Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)
1988-10-02 / nr. 9693
Pacea: 0 desirele 9; 1.45; 13; se plă- 9.30; 18; 20. „Uimiiri ale , orele şi „Pis- 16; 18; a: „A- tea“, o); 20. e: „Su-1 Char'15; 18. Progre:are zi ine“, o-luni L Pro ganiza- 11,15; 18; 1: „Tescară", ,30 şi orele e 18 şi xandra“ bonaţi). : „Trei te“, o- 18; 20. „Por, orele tu* Coplan riscul“, 20. NJ: orele MICA. slavia“, 18. DE BIU ora 11, facolul „Plumba ro 13.30; 5. Censi scoaprele 16. 18. Arsul XL, nr. 9693 TRIBUNA SIBIULUI Şedinţe plenare ale consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare Sîmbătă, au avut loc şedinţe plenare ale consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare. Pe marginea rapoartelor prezentate în deschiderea plenarelor, au avut loc dezbateri la care au luat cuvîntul numeroşi vorbitori , reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din unităţi economice, din institute de cercetare şi proiectare, cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. In rapoartele prezentate şi în dezbateri au fost evocate marile transformări care au avut ton în societatea românească în anii socialismului, înfăptuirile fără precedent din perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cînd în fruntea ţării şi a partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. S-a reliefat, ca o trăsătură definitorie a politicii partidului şi statului nostru, ca o indubitabilă realitate a acestor ani, preocuparea nedezminţită privind dezvoltarea economicosocială a fiecărui judeţ, a fiecărui oraş şi sat din România socialistă, asigurîndu-se astfel condiţii egale de muncă şi viaţă tuturor cetăţenilor patriei, indiferent de naţionalitate, progresul neîntrerupt material şi spiritual al naţiunii noastre. A fost un prilej pentru membrii consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară de a da glas recunoştinţei profunde pe care, asemenea tuturor locuitorilor din aceste judeţe, asemenea tuturor cetăţenilor ţării, o poartă secretarului general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru tot ceea ce a făcut şi face întru propăşirea României, pentru înălţarea ei pe noi trepte de progres şi civilizaţie, pentru edificarea cu succes a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creşterea bunăstării întregului popor. In cuvîntul lor, vorbitorii au ţinut să reafirme adeziunea fierbinte a oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din aceste judeţe la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, sprijinul neţărmurit faţă de iniţiativele şi acţiunile desfăşurate pe arena internaţională de România socialistă, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, avînd ca scop rezolvarea neîntîrziată a problemelor cu care se confruntă omenirea, edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planetei noastră. Susţinînd în mod ferm politica partidului şi statului nostru de largă dezvoltare a colaborării pe multiple planuri cu toate statele lumii şi, îndeosebi, cu ţările socialiste, participanţii la plenare au aprobat întru totul activitatea Partidului Comunist Român, a României socialiste în vederea întăririi raporturilor româno-ungare, în avantajul reciproc, al cauzei socialismului, păcii şi înţelegerii între naţiuni. In dezbateri vorbitorii s-au referit la activitatea desfăşurată de Consulatul general al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca. Vorbitorii şi-au exprimat deplina aprobare faţă de hotărîrea privind închiderea acestui consulat, cunoscîndu-se că Republica Socialistă România a închis încă din anul 1985 Consulatul român de la Debreţin din Ungaria. A fost condamnat faptul că, încă de la înfiinţarea Consulatului general al R.P. Ungare la Cluj-Napoca, personalul acestuia a încălcat normele şi conduita de funcţionare, s-a abătut în mod inadmisibil de la regulile diplomatice, ocupîndu-se de probleme străine de misiunea şi atribuţiile ce-i reveneau. S-a subliniat cu insistenţă că, prin practicile inadmisibile, prin încălcarea normelor juridice internaţionale, Consulatul maghiar din Cluj-Napoca nu a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară ei, dimpotrivă, a avut un rol negativ. In cadrul plenarelor s-a evidenţiat că nu au fost respectate normele protocolare referitoare la relaţiile dintre Consulat şi instituţii sau persoane. Făcîndu-se ecoul de conştiinţă al tuturor celor ce muncesc şi trăiesc în acest judeţ, al tuturor cetăţenilor patriei noastre socialiste, cei care au luat cuvîntul au respins cu