Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1989 (Anul 41, nr. 9847-9923)

1989-06-27 / nr. 9920

B­urnai. dez- 5 Ta­­visul m­a­g­ritare. și să­piritul și e­­e. 20,40 lă (c). intern­atului jurnal. pro- U Pacea: «•olone ele 9; 15,45; La trei te“, 6­­0, 14; ieretu­­speeia- 11,30; Alice“. Inde­­rmări­­am“, p­­; 20. Pro­­ijiniţi-1 le 9­ ,45, 18; Jandar­mer­iţe- 11,30; rasiale: ite al 0; 16; „Para­­rele 11­­ „Premi­­i; 18; 20. M­­ loacele“, A:„Sin­orele E SUS, rre­le 16 II „Alt femeie“, I. [ULUI: Leutzer“, rele 17; lie, ora Artelor , verni­­,iei de arţinînd (Stic­h­­escu. nfonic­ţie, con­ic din mină va­rcuri, 28 în sala Stat din tirul or­­inice a sibiene dirijorul ei, solist Tomes­cu sint in­ 1 simfo­­de Cu- Poemul pentru sistă „Iz­­de Paul Simfonia Serbarea Christian­e, ora 10, nonicii de triu (str. nr. 2) va concertul camerale­i aminti­­am sint rări de tiu, Hans și Adal- Anul XII, nr. 9 920 Cînd toţi cetăţenii pun umărul Cetăţenii din Circumscripţia electorală municipală nr. 22 fac, an de an, dovada că sunt puternic racordaţi la toate de­mersurile edililor sibieni me­nite să confere municipiului reşedinţă de judeţ un plus de frumuseţe şi de prospeţime. Secretul reuşitei îl constituie mobilizarea şi _____________ participarea în­tregii colectivi­tăţi la acţiunile iniţiate de co­mitetul de cir­cumscripţie (preşedinte — Ioan Comşa, vicepreşedinte — Cornel Bugneriu, secretar — Stan Oprea),­­şi, nu în ultimul rînd, organizarea riguroasă a tuturor acţiunilor, fie că aces­tea privesc curăţenia şi înfru­museţarea perimetrului cir­cumscripţiei, buna întreţinere a instalaţiilor din inter­io­rul sau exteriorul locuinţelor, fie că este vorba de onorarea o­­bligaţiilor ce revin cetăţenilor în conformitate cu Legea nr. 1 din 1985. Avînd sprijinul deputatei Rita Drasser şi al Consiliului popular municipal, comitetul circumscripţiei a adus la cu­noştinţa cetăţenilor, încă de la începutul anului în curs, sar­­­cinile care revin circumscrip­ţiei într-o acţiune patriotică de cea mai mare importanţă: recuperarea materialelor refo­losibile şi redarea lor în cir­cuitul economic. Bine organi­zată, intens urmărită şi înde­aproape condusă, acţiunea s-a soldat cu rezultate notabile. Astfel, de la începutul acestui an s-au colectat şi predat la Lt.RV.MJJ Sibiu 27 830 kg fier vechi; 8 260 kg deşeuri de ___________ hîrtie şi 3 260 kg cioburi de sticlă. Ne face plăcere să-i e­­videnţiem pe cîţiva dintre fruntaşi: Gh. Marină (şef de sector), M. ————— Voiculescu, M. Man, I. Ploiaş, P. Ciolacu, P. Crăcea, M. Vesa, R. Boboloţ, M. Orendt, Gh. Hampu, D. Un­­gureanu, N. Totu, M. Hărşan, I. Ghişoiu, M Andrei, M Si­monis, I. Hanea, I. Florian, V. Biriş, I. Papuc, V. Moleşti, M. Neagu, I. Arcaş, N. Hău, I. Crăciun, A. Deak, I. Radu, I. Aivănesei şi alţii. Sunt, cu toţii, gospodari des­toinici, oameni inimoşi şi cu spirit de iniţiativă, care înţe­leg să-şi aducă la modul con­cret contribuţia la înfăptuirea tuturor acţiunilor care privesc mai buna gospodărire şi înfru­museţare a municipiului în ca­re trăiesc şi muncesc, la mate­rializarea unor sarcini cetăţe­neşti de mare valoare econo­mică. Mircea BIŢI) Din experienţa circumscripţiilor electorale Imagine parţială a depozitului pe verticală cu gestiune auto­mată pentru materiale semifabricate, S.D.V.