Tribuna, martie 2000 (Anul 116, nr. 2736-2763)

2000-03-01 / nr. 2736

1 martie 2000----------­ Tribuna culturală ^pagina: r "ICA­R" - o A­SOCIA­TIE­­ CULTURALĂ DINAMICĂ ♦ dialog cu Lăcrămioara MORARU, preşedinta Asociaţiei ICAR ♦ Lăcrămioara Moraru are 23 de ani. Este absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu, îşi dă masteratul în management cu teza "Evaluarea calităţii proiectelor culturale"- evaluarea proiectului realizat de Institutul European pentru itinerarii culturale al Consiliului Europei, respectiv itinerariul cultural "Sibiu - 8 decenii de istorie urbană". A primit două burse: una din partea Ministerului Culturii din Luxemburg şi alta din partea Consiliului Europei, pentru a realiza un studiu comparativ între itinerariile culturale luxemburgheze şi cele din România, proiect care urmăreşte dezvoltarea turismului cultural şi în ţara noastră, în acest sens urmează să efectueze un stagiu de 3 luni (perioada aprilie-iunie 2000) la Institutul pentru itinerarii culturale din Luxemburg. - Lăcrămioara, îţi propun să intrăm direct în subiect: ce este şi cu ce se ocupă Asociaţia sibiană "ICAR" ? - "ICAR" România este o Asociaţie culturală de tineret, care a luat fiinţă în decembrie 1997. Din cauza criteriilor exigente folosite la acceptarea membrilor, unii ne consideră şi azi o organizaţie exclusivistă. Nu este adevărat! Nu suntem exclusivişti, dorim doar printre noi, tineri talentaţi, serioşi, inventivi şi cu un potenţial deosebit, pentru a putea realiza împreună ceea ce ne-am propus la înfiinţare - promovarea valorilor democratice autentice în paralel cu un act cultural de calitate, dinamizarea vieţii culturale şi asociative a tinerilor, promovarea drepturilor omului şi ale minorităţilor etnice şi religioase, a toleranţei şi comunicării interculturale, combaterea discriminării de orice fel. în prezent, ICAR desfăşoară proiecte în următoarele domenii: educaţie civică, cultură, dezvoltarea comunitară şi turism cul­tural. Sloganul nostru este: "Tinerii pot schimba lumea. Dacă nu noi, atunci cine?" - obiectiv pentru care încurajăm voluntariatul, schimburile de tineret şi promovarea tinerilor talentaţi. Iată de ce, nu întâmplător, membrii asociaţiei noastre sunt cei care au câştigat în ultimii ani multe premii la competiţiile studenţeşti, precum: "Colocviul naţional «Mihai Eminescu» de la Iaşi, "Colocviul «Lucian Blaga» de la Sibiu" etc. în acest context, cu permisiunea dv., aş nominaliza aici realizările remarcabile ale membrilor noştri Radu Vancu, d-na Maria Bedreagă, Nicolae Ologeanu, Camelia Gligorea, Ovidiu Baron.­­ Unde vă pot contacta cei interesaţi şi care a fost prima acţiune organizată de ICAR România?­­ ICAR România are sediul central la Sibiu şi filiale în Braşov, Galaţi, Craiova, Cluj-Napoca, Suceava şi Deva. Asociaţia s-a înfiinţat la iniţiativa câtorva studenţi de la specializarea Franceză a Facultăţii de Litere din cadrul ULB Sibiu, care doreau să monteze o piesă de teatru în limba franceză. Aşa a apărut trupa de teatru ICAR care a jucat "Preţioasele ridicole"de Moliere, pe scenele teatrelor din Sibiu şi Târgu Mureş. De fapt, prima noastră acţiune de care ne vom aminti întotdeauna cu drag, a fost simpozionul "îndepărtarea de religie -problema de credință sau de cu­lt religios", în cadrul căruia, alături de 11 profesori universitari din 6 domenii, am dezbătut poziţia tânărului vizavi de religie şi cult, care a conturat primul nostru proiect, intitulat "cei de lângă noi". • Ce manifestări aţi organizat în continuare?­­ După aceste prime ieşiri în public ne-am pus serios pe treabă, organizând: serate culturale «Les folies de la francophonie», concursul de ortografie și gramatică franceză (aflat la a lll-a ediţie), un seminar pe tema francofoniei, proiectul "Unitate în diversitate", "Zilele păcii", concursul naţional de eseuri "Emil Cioran - Amurgul gândurilor'', cafeneaua literară ICAR, seminarul "Comunicare şi relaţii publice: ONG-uri, administraţia locală, mass-media", Cinemateca ICAR, inaugurarea campaniei Consiliului Europei "Europa - un patrimoniu comun" şi multe altele.