, şi mecanizatorii Nicolae Gheţea, Ioan Şchiopu, Ioan Ursu, cooperatorii Le­­nuţa Stoica, Gheorghe Blen­­dea, Eugen Blendea ş.a. Concomitent cu eliberarea te­renului se executau alături, pregătirea patului germinativ şi începuse însămînţarea pă­­ioaselor pe parcela „Seaca", unde două semănători se a­­flau în plină activitate. Spre sfîrşitul zilei ne-am oprit la Baza de recepţie Ar­­paşu de Jos, unde, economis­­ta-şefă a C.U.A.S.G. Avrig, Maria Micu, aflată la faţa locului, ne-a prezentat o si­tuaţie statistică „la moment“ a stadiului predării cartofilor recoltaţi din unităţile vizita­te. Astfel, C.A.P. Arpaşu de Jos predase 821 tone cartofi, dintre care în ziua raidului nostru 17 tone, G.A.P. Cîrţa — 195 tone (5 tone), iar C.A.P. Cîrţişoara 315 tone (91 tone). Concluzia pe care am des­prins-o din cele constatate pe teren în cele câteva uni­tăţi aparţinînd C.U.A.S.C. Avrig este că aici se mun­ceşte bine şi cu spor, folo­­sindu-se din plin toate for­ţele şi mijloacele, în scopul încheierii la timp şi de ca­litate a tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Situaţia la zi în C.U.A.S.C. Roşia Pînă in dimineaţa zilei de 1 octombrie, cooperativele a­­gricole de producţie au în­sămânţat orzul de toamnă pe 83 la sută din suprafeţele planificate şi griul pe 205 hectare, ceea ce corespunde cu 19 la sută din program. Pentru recuperarea grabnică a restanţelor — ne informează Ion Avram, inginerul şef al consiliului — au fost insti­tuite următoarele măsuri: 1. In locurile de muncă­­cheie au fost numiţi împuter­niciţi ai consiliilor populare comunale şi ai conducerilor unităţilor pentru a urmări calitatea lucrărilor şi realiza­rea ritmică a volumului de activitate stabilit pentru fie­care zi. S-a adoptat consem­nul ca nimeni să nu pără­sească locul de muncă pînă nu realizează sarcinile atri­buite. 2. Specialiştilor din cadrul unităţilor li s-a cerut în mod special să controleze modul cum se respectă tehnologiile. Acolo unde s-au constatat a­­bateri de la recomandări, la lucrările de recoltat, arat, discuit sau semănat, au fost luate pe loc măsurile nece­sare de remediere. .3. S-a asigurat și se asigu­ră un climat de ordine și dis-Pentru ca semănatul ce­realelor păioase să se rea­lizeze în perioada optimă şi în condiţii de calitate, este necesar un control permanent din partea spe­cialiştilor Foto: I. FLESCHIN eiplină la toate punctele de lucru. Se veghează ca tot ce a produs pămîntul după un an de muncă, indiferent de sortiment, să ajungă la des­tinatar — fond de stat sau depozitele din unităţi. Aceste măsuri au stimulat puternic ritmul lucrărilor. Pînă în seara zilei de 1 oc­tombrie, cooperativele agrico­le de producţie din Gornâ­­ţel şi Vurpăr, precum şi A. E.I.P. Daia-Roşia au finalizat recoltatul cartofilor. La G.A.P. Roşia, care a cultivat car­tofii pe 120 hectare, lucrarea va fi încheiată în următoa­rele două zile. S-a trecut şi la recoltarea porumbului pentru boabe. în­ ziua de 1 octombrie la G.A.P. Vurpăr s-a strîns recolta de pe 8 hectare. în zilele urmă­toare această lucrare va fi extinsă în toate unităţile. Sunt respectate vitezele de lucru la pregătirea terenului în vederea însămînţărilor (105 hectare în ziua de 1 octom­brie). Sunt încă restanţe la lucrările de arat pentru că, — aşa cum ne spune Ion Avram — „o parte din for­ţele mecanice sunt folosite la fertilizări cu îngrăşăminte organice şi chimice şi la alte lucrări. Dar, începînd cu 2 octombrie, va fi atinsă vite­za zilnică de lucru planifi­cată şi la această lucrare“. La recenta Consfătuire de lucru pe probleme de agri­cultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a cerut orga­nelor şi organizaţiilor de par­tid, consiliilor populare, con­ducerilor unităţilor, specia­liştilor, tuturor lucrătorilor de pe ogoare să facă totul pentru a însămînţa culturile de toamnă în perioada op­timă. Experienţa de pînă a­­cum a demonstrat şi demon­strează că recoltele mari, si­gure şi stabile se realizează numai în unităţile unde se respectă strict cerinţele plan­telor faţă de condiţiile de mediu. De aceea, toţi specia­liştii, lucrătorii ogoarelor trebuie să realizeze însămîn­ţarea griului şi orzului de toamnă în perioada stabilită d­e cerinţă fundamentală pentru ca plantele să răsară şi să înfrăţească uniform, încă din toamnă, pentru ca anotimpul friguros cu îngheţ la sol şi zăpezi să nu le di­minueze densitatea. I. FLESCHIN

Next