Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1989 (Anul 41, nr. 9847-9923)
1989-06-27 / nr. 9920
Burnai. dez- 5 Tavisul magritare. și săpiritul și ee. 20,40 lă (c). internatului jurnal. pro- U Pacea: «•olone ele 9; 15,45; La trei te“, 60, 14; ieretuspeeia- 11,30; Alice“. Indermăriam“, p; 20. Proijiniţi-1 le 9 ,45, 18; Jandarmeriţe- 11,30; rasiale: ite al 0; 16; „Pararele 11 „Premii; 18; 20. M loacele“, A:„Sinorele E SUS, rrele 16 II „Alt femeie“, I. [ULUI: Leutzer“, rele 17; lie, ora Artelor , verni,iei de arţinînd (Stichescu. nfonicţie, conic din mină varcuri, 28 în sala Stat din tirul orinice a sibiene dirijorul ei, solist Tomescu sint in 1 simfode Cu- Poemul pentru sistă „Izde Paul Simfonia Serbarea Christiane, ora 10, nonicii de triu (str. nr. 2) va concertul cameralei amintiam sint rări de tiu, Hans și Adal- Anul XII, nr. 9 920 Cînd toţi cetăţenii pun umărul Cetăţenii din Circumscripţia electorală municipală nr. 22 fac, an de an, dovada că sunt puternic racordaţi la toate demersurile edililor sibieni menite să confere municipiului reşedinţă de judeţ un plus de frumuseţe şi de prospeţime. Secretul reuşitei îl constituie mobilizarea şi _____________ participarea întregii colectivităţi la acţiunile iniţiate de comitetul de circumscripţie (preşedinte — Ioan Comşa, vicepreşedinte — Cornel Bugneriu, secretar — Stan Oprea),şi, nu în ultimul rînd, organizarea riguroasă a tuturor acţiunilor, fie că acestea privesc curăţenia şi înfrumuseţarea perimetrului circumscripţiei, buna întreţinere a instalaţiilor din interiorul sau exteriorul locuinţelor, fie că este vorba de onorarea obligaţiilor ce revin cetăţenilor în conformitate cu Legea nr. 1 din 1985. Avînd sprijinul deputatei Rita Drasser şi al Consiliului popular municipal, comitetul circumscripţiei a adus la cunoştinţa cetăţenilor, încă de la începutul anului în curs, sarcinile care revin circumscripţiei într-o acţiune patriotică de cea mai mare importanţă: recuperarea materialelor refolosibile şi redarea lor în circuitul economic. Bine organizată, intens urmărită şi îndeaproape condusă, acţiunea s-a soldat cu rezultate notabile. Astfel, de la începutul acestui an s-au colectat şi predat la Lt.RV.MJJ Sibiu 27 830 kg fier vechi; 8 260 kg deşeuri de ___________ hîrtie şi 3 260 kg cioburi de sticlă. Ne face plăcere să-i evidenţiem pe cîţiva dintre fruntaşi: Gh. Marină (şef de sector), M. ————— Voiculescu, M. Man, I. Ploiaş, P. Ciolacu, P. Crăcea, M. Vesa, R. Boboloţ, M. Orendt, Gh. Hampu, D. Ungureanu, N. Totu, M. Hărşan, I. Ghişoiu, M Andrei, M Simonis, I. Hanea, I. Florian, V. Biriş, I. Papuc, V. Moleşti, M. Neagu, I. Arcaş, N. Hău, I. Crăciun, A. Deak, I. Radu, I. Aivănesei şi alţii. Sunt, cu toţii, gospodari destoinici, oameni inimoşi şi cu spirit de iniţiativă, care înţeleg să-şi aducă la modul concret contribuţia la înfăptuirea tuturor acţiunilor care privesc mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului în care trăiesc şi muncesc, la materializarea unor sarcini cetăţeneşti de mare valoare economică. Mircea BIŢI) Din experienţa circumscripţiilor electorale Imagine parţială a depozitului pe verticală cu gestiune automată pentru materiale semifabricate, S.D.V.