Tribuna Sibiului, noiembrie 1988 (Anul 40, nr. 9719-9742)

1988-11-02 / nr. 9719

sticii 3cia­fer­mul­o­fi­­ran I­ntru pio­­vi- i une orie Vaw iu­i­­că paar 3­­ea: 9; 18; se­res­,30; ■ele d­e fe­o­„O 54“, ro­ie­­ 30; en­in-30; 20. m­li“, 10. Jă­ta-17; II-a-10; A: cu 16;­­c­o­n­i­ve a­de U-e­.o­o­iO-o­ă ui Io­te ti- 11- in ri- 1) fi uj [s­­re ,1 t­­■ie ib I-e ă ■ • S­ f.P.J. Sibiu. Instituţie unde se red­­iectă proiectele pentru noile construcţii, in conformitate cu cerinţele programului de sistematiiare şi modernitate a localităţilor judeţului Foto: Fred M­SS Anul XL, rer. 97T9 TRIBUNA SIBIULUI Important moment în perfecţionarea întregii activităţi Adunările şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri ale comisiilor femeilor din întreprinderi şi instituţii, co­operative agricole de produc­ţie şi meşteşugăreşti, cartiere şi sate, ale comitetelor comu­nale, orăşeneşti şi municipa­le ale femeilor, care se deru­lează deja din 15 octombrie şi durează pînă în 5 decem­brie, reprezintă un eveniment de cea mai mare însemnătate în viaţa şi activitatea organi­zaţiilor de femei. Prin pro­blematica lor, adunările şi conferinţele se integrează or­ganic în atmosfera de puter­nică angajare patriotică pri­lejuită de dezbaterea largă de către întregul nostru po­por a Tezelor din aprilie. Desfăşurate sub conduce­rea directă a organelor şi or­ganizaţiilor de partid, adună­rile şi conferinţele reprezintă un minunat prilej de mani­festare a adeziunii depline a milioanelor de femei de la oraşe şi sate la politica inter­nă şi externă a partidului şi statului nostru, de reliefare d­e putere a înaltei aprecieri şi profundei recunoştinţe a maselor de femei din patria noastră faţă de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genial strateg şi ilustru conducător al ţării, patriot înflăcărat, cti­torul României moderne. In cadrul adunărilor şi conferin­ţelor sunt exprimate senti­mentele de adîncă recunoş­tinţă, de stimă şi preţuire a maselor de femei faţă de to­varăşa Elena Ceauşescu, emi­nent om politic şi savant de larga recunoaştere interna­ţională. Sub semnul deplinei satis­facţii patriotice, milioanele de femei evidenţiază în docu­mentele şi dezbaterile adună­rilor şi conferinţelor marile realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea parti­dului în construcţia socialistă, îndeosebi în perioada inau­gurată de Congresul al IX- lea, perioadă pe care cu în­dreptăţită tândrie o denu­mim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, precum şi per­spectivele luminoase ale dez­voltării economico-sociale a patriei în­­actualul cincinal. Avînd un pronunţat carac­ter de lucru,, adunările şi con­ferinţele sînt chemate să a­­nalizeze, în spirit critic şi autocritic, şi să dezbată cu exigenţă sporită şi responsa­bilitate comunistă activitatea desfăşurată, de la alegerile precedente pînă în prezent, de către comitetele şi comisii­le de femei pentru mobiliza­rea maselor de femei la trans­punerea în viaţă a orientă­rilor, indicaţiilor şi sarcinilor trasate de tovarăşul­­Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de tovarăşa Elena Ceauşescu şi să stabi­lească, în acest cadru demo­cratic, cele mai bune măsuri pentru creşterea contribuţiei femeilor la îndeplinirea pla­nurilor de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei pe acest an şi pe întregul cincinal. In această perioadă, comi­tetele şi comisiile femeilor, sub conducerea organelor şi Adunările şi conferinţele pentru dare de seamă şi alegeri ale organelor şi organizaţiilor de femei organizaţiilor de partid, in colaborare cu comisiile şi co­mitetele sindicatelor, cu or­ganizaţiile U.T.C., cu O.D.U.S, cu alţi factori educaţionali din judeţul nostru, îşi inten­sifică activitatea politico-edu­­cativă şi organizatorică în rîndurile femeilor de la oraşe si sate, in vederea partici­pării lor tot mai active, îm­preună cu ceilalţi oameni a­i muncii, la îndeplinirea pro­gramelor de dezvoltare eco­nomico-socială în profil teri­torial, pentru a întîmpina astfel cu rezultate remarca­bile cel de-al XIV-lea Con­gres al partidului şi a 45-a aniversare a eliberării pa­triei. Actualele alegeri ale comi­tetelor şi comisiilor de femei constituie prilejul manifestă­rii unor valoroase iniţiative şi lansării unor ample acţiuni de extindere a experienţei po­zitive în întreaga activitate a mişcării de femei. Analizele şi dezbaterile trebuie să si­tueze în prim-planul lor pre­ocuparea comitetelor şi co­misiilor femeilor pentru îm­bunătăţirea stilului şi meto­delor