indignare declaraţiile şi intenţiile acelor autorităţi din Ungaria, care, fără să fie invitate de nimeni, au pretenţia de a purta de grijă cetăţenilor români de naţionalitate maghiară. Vorbitorii au reamintit acelor factori de peste hotare care socotesc că nu au altceva mai bun de făcut decît să se amestece în treburile noastre interne că rezolvarea tuturor problemelor care privesc pe cetăţenii patriei noastre socialiste, fără deosebire de naţionalitate, asigurarea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă, înfăptuirea tuturor aspiraţiilor şi intereselor acestora sunt în exclusivitate de competenţa partidului şi statului nostru. Vorbitorii au subliniat că interesele majore ale popoarelor român şi Ungar, care trăiesc în vecinătate, reclamă imperios încetarea acestor manifestări de amestec în treburile interne ale României, astfel incit relaţiile dintre ţările noastre să revină pe făgaşul firesc al colaborării şi prieteniei, al conlucrării active, intr-un spirit de stimă şi încredere reciproce, în folosul ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. In cadrul dezbaterilor din plenare a fost adresată organelor conducătoare de partid şi de stat rugămintea să nu se dea curs cererii de reînfiinţare a Consulatului general al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca. în legătură cu aceasta, participanţii au adoptat, în unanimitate, hotărîri ale plenarelor consiliilor judeţene ale oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară. S-a insistat asupra faptului că, în conformitate cu principiile clarvăzătoare ale politicii interne şi externe ale partidului şi statului nostru, membrii consiliilor vor acţiona şi în viitor pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţările şi popoarele noastre, respectîndu-se ferm principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Puternic mobilizaţi de inflăcăratele îndemnuri adresate de secretarul general al partidului cu diferite prilejuri, oamenii muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare, împreună cu toţi cei ce trăiesc şi muncesc în aceste străvechi vetre de civilizaţie românească, vor acţiona cu fierbinte patriotism, cu dăruire şi pasiune, în spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea neabătută a planurilor şi programelor de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste. ★ Tot sîmbătă, în municipiul Cluj-Napoca au avut loc adunări ale oamenilor muncii la Combinatul de utilaj greu, Institutul de chimie şi la Centrul universitar. Au luat cuvîntul numeroşi cetăţeni de diverse profesii, care au înfăţişat, cu justificată mândrie patriotică, marile izbînzi ale poporului nostru în opera de edificare socialistă a ţării, în dezvoltarea puternică a economiei, în schimbarea radicală a vieţii satelor şi oraşelor, izbînzi dobîndite sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Exprimînd deplina aprobare a colectivelor de oameni ai muncii în legătură cu hotărîrea guvernului român privind încetarea activităţii Consulatului general al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca şi închiderea acestuia, vorbitorii au relevat justeţea deciziei luate şi au cerut să nu se dea curs insistenţelor din partea guvernului ungar de a se redeschide acest consulat. In adunări au fost ferm exprimate adeziunea şi sprijinul larg faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, deplina aprobare pentru poziţia ţării noastre, strălucit susţinută de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întîlnirea la nivel înalt românoungară de la Arad. S-a dat expresie angajamentului ferm al oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară, al tuturor celor ce muncesc din judeţul Cluj de a acţiona cu hotărîre, asemenea întregului popor, cu abnegaţie şi dăruire patriotică, cu întreaga lor capacitate creatoare pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. pag. 3 Toate forţele satelor concentrate pentru executarea lucrărilor agricole în termenele optime! (Urmare din pag. I) timele suprafeţe ocupate cu această cultură. In punctul de lucru „Calea Grindului" i-am întâlnit pe Mihai Senker, preşedintele G.A.P. şi pe brigadierul Viorel Cînduleţ, alături de cooperatorii Ioan Moraru, Ioan Maniţiu, Dionisie Bordeanu, Andrei Müller, mecanizatorii Mihai Roţh şi Cornel Morar, numai cîţiva dintre cei aproximativ 200 de oameni aflaţi în această zi în cîmp. Martin Seghedi, inginerul şef al unităţii, urmărea calitatea execuţiei lucrărilor de însămînţat pe parcela „în Prund“. Pe