Tribuna, februarie 2000 (Anul 116, nr. 2711-2735)

2000-02-01 / nr. 2711

1 februarie 2000 Tribuna culturală Pagina 3 Universitatea “Lucian Blaga” an al progresului: "A investi in educaţie înseamnă a investi în viitor" în articolul de ieri referitor la reuniunea academică găzduită de Universitatea “Lucian Blaga” enunţam un imperativ al progresului potrivit căruia “a investi în educaţie înseamnă a investi în viitor”. Formularea aparţine Excelenţei Sale Harald Gehrig, consul general al Republicii Federale Germania la Sibiu, un mare prieten şi susţinător al Universităţii noastre. Domnia-sa aprecia în termeni superlativi obţinerea de către instituţia academică sibiană a Diplomei de excelenţă pentru performanţe deosebite în promovarea Reformei, diplomă conferită de Ministerul Educaţiei Naţionale. Meritul decernării unei astfel de distincţii - accentua oaspetele - este cu atât mai mare cu cât rezultatele care au stat la baza nominalizării Universităţii noastre au fost obţinute cu mijloace materiale reduse. Un subiect fierbinte al întrunirii l-a constituit hotărârea ministrului Educaţiei Naţionale, prof.univ.dr. Andrei Marga, de a-şi da demisia din fruntea instituţiei, act de demnitate generat de asumarea responsabilă şi gravă a calităţii de ministru. Referindu-se la acest subiect, consulul general preciza că ministrul Andrei Marga este considerat în Germania drept “promotorul principal al Reformei în România”, dovadă fiind numeroasele acorduri şi contacte academice încheiate în ultimii ani între universităţi din România şi Germania. Pornind de la adevărul conform căruia tinerii reprezintă viitorul unei ţări, domnia-sa accentua ideea potrivit căreia “a investi în educaţie înseamnă a investi în viitorul ţării”. La rândul său, prof.univ.dr. Constantin Brătianu, director general al Direcţiei învăţământ Superior Cercetare Ştiinţifică din Ministerul Educaţiei Naţionale, a enunţat o altă formă de ierarhie universitară ce se impune în lumea academică, ierarhie ce are în vedere bogăţia şi nu mărimea unei universităţi. De aici derivă şi rolul mare, esenţial al rectorului unei universităţi ale cărui calităţi au fost rezumate prin atributele de­ vizionar, om carismatic, cu imaginaţie şi cu intuiţie, animat întotdeauna de o atitudine pozitivă şi cu reale virtuţi managerile. Astăzi, mai mult ca oricând, destinul şi viitorul unei universităţi depinde de un astfel de om. în context, oasp­etele s-a referit la dimensiunea internaţională pe care a atins-o Universitatea noastră, dimensiune care o situează pe primul loc în ţară în acest proces concretizat în acorduri şi contacte academice, schimburi de profesori şi studenţi, crearea de centre de cooperare, schimburi ştiinţifice şi culturale cu 84 de universităţi din 34 de ţări ale lumii, de toate acestea beneficiind întreaga comunitate sibiană şi, implicit, întreaga ţară. Ion Onie NEMEŞ ''l/Îtiu! 2000 - $mil Érmesen" ((incur* Naţional de Poezie Consiliul Judeţean Alba, Primăria municipiului Alba Iulia, Inspectoratul pentru Cultură şi Biblioteca Jude­ţeană “Lucian Blaga” din Alba Iulia organizează Concursul Naţional de Poezie “Anul 2000 - Anul Eminescu”, cu tema “Sen­timentul valorii prin Emi­nescu”. Scopul concursului porneşte de la premisa fe­lului în care fiecare gene­raţie îşi lasă pecetea since­rităţii pe rostirea numelui său binecuvântat - Emines­cu. Perioada de desfăşurare este 1 februarie-15 septem­brie 2000. La concurs pot participa toţi creatorii in­diferent de vârstă şi apar­tenenţă la uniuni de creaţie, societăţi culturale etc. Creaţiile vor fi trimise pe adresa: Biblioteca Judeţea­nă “Lucian Blaga”, Alba Iulia, str. Trandafirilor nr.22, cod poştal 2500, până la data de 15 sep­tembrie. Fiecare plic va fi însoţit de un motto cu menţiunea: Pentru con­cursul de poezie “Anul 2000 - Anul Eminescu”. Juriul va fi format din critici literari, oameni de cultură din instituţiile or­ganizatoare, scriitori. Vor fi acordate premii, iar lucrările acceptate de juriu vor fi publicate sub forma unei antologii literare. Ion Onuc NEMEȘ MIHAI EMINESCU 1850- 1889 