-uri etc, recent dat in folosinţă la I.M.A. Sibiu Foto: Fred M­SS In loc de dialog cu cititorii Ilegalitatea are picioare foarte scurte! Cu puţin timp în urmă E.B. si M.M. din Sibiu, str. Mosco­va, ne-au sesizat unele aspecte referitoare la încălcarea regu­lilor elementare de convieţuire intre locatarii aceluiaşi imobil. La solicitarea noastră, cele se­sizat­ au fost verificate şi ana­lizate de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Muni­cipiului Sibiu care ne aduce la cunoştinţă cele ce urmează. „Locatarul Tărneanu Mihai a executat un garaj-magazie din PFL, inchizînd accesul coloca­tarilor la robinetul de apă din curte. Totodată, a blocat fe­reastra de la spălătoria comu­nă, aceasta nemaiputîndu-se a­­erisi şi lumina. Construcţia a fost executată fără autorizaţie şi fără consimţămîntul coloca­tarilor. La fel, locatarul Florea Teo­­fil deţine o copertină pentru garaj executată mai de mult, fără forme legale. Familia Flo­rea şi-a amenajat, din terasă, o bucătărie fără aviz E.P.C.F.L., consimţămînt şi autorizaţie de de­construcţie. Cele de mai sus au fost ana­lizate în biroul permanent al Comitetului Executiv al Consi­liului Popular al Municipiului ■Sibiu din 27.V.1986, hotărindu-se ca pentru amenajarea locuinţei familiei Florea să se prezinte o documentaţie pentru intrarea în legalitate, prin E.F.C.F.L. Sibiu. Pentru cele două garaje con-­­ str­uite de către tovarăşii Tău­neanu şi Florea, fără forme le­gale, s-au eliberat decizii de demolare. Demolarea se va fa­ce de către o întreprindere au­torizată, pe cheltuiala contra­venienţilor“. ... Aşadar, la fel ca minciu­na, ilegalitatea are picioare scurte, ba am spune că-i chiar oloagă. Atenţie, aşadar, căci “cine mai crede că se poate strecura printre... paragrafe şi... nebăgare de seamă se poate trezi în situaţia de a­­ plăti şi alte oale sparte cum o dovedeşte şi situaţia prezenta­tă prin intermediul acestui... trialog. în final, să le urăm tovară­şilor de la primărie mereu a­­ceeaşi promptitudine şi justă utilizare a puterii de decizie cu care au fost investiţi de socie­tate. Victor DOM SA I 4» In obiectiv, programele speciale (Urmare din pag. I) vă creează condiţii atît pentru realizarea planului de produc­ţie la care ne-am referit mai sus, cit şi pentru transpune­rea în practică a altei preve­deri importante din progra­mul special şi anume popu­larea cu peşte a tuturor a­­menajărilor de apă existente în unităţile agricole. De aceleaşi condiţii propice beneficiază un alt sector im­portant şi anume apicultura, prevederile programului spe­cial vizînd, în subsidiar, re­punerea în drepturi a acestei străvechi ocupaţii. După o perioadă de 2-3 ani, cind numărul de familii de albine a scăzut datorită unor cauze obiective, în pre­zent se face simţită o tendin­ţă de creştere a acestora. Ast­fel, faţă de recensămînt, la această dată numărul familii­lor de albine a crescut cu 3 000, fapt care constituie o bună bază de plecare pentru atingerea nivelurilor planifi­cate pentru anul 1990. De no­tat, însă, că o seamă de sec­toare înregistrează nerealizări, aşa cum este cazul gospodă­riilor populaţiei (— 8100 fa­milii) şi „alte unităţi socia­liste“ (— 830 familii). Faţă de această situaţie, reţinem pre­ocupările pentru livrarea a peste 3 000 măt­ci de la cres­cătoria specializată din Sibiu, Guşteriţa, peste 3 500 kg far­guri artificiali, acordarea de stimulente materiale şi diver­se produse medicamentoase ş.a. în vederea realizării inte­grate a producţiei de miere planificate, a practicării unei apicultori intensive, am reţi­­nut şi prezentăm două propu­neri demne de luat în seamă: înfiinţarea, în cadrul unei în­treprinderi agricole de stat, a unei ferme, iar în sectorul C.A.P. a unei asociaţii i­nter­­cooperatiste, ambele cu profil apicol, în ceea ce priveşte Progra­mul de transport cu atelaje si de creştere a animalelor de muncă, notăm realizarea numărului planificat de ca­baline şi atelaje la nivelul ju­deţului, prin creşterea puter­nică a numărului de cai de muncă în gospodăriile popu­laţiei.