parcela „La Fîntînă“, aparţinînd C.A.P. Cîrţişoara, le-am găsit pe brigadierele Elena Scorobeţ şi Mariana Budac, coordonînd cu pricepere recoltarea şi transportul cartofilor din cîmp. La datorie se aflau, şi mecanizatorii Nicolae Gheţea, Ioan Şchiopu, Ioan Ursu, cooperatorii Lenuţa Stoica, Gheorghe Blendea, Eugen Blendea ş.a. Concomitent cu eliberarea terenului se executau alături, pregătirea patului germinativ şi începuse însămînţarea păioaselor pe parcela „Seaca", unde două semănători se aflau în plină activitate. Spre sfîrşitul zilei ne-am oprit la Baza de recepţie Arpaşu de Jos, unde, economista-şefă a C.U.A.S.G. Avrig, Maria Micu, aflată la faţa locului, ne-a prezentat o situaţie statistică „la moment“ a stadiului predării cartofilor recoltaţi din unităţile vizitate. Astfel, C.A.P. Arpaşu de Jos predase 821 tone cartofi, dintre care în ziua raidului nostru 17 tone, G.A.P. Cîrţa — 195 tone (5 tone), iar C.A.P. Cîrţişoara 315 tone (91 tone). Concluzia pe care am desprins-o din cele constatate pe teren în cele câteva unităţi aparţinînd C.U.A.S.C. Avrig este că aici se munceşte bine şi cu spor, folosindu-se din plin toate forţele şi mijloacele, în scopul încheierii la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Situaţia la zi în C.U.A.S.C. Roşia Pînă in dimineaţa zilei de 1 octombrie, cooperativele agricole de producţie au însămânţat orzul de toamnă pe 83 la sută din suprafeţele planificate şi griul pe 205 hectare, ceea ce corespunde cu 19 la sută din program. Pentru recuperarea grabnică a restanţelor — ne informează Ion Avram, inginerul şef al consiliului — au fost instituite următoarele măsuri: 1. In locurile de muncăcheie au fost numiţi împuterniciţi ai consiliilor populare comunale şi ai conducerilor unităţilor pentru a urmări calitatea lucrărilor şi realizarea ritmică a volumului de activitate stabilit pentru fiecare zi. S-a adoptat consemnul ca nimeni să nu părăsească locul de muncă pînă nu realizează sarcinile atribuite. 2. Specialiştilor din cadrul unităţilor li s-a cerut în mod special să controleze modul cum se respectă tehnologiile. Acolo unde s-au constatat abateri de la recomandări, la lucrările de recoltat, arat, discuit sau semănat, au fost luate pe loc măsurile necesare de remediere. .3. S-a asigurat și se asigură un climat de ordine și dis-Pentru ca semănatul cerealelor păioase să se realizeze în perioada optimă şi în condiţii de calitate, este necesar un control permanent din partea specialiştilor Foto: I. FLESCHIN eiplină la toate punctele de lucru. Se veghează ca tot ce a produs pămîntul după un an de muncă, indiferent de sortiment, să ajungă la destinatar — fond de stat sau depozitele din unităţi. Aceste măsuri au stimulat puternic ritmul lucrărilor. Pînă în seara zilei de 1 octombrie, cooperativele agricole de producţie din Gornâţel şi Vurpăr, precum şi A. E.I.P. Daia-Roşia au finalizat recoltatul cartofilor. La G.A.P. Roşia, care a cultivat cartofii pe 120 hectare, lucrarea va fi încheiată în următoarele două zile. S-a trecut şi la recoltarea porumbului pentru boabe. în ziua de 1 octombrie la G.A.P. Vurpăr s-a strîns recolta de pe 8 hectare. în zilele următoare această lucrare va fi extinsă în toate unităţile. Sunt respectate vitezele de lucru la pregătirea terenului în vederea însămînţărilor (105 hectare în ziua de 1 octombrie). Sunt încă restanţe la lucrările de arat pentru că, — aşa cum ne spune Ion Avram — „o parte din forţele mecanice sunt folosite la fertilizări cu îngrăşăminte organice şi chimice şi la alte lucrări. Dar, începînd cu 2 octombrie, va fi atinsă viteza zilnică de lucru planificată şi la această lucrare“. La recenta Consfătuire de lucru pe probleme de agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a cerut organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, conducerilor unităţilor, specialiştilor, tuturor lucrătorilor de pe ogoare să facă totul pentru a însămînţa culturile de toamnă în perioada optimă. Experienţa de pînă acum a demonstrat şi demonstrează că recoltele mari, sigure şi stabile se realizează numai în unităţile unde se respectă strict cerinţele plantelor faţă de condiţiile de mediu. De aceea, toţi specialiştii, lucrătorii ogoarelor trebuie să realizeze însămînţarea griului şi orzului de toamnă în perioada stabilită de cerinţă fundamentală pentru ca plantele să răsară şi să înfrăţească uniform, încă din toamnă, pentru ca anotimpul friguros cu îngheţ la sol şi zăpezi să nu le diminueze densitatea. I. FLESCHIN