Studenţii-actori sibieni, in plină activitate După cum bine se ştie, cursurile Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu au fost reluate, luni 24 ianuarie, după o scurtă vacanţă de iarnă. De bună voie, studenţii Catedrei de Artă Teatrală şi-au reluat preocupările încă din 10 ianuarie 2000, ei pregătindu-şi examenele de actorie şi în acelaşi timp având intenţia de a prezenta dou­ă recitaluri cu public. Astfel, în luna februarie ei vor susţine un moment artistic în limba franceză în faţa delegaţiei din Rennes (Franţa), oraş înfrăţit cu Sibiul. “Recitalul va fi prezentat în cinstea delegaţiei franceze, pentru oaspeţii Sibiului, care întorc vizita sibienilor din toamna anului trecut, când cele două localităţi au semnat protocolul de înfrăţire”, ne-a declarat actorul Virgil Flonda, profesor la Catedra de Artă Teatrală a Universităţii sibiene. Aceeaşi sursă ne-a informat că, împreună cu studenţii, “vom răspunde solicitării Universităţii, în luna februarie, când va avea loc prima întâlnire a prietenilor Universităţii “Lucian Blaga, în organizarea Rectoratului Universităţii, întâlniri ce se vor desfăşura lunar. Noi vom deschide acest eveniment cu un recital ce va cuprinde versuri ale unor mari poeţi români care în gândurile şi poemele lor au surprins cronologic secvenţe de pe meleaguri sibiene”. în acelaşi context, am aflat că parte din studenţi sunt în pregătirea unor spectacole în limba engleză şi franceză,­ spectacole ce vor fi prezentate în cadrul unor festivaluri internaţionale, despre care vom informa la momentul potrivit. Pali VECSEI Telegraful Român, n­r. 1-4, 2000 Primele numere din acest an ale Foii editate de Arhi­episcopia Ortodoxă Română a Sibiului ne oferă spre lectură articole de interes şi de ţinută intelectuală. Spicuim din sumar: O sută cincizeci de ani de Eminescu după Eminescu fdr. Antonie, mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Mara­mureşului), 2000 - An al Marelui Jubileu (Visarion Răşi­­năreanu, episcop-vicar Sibiu). Un episod petrecut în urmă cu 400 de ani în legătură cu precursorul Unirii, Mihai Vi­teazul (pr. prof. dr. Nicolae Neaga). Aspectul teologic al personalităţii lui Dimitrie Cantemir (student teolog Ştefan Tom­a), Contribuţia ASTREI la viaţa economică (Şt. Munteanu - Săcele), Martirele ortodoxiei în Transilvania secolului al XVIII-lea (Claudia Dumitriu), Colegiul Na­ţional “Gh. Lazăr” la 80 de ani de învăţământ românesc (prof. Vasile Mihai Câmpeanu) Mihai Eminescu şi Anton Pann (Graţian Jucan). Mai bogată ca de obicei este rubrica “Semnalămi” în care Antonie P. ne propune câteva repere editoriale: “Pe treptele slujirii creştine” de pe Prea Fericitul Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, “Despre Dumnezeiescul Har” de P.C. arhim. Dosoftei Mora­­riu, “Sfântul Serafim de Sarov” de arhim. Ioanichie Bălan, “Dimineaţa învierii” de Theodor Damian, “Luntrea lui Ca­ron” de Lucian Blaga, “Comentariu la Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteianul” de ierom. Sebastian Paşcanu, îmi permit se citez un pasaj din articolul-omagiu închinat lui Mihai Eminescu: “Eminescu este al tuturor timpurilor şi, precum toate timpurile îl vor iubi, tot aşa va păstra pentru toate timpurile secvenţe de taine din creaţia lui, care se vor revela pe rând, tuturor generaţiilor, una după alta (...) Eminescu, cel trimis din zonele inefabile de sălăşluire a Fiinţei, şi-a ales limba română ca să poată spune lumii ceva despre frumuseţea originară. E numitorul comun al sufletului poetic al neamului românesc. E darul românilor făcut universului, rostirea în limba stelelor şi a spaţiilor infinite, în limba Eminescu, în limba română”. Cn.i.d. Presa sibiană Din nou sibienii, dornici să afle ora exactă - vrând, nevrând - vor trebui să întoarcă privirea spre orologiile turnurilor învecinate (ale bisericilor catolice sau evanghelice!), căci arătătoarele ceasului (cu patru feţe!), aparţinând Turnului Sfatului, indică timpul... anapoda! Nu este semnalizată, pentru prima oară, prin mass-me­­­dia, funcţionarea defectuoasă a acestui indicator de timp. Şi