­­De subliniat că in a­­cest sector sunt îndeplinite prevederile şi la looi de mun­că şi atelaje). Cu toate aces­tea, în cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile agricole de stat există o sea­mă de nerealizări la aceste capitole, fapt care impune in­tensificarea preocupărilor pen­tru creşterea unui număr spo­rit de animale de muncă, cu influenţe favorabile asupra reducerii cheltuielilor făcute pentru diversele transporturi şi diminuarea consumului de carburanţi. Pr­in concluzie, se poate afir­ma că, deşi s-au obţinut une­le rezultate bune în materia­lizarea prevederilor progra­melor speciale din agricultura judeţului nostru, mai există încă şi neajunsuri care nu trebuie trecute cu vederea. Aşa cum afirmam cu un alt prilej, se impune o coordona­re riguroasă a tuturor resur­selor umane şi materiale din sectoarele vizate, un control atent asupra modului în care acţionează cei în cauză pen­tru îndeplinirea sarcinilor ca­re ie revin. Numai aşa pro­gramele speciale pot deveni cu adevărat ceea ce trebuie să fie: catalizatorul dezvoltă­rii puternice şi armonioase a agriculturii sibiene. TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 la panoul de onoare al întrecerii socialiste (Urmare din pag. 1) din plin şi permament contri­buţia la dezvoltarea econo­­mico-socială în profil terito­rial, potrivit obiectivelor ac­tualului plan cincinal. Abnegaţia colectivelor de oameni ai muncii din între­prinderile industriale ale ju­deţului se dovedeşte, de alt­fel, ca o trăsătură firească în marea competiţie pentru lu­crul bine făcut şi la timp, pe măsura condiţiilor create in anii socialismului. Aşa se ex­plic­ă faptul că, în această lu­nă, la nivelul judeţului, s-au adăugat noi realizări peste plan la producţia-marfă, ast­fel incit în ziua de 26 iunie sarcinile primului semestru au fost îndeplinite, cu descin­derea unei frumoase perspec­tive privind producţia supli­mentară din prima jumătate a omului, care va fi de peste 750 milioane lei. Experienţa dobîndită de co­lectivele fruntaşe în întrece­rea socialistă se are a fi consolidată şi generalizată, iar măsurile pe linia organi­zării şi modernizării produc­­ţiei şi a muncii trebuie să susţină permanent această an­gajare colectivă, pentru rlcit­­area realizărilor viitoare pe coordonatele tot mai înalte ale calităţii şi eficienţei. . Pentru martori mincinoşi - pedepse aspre Mărturia mincinoasă este fapta martorului c­are, intr-o cauză penală, civilă, discipli­nară sau în orice altă cauză în care se ascultă martor, fa­ce afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ceea ce ştie pri­vitor la împrejurările esenţia­le asupra cărora a fost între­bat. E­a face parte din cate­goria infracţiunilor care îm­piedică înfăptuirea justiţiei, fiind prevăzută de art. 260 al. 1 Cod penal şi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Martorii mincinoşi prezintă pericol social prin aceea că denaturează adevărul şi com­promit activitatea judiciară, putînd provoca pronunţarea tutor soluţii injuste. Prin in­criminarea unor astfel de fap­te se ocrotesc relaţiile socia­le, asigurindu-­se cunoaşterea adevărului de către organele care înfăptuiesc justiţia. în ultima perioadă s-a constatat că atît în activitatea noastră de cercetare penală, cît şi în faţa instanţei de judecată, li­nii indivizi încearcă să rela­teze fapte neconforme cu rea­litatea, să revină la declara­ţiile anterioare, fie la cererea unor persoane interesate în proces, fie dam motive mer­gantile, în reglementarea pe­­n­ală actuală, la art. 260 al. 2 Cod penal, se precizează că» „Fapta martorului ca«« face