­­ Lăcrămioara, ce proiecte derulaţi la ora actuală? - în prezent, derulăm un parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sibiu, în vederea prevenirii consumului de droguri în rândul tinerilor. Pregătim schimburi de tineri cu organizaţii din Ungaria, Luxemburg, Suedia şi Norvegia. Printr-un plan strategic, asemănător celui folosit în Luxemburg, dorim să punem în valoare itinerariul cultural "Sibiu - 8 decenii de istorie urbană". Facem pregătiri intense pentru seminarul internaţional "Democraţie şi identitate europeană", care se va desfăşura în august 2000, cu o finanţare din partea Ministerului Tineretului şi Sportului. La sugestia Primăriei Sibiu de a iniţia colaborări cu ONG-uri din oraşe europene care doresc să se înfrăţească cu Sibiul, organizăm, tot în acest an, un "Târg internaţional de ONG-uri", în colaborare cu Direcţia de Tineret a judeţului Sibiu, în intervalul 9-11 martie 2000, cu sprijinul MTS şi al Băncii Populare Excelsior, vom derula proiectul "împreună" care va reuni la masa dialogului reprezentanţi ai minorităţilor etnice din judeţul Sibiu şi ai autorităţilor publice locale şi centrale, precum şi reprezentanţi ai ONG-urilor care militează pentru apărarea drepturilor omului. Un alt proiect­­pe care-l vom materializa în curând) îşi propune să creeze la Sibiu un INFO-CENTER - "Centru de Informare şi Consiliere pentru Tineri". Obiectivul major al acestei iniţiative îl reprezintă satisfacerea nevoilor de informare a tinerilor, motiv pentru care vom crea o bază de date pe mai multe domenii - învăţământ, turism, sănătate, formare profesională - şi vom acorda gratuit servicii de consiliere juridică, psihologică, orientare în carieră. - Aţi avut participări la manifestările internaţionale similare? - Desigur! ICAR România a reprezentat Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu la Klagenfurt-Austria, în cadrul seminarului "Limbile şi dialectele europene", la Festivalul cultural-sportiv de la Thorigné Fouillard - Franţa. De asemenea, am participat la proiectul european "Democraţie, încredere în sine şi responsabilitate" - Leuven, Belgia. Facem parte din grupul organizatoric al Colocviului Internaţional "Emil Cioran", ICAR fiind membru fondator al Asociaţiei Internaţionale "Amicii lui Cioran". Asociaţia noastră a obţinut o diplomă în schimburi internaţionale de tineret şi a coordonat diverse proiecte ale Consiliului Europei dintre care aş aminti pe ultimul, intitulat "Limba luxemburgheză în Transilvania". Pe plan naţional, ICAR a participat la "Forumul Educaţiei 2000 +", proiect elaborat de Fundaţia pentru o societate deschisă, la proiectul "Management şi mass-media" Bucureşti, la seminarul internaţional "Revitalizarea şi punerea în valoare a patrimoniului reprezentat de fortificaţiile urbane" Alba lulia etc. etc. Dar toate aceste lucruri nu ar fi putut fi împlinite fără ajutorul şi sprijinul generos al unor oameni de mare distincţie sufletească şi profesională ca prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, prorector al ULB Sibiu, Excelenţa sa Georges Calteux, di­rector în Ministerul Culturii Luxemburg - Direcţia Monumente istorice, expert al Consiliului Europei, Monica Cristescu, inspector de tineret la DJTS Sibiu şi, nu în ultimul rând, prin bunăvoinţa Casei de Presă şi Editură "Tribuna", care ne-a tipărit afişele şi ne-a popularizat acţiunile. Tuturor, numai cuvinte de laudă şi de mulţumire!­­ Iţi mulţumesc! Ioan VIDRIGHIN Frederic Chopin - 190 de ani de la naştere Zelazowa-Wola, micuţa localitate I din apropierea Varşoviei, a devenit ■ cunoscută în lumea artei şi culturii prin­­ faptul că aici, la 1 martie 1810, s-a­­ născut unul din cei mai mari repre- I zentanţi ai romantismului muzical, ■ Frédéric Chopin. Calităţile interpre- I tative şi primele sale compoziţii, care­­ vor revoluţiona gândirea şi scriitura I pianistică a primei jumătăţi a veacului I trecut, l-au făcut repede cunoscut în I patria sa natală deşi, ca şi în cazul lui ■ W.A. Mozart, nu a avut la baza artei U mm mm mm mm mm mm — mm mm — , sabe nici un îndrumător specializat. La Viena şi apoi la Paris şi-a desfăşurat activitatea de pianist şi compozitor până la sfârşitul scurtei sale vieţi, 17 octombrie 1849. Ca pianist, Fr. Chopin nu a exploatat sonorităţile instrumentului în direcţia amploarei orchestrale, ca Fr. Liszt sau R. Schumann, ci şi-a îndreptat atenţia mai ales asupra realizării la maximum a unei calităţi