-uri etc, recent dat in folosinţă la I.M.A. Sibiu Foto: Fred MSS In loc de dialog cu cititorii Ilegalitatea are picioare foarte scurte! Cu puţin timp în urmă E.B. si M.M. din Sibiu, str. Moscova, ne-au sesizat unele aspecte referitoare la încălcarea regulilor elementare de convieţuire intre locatarii aceluiaşi imobil. La solicitarea noastră, cele sesizat au fost verificate şi analizate de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Sibiu care ne aduce la cunoştinţă cele ce urmează. „Locatarul Tărneanu Mihai a executat un garaj-magazie din PFL, inchizînd accesul colocatarilor la robinetul de apă din curte. Totodată, a blocat fereastra de la spălătoria comună, aceasta nemaiputîndu-se aerisi şi lumina. Construcţia a fost executată fără autorizaţie şi fără consimţămîntul colocatarilor. La fel, locatarul Florea Teofil deţine o copertină pentru garaj executată mai de mult, fără forme legale. Familia Florea şi-a amenajat, din terasă, o bucătărie fără aviz E.P.C.F.L., consimţămînt şi autorizaţie de deconstrucţie. Cele de mai sus au fost analizate în biroul permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului ■Sibiu din 27.V.1986, hotărindu-se ca pentru amenajarea locuinţei familiei Florea să se prezinte o documentaţie pentru intrarea în legalitate, prin E.F.C.F.L. Sibiu. Pentru cele două garaje con- struite de către tovarăşii Tăuneanu şi Florea, fără forme legale, s-au eliberat decizii de demolare. Demolarea se va face de către o întreprindere autorizată, pe cheltuiala contravenienţilor“. ... Aşadar, la fel ca minciuna, ilegalitatea are picioare scurte, ba am spune că-i chiar oloagă. Atenţie, aşadar, căci “cine mai crede că se poate strecura printre... paragrafe şi... nebăgare de seamă se poate trezi în situaţia de a plăti şi alte oale sparte cum o dovedeşte şi situaţia prezentată prin intermediul acestui... trialog. în final, să le urăm tovarăşilor de la primărie mereu aceeaşi promptitudine şi justă utilizare a puterii de decizie cu care au fost investiţi de societate. Victor DOM SA I 4» In obiectiv, programele speciale (Urmare din pag. I) vă creează condiţii atît pentru realizarea planului de producţie la care ne-am referit mai sus, cit şi pentru transpunerea în practică a altei prevederi importante din programul special şi anume popularea cu peşte a tuturor amenajărilor de apă existente în unităţile agricole. De aceleaşi condiţii propice beneficiază un alt sector important şi anume apicultura, prevederile programului special vizînd, în subsidiar, repunerea în drepturi a acestei străvechi ocupaţii. După o perioadă de 2-3 ani, cind numărul de familii de albine a scăzut datorită unor cauze obiective, în prezent se face simţită o tendinţă de creştere a acestora. Astfel, faţă de recensămînt, la această dată numărul familiilor de albine a crescut cu 3 000, fapt care constituie o bună bază de plecare pentru atingerea nivelurilor planificate pentru anul 1990. De notat, însă, că o seamă de sectoare înregistrează nerealizări, aşa cum este cazul gospodăriilor populaţiei (— 8100 familii) şi „alte unităţi socialiste“ (— 830 familii). Faţă de această situaţie, reţinem preocupările pentru livrarea a peste 3 000 mătci de la crescătoria specializată din Sibiu, Guşteriţa, peste 3 500 kg farguri artificiali, acordarea de stimulente materiale şi diverse produse medicamentoase ş.a. în vederea realizării integrate a producţiei de miere planificate, a practicării unei apicultori intensive, am reţinut şi prezentăm două propuneri demne de luat în seamă: înfiinţarea, în cadrul unei întreprinderi agricole de stat, a unei ferme, iar în sectorul C.A.P. a unei asociaţii intercooperatiste, ambele cu profil apicol, în ceea ce priveşte Programul de transport cu atelaje si de creştere a animalelor de muncă, notăm realizarea numărului planificat de cabaline şi atelaje la nivelul judeţului, prin