afirmații mincinoase nu se pedepsește dacă, in cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatu­lui, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunțat o hotârîre sau de a se fi dat o al­tă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, marto­rul îşi retrage mărturia“. A fost nevoie, nu de puţine ori, de intervenţia procurorului în şedinţele de judecată ca mar­torii să afle această preve­dere legală pentru a nu ajun­­ge să fie condamnaţi. Este cazul martorilor Stan Aurel din Sibiu (str Carpenului nr. 5), Bodea Viorica din Sibiu (str. Haiducului nr. 2, ap. 37, et. I) şi exemplele ar putea continua. în unele situaţii, nici chiar intervenţia procurorului nu a dat rezultate, cei ascultaţi în faţa instanţei , deşi au fost puşi în faţa unor probe de necontestat , continuind să mintă şi să susţină, aberant, fapte inexistente. Aşa este ca­zul martorilor Zelig Gheor­­g­he şi Mirela, soţ şi soţie, din oraşul Tălmac­iu (str. Nicolae Bă­­­r­escu nr. 21), foşti încap Să cunoaştem şi să respectăm legile ţării citaţi la întreprinderea „Firul Roşu“. Aceştia au fost pro­puşi ca martori de Fornoage Maricica din Sibiu (str. Gării nr. 29), care avea calitatea de pirită în dosarul civil 5290/ 1988 al­ Judecătoriei Sibiu, în care reclamanta Maicu Pa­­raschiva solicita obligarea a­­cesteia la restituirea sumei de 5 000 lei. Martorii Zelig au susţinut în instanţa civilă, fapt neconform cu realitatea, că au fost prezenţi, în prima duminică a lunii iunie 1988, la locuinţa lui Fornoage Ma­­ricica, unde aceasta i-ar fi dat s­uma de 5 000 lei recla­mantei Marcel. Stupoare pen­tru toată lumea, însă! La data precizată de către cei doi ..mincinoşi“, reclamanta nu se afla în Sibiu, ci în staţiunea balneară Băile Felix (judeţul Bihor) Acest fapt a fost ates­tat atît de o serie de mar­tori, de bună credinţă, au­diaţi în cauză şi care au fost in staţiune (în perioada 24 mai — 11 iunie 1988) cît și de două acte oficiale. Din a­­ceste acte rezultă că Marcu Par­aschiva figura in cartea de imobil a hotelului unde a fost cazată pe toată perioada pre­cizată și că nu a părăsit lo­ialitatea decit după data de 11 iunie 1988. Făcîndu-se cercetări pentru mărturie mincinoasă, procuro­rul le-a arătat celor doi mar­tori învinuirea care li se a­­duce, le-a explicat că pot să-şi retracteze declaraţiile minci­noase şi li s-a atras totodată atenţia asupra consecinţelor la care se expun. S-a stat cu aceştia de vorbă, ore întregi. Degeaba însă! Nu şi nu! „A­­devărul este cel declarat de către noi. Nu revenim asupra declaraţiilor iniţiale“ .Asemenea, fapte nu pot fi tolerate. Die lovesc in activi­tatea de justiţie, lovesc, în realitate, in orînduirea socia­lă, in ansamblul relaţiilor so­ciale, desfăşurarea normală a acestora fiind grav periclita­tă, atunci când nu mai este posibilă realizarea justiţiei. Prin sentinţa penală n­r. 1514 08.03.1989 a Judecătoriei Si­biu, inculpaţii au fost con­damnaţi la cîte 10 luni închi­soare la executarea în peni­tenciar. Să reţinem şi faptul că instanţa a aplicat cvorum­­sta­nţe atenuante făptaşi­lor pentru că, „în al 12-lea real“, aceştia au revenit la deeliva­­ţiile lor, susţinînd că, de fapt, nu au cunoscut nimic în cau­za civilă în care au depus mărturie mincinoasă. Această înxreapsă prezintă din avertis­ment pentru toţi cei care în­drăznesc să comport artă ac­tei de justiţie, pentru toţi cei ca­re ar fi tentaţi să săvârşească fapte su­miare.­­Vă veţi între­ba, poate, ce s-a întimplat c U Fornoage Maricica? în ce-o priveşte, se fac cercetări in­tr-un alt dosar, pentru nea­devărurile declarate urmînd a răspunde în faţa legii. Procuror Liviu Mircea POP

Next