totuşi, edilii par a nu fi prea interesaţi în a acorda ceasului buclucaş asistenţa necesară din partea unui specialist. Aşadar, deocamdată... NU mai fiţi cu ochii pe el! Text­ul foto: Fred M­SS Lauri pentru şcoala muzicală sibiană Cristina Marcu - doua premii la concurs­ul "Teul Constcmtinescu" în organizarea Ministerului Culturii, Consiliului Judeţean Prahova, a Muzeului Memorial “Paul Constantinescu”, a filarmonicii cu acelaşi nume şi a Muzeului Naţional “George Enescu” din Bucureşti, la Ploieşti s-au derulat activităţile prestigiosului concurs naţional de interpretare muzicală “Paul Constantinescu”, ediţia a V-a. Confirmând rezultatele strălucite obţinute în descoperirea de tinere talente la disciplina canto şi în consolidarea prestigiului şcolii muzicale sibiene, reputata profesoară Crina Popovici a reuşit să propulseze, din nou, o tânără speranţă a canto-ului românesc, pe podiumul de premiere al unui concurs de anvergură naţională. Eleva domniei sale, Cristina Marcu, de la Liceul de Artă Sibiu, secţia canto, clasa a XI-a, a obţinut două importante premii la Concursul Naţional de Interpretare Muzicală “Paul Constantinescu”. Este vorba de Premiul al II-lea al concursului şi de Premiul Special al Societăţii “George Enescu”, din Statele Unite ale Americii. Vom reveni. Traian RUSU Cine doreşte distrugerea Sibiului? I. La sfârşitul secolului al XX-lea, Sibiul “era încă o lo­calitate modestă, cu caracter rural şi meşteşugăresc (...). Partea cea mai veche a aşezării se afla în “Oraşul de Jos”, de-a lungul actualelor străzi a Mai şi Faurului (...). “Oraşul de Sus” a început să se contureze, între 1191 şi 1224, pe platoul unde coloniştii (saşi - n.n.) au ridicat o bazilică în stil romanic”. (Am citat din “Sibiu - ghid cultural-artistic” de Al. Avram şi V. Crişan). Ei, bine, după aproape 900 de ani - timp în care oraşul a rezistat atacurilor devastatoa­re ale barbarilor, molimelor,­­ calamităţilor naturale, incen-­­ diilor­­ în prezent, trece prin cel mai greu moment al existenţei sale: pericolul de a fi distrus de nepăsarea, prostia sau (şi)reaua-intenţie a oamenilor. Deşi, har Domnului, nu ducem lipsă de specialişti de toate calibrele, arhitecţii fiind aproape egali ca număr cu coloneii, nu s-a elaborat o strategie unică pentru salvarea patrimo­niului imobil al Sibiului, opiniile fiind împărţite şi, nu o dată, divergente. Iar, în vreme ce discuţiile nu contenesc, rezervaţia de arhitectură (una dintre cele mai valoroase din Europa) se duce de râpă. Un prim “nod al discordiei” îl constituie problema vânzării sau nu a locuinţelor şi a spaţiilor comerciale situate în imobile ,monumente istorice. Or, pentru cine vrea să respecte legislaţia în vigoare, situaţia-i limpede şi nu lasă loc la interpretări. Hotărârea de Guvern nr.­ 1 din 29 ianuarie 1997 stipu- I lează că “monumentele istorice şi din patrimoniul cultural­­ naţional sunt cele aflate în evidenţa aprobată de Comisia ■ Naţională a Monumentelor Istorice”. Ordonanţa Guvernului­­ nr.68 din 24 august 1994 (devenită Legea 41/1995) spune­­ că “monumentele istorice și bunurile imobile clasate aflate­­ în proprietatea publică sunt inalienabile, înstrăinarea aces- ■ tora cu orice titlu sau pe orice cale este lovită de nulitate J ____________, absolută”. Mai departe, Or­­­ dinul ministrului Culturii­­ nr.4277 din 16 iulie 1997 pre- ■ cizează metodologia contes-­­ taţiilor privind lista monumentelor istorice, contestaţii ale I “chiriaşilor locatari în case naţionalizate sau persoane ju-­­­ridice chiriaşi în spaţii comerciale din clădiri monumente ■ istorice”, respectiva metodologie urmând să se aplice “şi­­ clădirilor aflate în patrimoniul rezervaţiei istorice a lo­­r calităţii, dar nenominalizate în lista monumentelor istorice”.­­ în concluzie, rezultă că vânzările efectuate până în prezent ■ sunt ilegale, iar cei care au devenit proprietari au efectuat­­ numeroase modificări neautorizate, cu consecinţe grave atât­­ asupra stabilităţii clădirilor, cât şi a aspectului urban. (va urma)­­ Silvia BOIA I N.I. DOBRA ! Iricic Io baionetă I

Next