lor de muncă, pentru implementarea principiului muncii colective şi asigura­rea controlului în îndeplini­rea sarcinilor, pentru întări­rea colaborării cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti, cu organele de stat. Mem­brii organelor şi organizaţii­lor de femei trebuie să-­şi ra­porteze activitatea proprie la gradul de însuşire şi înfăp­tuire a tezelor, orientărilor, indicaţiilor şi sarcinilor tra­sate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In reflectorul con­structiv al criticii şi autocri­ticii trebuie adusă, cit mai analitic, întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor de femei; activitatea economică şi de producţie; munca poli­tico-ideologică şi cultural­­educativă; participarea la dezvoltarea şi afirmarea de­mocraţiei muncitoreşti-revo­­luţionare; întărirea vieţii in­terne de organizaţii ş.a. O atenţie sporită trebuie a­­cordată elaborării programe­lor de măsuri, care să asi­gure creşterea substanţială a contribuţiei comitetelor şi co­misiilor femeilor la înfăptui­rea integrală şi la un inait nivel calitativ şi de eficien­ţă a indicatorilor de plan pe acest an ,şi pe întregul cinci­nal, a tuturor sarcinilor ce revin mişcării de femei, in lumina Tezelor din aprilie, a orientărilor si indicaţiilor secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In spiritul democraţiei mun­­citoreşti-revoluţionare, la ac­tualele adunări şi conferinţe de dare de seamă şi alegeri se fac cite trei propuneri de candidaturi pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al comitetului de fe­mei, iar numărul membrilor noilor comisii şi comitete ale femeilor va fi cu 30 la sută mai mare decit cel necesar, în acelaşi mod procedîndu­­se şi în cazul delegării can­didaţilor pentru conferinţa comunală, orăşenească şi mu­nicipală a femeilor. Pentru buna reuşită a ac­tualelor adunări generale şi conferinţe de dare de seamă şi alegeri ale organelor şi or­ganizaţiilor de femei este ne­cesar a se acţiona astfel in­cit să fie obţinută efectiv o îmbunătăţire substanţială a întregii activităţi politico-or­­ganizatorice şi cultural-edu­­cative, o creştere necontenită a contribuţiei mişcării de fe­mei din judeţul nostru la dezvoltarea ţării, la afirmarea patriei pe arena internaţio­nală. Elena NEGREANU, preşedinte al Comitetului Ju­deţean al Femeilor Sibiu Pag. 3 Tezele pentru Plenara C. C. al P. C. R. CALITATEA MUNCII=CALITATEA VIEŢII-9 o relaţie de maximă importanţă (Urmare din pag 1) Se apreciază, în Teze, că forţa dezvoltării, precum şi starea bunăstării noastre sta­m noi, izvorăşte din bogăţia de idei, din inepuizabila in­teligenţă, din ■ capacitatea de gindire a poporului muncitor, forţa care poate revoluţiona o stare de fapt Altfel spus, nu în afara sferei de muncă şi gindire trebuie căutat suc­cesul, ci în cantitatea şi ca­litatea muncii. Pentru că, aşa cum ni se rezervă drep­tul de a fi consultaţi în pro­blemele care privesc viitorul ţării, tot aşa avem obligaţia de a fi exemplari in munca noastră. Noi şi nu alţii tre­buie să lucrăm la propria bunăstare. Noul în muncă, in gindire înseamnă progres, adică bunăstare — calitate superioară, deci. ..Să acţio­năm cu hotărîre împotriva a tot ceea ce este vechi şi perimat, a ceea ce nu mai corespunde actualei etape şi să promovăm cu îndrăzneală noul" — remarca secretarul general al partidului. De în­ţeles că nu se poate vorbi de revoluţionarea unui mod de a gîndi şi a munci fără a schimba nimic în afara gîndirii şi muncii tare, fără capacitatea de a înţelege for­ţa transformatoare a noului. în societatea noastră exis­tă un larg cadru democraţic propice ridicării problemei.» ce frămîntă omul, colectivi­tatea şi de­formare a aces­tora in spiritul valorilor u­­manismului nostru socialist. Efortul consecvent şi necesi­tatea de a-l amplifica conti­nuu stă în grija fiecărei or­ganizaţii de partid, a fiecă­rui colectiv de muncă dorme de autodepăşire şi conştient că singura alternativă a bu­năstării este munca, efortul propriu, răspunderea cu care îşi priveşte şi îndeplineşte îndatoririle. Răspunderea pentru calitate este, de fapt, un stil de muncă activ, cu funcţie preventivă, capabil să activeze înzecit valorile şi să garanteze progresul so­cial şi să asigure nivelul de bunăstare spre care tindent. Calitatea muncii şi calitatea vieţii reprezintă, aşadar, un tot unitar, pentru a cărui a­­firmare nici un ci­ort nu poate fi considerat prea ma­re, ci dimpotrivă. Prin acţiuni ferme - recuperarea restantelor (Urmare din pag. 1) Cele aspecte. Accentele criti­ce