creşterea puternică a numărului de cai de muncă în gospodăriile populaţiei.De subliniat că in acest sector sunt îndeplinite prevederile şi la looi de muncă şi atelaje). Cu toate acestea, în cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile agricole de stat există o seamă de nerealizări la aceste capitole, fapt care impune intensificarea preocupărilor pentru creşterea unui număr sporit de animale de muncă, cu influenţe favorabile asupra reducerii cheltuielilor făcute pentru diversele transporturi şi diminuarea consumului de carburanţi. Prin concluzie, se poate afirma că, deşi s-au obţinut unele rezultate bune în materializarea prevederilor programelor speciale din agricultura judeţului nostru, mai există încă şi neajunsuri care nu trebuie trecute cu vederea. Aşa cum afirmam cu un alt prilej, se impune o coordonare riguroasă a tuturor resurselor umane şi materiale din sectoarele vizate, un control atent asupra modului în care acţionează cei în cauză pentru îndeplinirea sarcinilor care ie revin. Numai aşa programele speciale pot deveni cu adevărat ceea ce trebuie să fie: catalizatorul dezvoltării puternice şi armonioase a agriculturii sibiene. TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 la panoul de onoare al întrecerii socialiste (Urmare din pag. 1) din plin şi permament contribuţia la dezvoltarea economico-socială în profil teritorial, potrivit obiectivelor actualului plan cincinal. Abnegaţia colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale judeţului se dovedeşte, de altfel, ca o trăsătură firească în marea competiţie pentru lucrul bine făcut şi la timp, pe măsura condiţiilor create in anii socialismului. Aşa se explică faptul că, în această lună, la nivelul judeţului, s-au adăugat noi realizări peste plan la producţia-marfă, astfel incit în ziua de 26 iunie sarcinile primului semestru au fost îndeplinite, cu descinderea unei frumoase perspective privind producţia suplimentară din prima jumătate a omului, care va fi de peste 750 milioane lei. Experienţa dobîndită de colectivele fruntaşe în întrecerea socialistă se are a fi consolidată şi generalizată, iar măsurile pe linia organizării şi modernizării producţiei şi a muncii trebuie să susţină permanent această angajare colectivă, pentru rlcitarea realizărilor viitoare pe coordonatele tot mai înalte ale calităţii şi eficienţei. . Pentru martori mincinoşi - pedepse aspre Mărturia mincinoasă este fapta martorului care, intr-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martor, face afirmaţii mincinoase, ori nu spune tot ceea ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat. Ea face parte din categoria infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei, fiind prevăzută de art. 260 al. 1 Cod penal şi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Martorii mincinoşi prezintă pericol social prin aceea că denaturează adevărul şi compromit activitatea judiciară, putînd provoca pronunţarea tutor soluţii injuste. Prin incriminarea unor astfel de fapte se ocrotesc relaţiile sociale, asigurindu-se cunoaşterea adevărului de către organele care înfăptuiesc justiţia. în ultima perioadă s-a constatat că atît în activitatea noastră de cercetare penală, cît şi în faţa instanţei de judecată, linii indivizi încearcă să relateze fapte neconforme cu realitatea, să revină la declaraţiile anterioare, fie la cererea unor persoane interesate în proces, fie dam motive mergantile, în reglementarea penală actuală, la art. 260 al. 2 Cod penal, se precizează că» „Fapta martorului