şi autocritice la propria activitate n-au­ lipsit. Da, pregătirea şi execuţia repa­raţiilor nu s-a efectuat in condiţii corespunzătoare, lu­crărilor de reparaţii şi între­ţinere nu li s-a acordat un caracter preventiv, nu s-au asigurat piesele de schimb (în ciuda depăşirii planului la piese recondiţionate cu 764 mii lei) şi materialele necesare pentru executarea a­­cestora în cadrul duratei nor­mate. Pe de altă parte, ne stăruie în minte o frază­­angajament rostită de cineva cu ocazia unei adunări an­terioare şi care suna cam aşa: „Să ni se asigure, măcar o dată materiile prime în cantităţile şi la calitatea ne­cesare şi atunci vom de­monstre cu siguranţă de ce suntem­ în stare“. Is ton cu această mai ve­che afirmaţie, participanţii la dezbatere au apreciat ca, în condiţiile îmbunătăţirii a­­provizionării cu materii pri­me — prin sprijinul mai sub­stanţial al forului tutelar — restanţele vor putea fi recu­perate. în această direcţie au fost stabilite principalele di­recţii de acţiune, care vizea­ză mai buna organizare a producţiei, întronarea unui climat de severă disciplină, realizarea în cele mai bune condiţii a programului pre­gătirilor de iarnă. Este neîndoielnic că reali­zarea revirimentului mult do­rit de noi toţi la „Carbosîn* Copşa Mică presupune, Înain­te de toate, îmbunătăţirea ra­dicală a stilului şi metode­lor de muncă ale comitetul»»» de partid, comitetului sindi­catului şi consiliului oame­nilor muncii, coroborat cu soluţionarea grabnică şi *e­­fectivă a problemelor '«.ie privesc forurile tutelare. Măsuri şi direcţii de acţiune­­pentru perioada de stabulaţie (Urmare din pag. 1) vor cuprinde, în succesiunea stabilită de tehnologii, toate lucrările şi acţiunile ce vor fi executate pe durata unei zile. Programul de lucru, pre­cum şi raţiile furajere întoc­mite în conformitate cu te­ri­nţele unei hrăniri corespun­zătoare a animalelor vor­ fi afişate la loc vizibil. O altă direcţie a preocupă­rilor din fermele zootehnice va fi, in perioada imediat ur­mătoare, strîngerea şi depozi­tarea tuturor resurselor fura­jere aflate încă pe cimp. Un accent deosebit va fi pus pe transportul în subunităţile de animale a cocenilor de po­rumb şi a sfeclei şi guliilor furajere. Trăgînd învăţămin­tele corespunzătoare din anii trecuţi, va trebui acţionat­ău maximă responsabilitate pen­tru preluarea celor 10 000 t de tăieţei de sfeclă de la fa­bricile de zahăr nominalizate prin repartiţie p­in fondul central de furaje. în această ordine de idei se cere subli­niat faptul că se interzice consumul tăieţeilor în stare proaspătă, aceştia urmînd să fie insilozaţi in «motw rU eiocăfăi şi pai*. In toate sectoarele zooteh­­nice în care există utilaje pentru pregătit furaje se vor lua măsuri pentru buna funcţionare a acestora, în ve­derea asigurării condiţiilor pentru brocuirea furajelor (to­cat, melasat, drojduit, sara­murat). Controalele efectuate in ul­timele zile au demonstrat că încă nu peste tot s-a efectuat LA ZI In zootehnie pregătirea corespunzătoare a adăposturilor pentru asigura­rea unui microclimat adecvat. Se impun, deci, măsuri deo­sebite pentru etanşei­zarea grabnică a geamurilor şi u­­şilor, asigurarea funcţionării normale a sistemelor de ven­tilaţie (evitarea, pe această cale, a curenţilor de aer, umi­dităţii excesive şi concentrării de gaze nocive). Totodată, e­­chipe speciale alcătuite din membri cooperatori sau oa­meni ai muncii din alte sec­toare vor executa săptămînal, sub directa răspundere a pre­şedinţilor sau directorilor, igienizarea generală a adă­posturilor prin curăţire, dezir­­­fecţii, văruiri, evacuat şi transportat gunoi, eventuale reparaţii. In ceea ce priveşte asigu­­rarea sănătăţii animalelor, responsabilităţi sporite revin medicilor veterinari de la dispensarele din teritoriu, ca­re vor fi prezenți nemijlocit în fermele zootehnice, avind întreaga răspundere pentru verificarea, constatarea și a­­precierea nivelului de sănă­tate a efectivelor, precum și pentru efectuarea directă, îm­preună cu personalul de pro­fil, a tratamentelor adecvate, astfel incit pierderile prin mortalităţi şi sacrificări, de necesitate să scadă la mi­nim. în încheiere, interlocutorul nostru a subliniat din nou ne­cesitatea aducerii în adăpos­turi a animalelor în timpul nopţii, cu asigurarea unei fu­rajări suplimentare. In timpul zilei, animalele vor fi duse, cu prioritate, pe suprafețe­­le pe care s-a strîns porumbul, evitindu-se pășunatul pe te­renurile cultivate cu trifolie­­ne pentru evitarea eventuale­lor an­cafenne.

Next