ca«« face afirmații mincinoase nu se pedepsește dacă, in cauzele penale mai înainte de a se produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele mai înainte de a se fi pronunțat o hotârîre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia“. A fost nevoie, nu de puţine ori, de intervenţia procurorului în şedinţele de judecată ca martorii să afle această prevedere legală pentru a nu ajunge să fie condamnaţi. Este cazul martorilor Stan Aurel din Sibiu (str Carpenului nr. 5), Bodea Viorica din Sibiu (str. Haiducului nr. 2, ap. 37, et. I) şi exemplele ar putea continua. în unele situaţii, nici chiar intervenţia procurorului nu a dat rezultate, cei ascultaţi în faţa instanţei , deşi au fost puşi în faţa unor probe de necontestat , continuind să mintă şi să susţină, aberant, fapte inexistente. Aşa este cazul martorilor Zelig Gheorghe şi Mirela, soţ şi soţie, din oraşul Tălmaciu (str. Nicolae Bărescu nr. 21), foşti încap Să cunoaştem şi să respectăm legile ţării citaţi la întreprinderea „Firul Roşu“. Aceştia au fost propuşi ca martori de Fornoage Maricica din Sibiu (str. Gării nr. 29), care avea calitatea de pirită în dosarul civil 5290/ 1988 al Judecătoriei Sibiu, în care reclamanta Maicu Paraschiva solicita obligarea acesteia la restituirea sumei de 5 000 lei. Martorii Zelig au susţinut în instanţa civilă, fapt neconform cu realitatea, că au fost prezenţi, în prima duminică a lunii iunie 1988, la locuinţa lui Fornoage Maricica, unde aceasta i-ar fi dat suma de 5 000 lei reclamantei Marcel. Stupoare pentru toată lumea, însă! La data precizată de către cei doi ..mincinoşi“, reclamanta nu se afla în Sibiu, ci în staţiunea balneară Băile Felix (judeţul Bihor) Acest fapt a fost atestat atît de o serie de martori, de bună credinţă, audiaţi în cauză şi care au fost in staţiune (în perioada 24 mai — 11 iunie 1988) cît și de două acte oficiale. Din aceste acte rezultă că Marcu Paraschiva figura in cartea de imobil a hotelului unde a fost cazată pe toată perioada precizată și că nu a părăsit loialitatea decit după data de 11 iunie 1988. Făcîndu-se cercetări pentru mărturie mincinoasă, procurorul le-a arătat celor doi martori învinuirea care li se aduce, le-a explicat că pot să-şi retracteze declaraţiile mincinoase şi li s-a atras totodată atenţia asupra consecinţelor la care se expun. S-a stat cu aceştia de vorbă, ore întregi. Degeaba însă! Nu şi nu! „Adevărul este cel declarat de către noi. Nu revenim asupra declaraţiilor iniţiale“ .Asemenea, fapte nu pot fi tolerate. Die lovesc in activitatea de justiţie, lovesc, în realitate, in orînduirea socială, in ansamblul relaţiilor sociale, desfăşurarea normală a acestora fiind grav periclitată, atunci când nu mai este posibilă realizarea justiţiei. Prin sentinţa penală nr. 1514 08.03.1989 a Judecătoriei Sibiu, inculpaţii au fost condamnaţi la cîte 10 luni închisoare la executarea în penitenciar. Să reţinem şi faptul că instanţa a aplicat cvorumstanţe atenuante făptaşilor pentru că, „în al 12-lea real“, aceştia au revenit la deelivaţiile lor, susţinînd că, de fapt, nu au cunoscut nimic în cauza civilă în care au depus mărturie mincinoasă. Această înxreapsă prezintă din avertisment pentru toţi cei care îndrăznesc să comport artă actei de justiţie, pentru toţi cei care ar fi tentaţi să săvârşească fapte sumiare.Vă veţi întreba, poate, ce s-a întimplat c U Fornoage Maricica? în ce-o priveşte, se fac cercetări intr-un alt dosar, pentru neadevărurile declarate urmînd a răspunde în faţa legii. Procuror Liviu Mircea POP