cantabile a pianului, a valorificării posibilităţilor de nuanţe coloristice ale acestuia. în acest sens, creaţia pentru pian rămâne moştenirea lui durabilă, bogăţia armonică şi me­lodică, simţul sigur al formei con­stituind trăsături care îl situează în fruntea compozitorilor pentru pian. A cultivat, mai ales, genurile mini­aturale, împletind formele cu veche tradiţie - preludiul, variaţiunea, rondoul - cu cele ce-şi începeau nemurirea - balada, valsul - şi cu altele noi - mazurca, poloneza etc.,­­al căror colorit melodico-ritmic împrospăta factura unei compoziţii. Cele două concerte pentru pian şi orchestră - în fa minor şi mi mi­nor - încoronează o activiate în care fondul şi stilul lor respiră o identitate emoţională unică şi inconfundabilă de-a lungul întregului­­ drum creator.­­ Pentru viaţa muzicală româ-* nească, Fr. Chopin este important I prin ceea ce a sădit, ca pedagog, în­­ sufletele a doi tineri dornici să se ■ dedice artei sunetelor. Unul dintre ei­­ a fost Carl Miculi, muzicianul cel-­ năuţean care a fost elevul lui Chopin | în perioada 1844-1847 şi a devenit, ■ apoi, pianist concertist cunoscut în ■ majoritatea ţărilor central-europene.­­ Cel de al doilea, Carl Filtsch, născut­­ la Sebeş-Alba la 28 mai 1830, ai devenit elevul preferat al lui Chopin I la vârsta de 12 ani. Despre el Chopin I s-a exprimat astfel: "Dumnezeule, ce­­ copil! Nimeni nu m-a înțeles vreodată ■ ca acest copil, cel mai extraordinar pe­­ care l-am întâlnit cândva...". Păcat că­­ acest minunat copil a murit la frageda­­ vârstă de 15 ani.­­ Astăzi, când se împlinesc 190 de­­ ani de la naşterea lui Fr. Chopin, este­­ bine să facem un scurt popas, să ne­­ aplecăm asupra vieţii şi creaţiei sale,­­ să ni-l apropiem de suflet pe acest­­ mare muzician care a fost romanticul ■ cel mai constant în substanţa şi­­ exprimarea creaţiei sale, tulburătoare­­ şi încântătoare. Nicolae SCUTEA ■ mm mm mm mm ______ fi Semna! "Curierul filatelic", ianuarie - februarie 2000 Cu oarecare întârziere am primit primul număr din acest an al "Curierului filatelic", revistă ce apare la Sibiu, avându-l ca director pe prof. Nicolae Salade. Din sumar semnalăm: Data de naștere a lui Mihai Eminescu - o variantă logică (Nicolae Iosub), Răşinariul şi Poşta Locală Păltiniş (dr. Mircea Dra­goteanu), Localizarea sediilor unor vechi agenţii de vapoare (ing. Valeriu Avramescu), Ludwig Dengel - inedit (Marcel Albu), Curiozităţi din lumea filateliei (Dinu Matei), Francaturi­­ mecanice realizate prin Internet (dr. Dan Dumitraşcu). Din articolul semnat de Marcel Albu citez: "Personalitate de prim rang a filateliei româneşti, sibianul Ludwig Dengel (1902-1984) se înfăţişează posterităţii ca un mare colecţionar şi deopotrivă un asiduu cercetător, contribuţia sa la cunoaşterea istoriei poştale fiind una de referinţă. Numărându-se printre fondatorii Cercului Filatelic din Sibiu, în 1924, a reuşit să realizeze unele colecţii extrem de valoroase dintre care amintim: Poşta străină în Principatele Române, Poştele Locale Păltiniş, Bistra şi Măgura, colecţii Austria, Iugoslavia etc." "Curierul filatelic" este o publicaţie sibiană intere­santă şi instructivă. (n.r.d.) La cinematograful "Tineretului" - astăzi Si mâine - Negociatorii Regizorul Gary Gray a debutat cu un film care a costat două milioane de dolari, şi a avut încasări de 32 de milioane, comedia "Friday", cu Ice Cuba şi Chris Tucker, fiind considerată una dintre cele mai profitabile producţii ale anului 1995. Acum, el este prezent la cinematograful "Tineretului", până joi, cu un film poliţist mai deosebit, turnat, în cea mai mare parte, în megapolisul numit Chicago. Spuneam că este un film poliţist mai deosebit, pentru că personajele principale sunt doi ofiţeri de poliţie, specializaţi în negocierile cu infractorii care iau ostateci. în cazul de faţă, unul dintre ei, Danny Roman (Samuel L. Jack­­son) este în situaţia de a lua el însuşi un ostatec, pe directorul de personal al Departamentului Afacerilor Interne din Chicago! De ce a fost silit Danny Roman la un asemenea gest disperat?­­ de ce l-a cerut ca mediator pe Chris­abian, un cunoscut negociator de la o altă secţie de poliţie? Samuel L. Jackson şi Kevin Spacey sunt în centrul unei drame tensionate, despre o înfruntare a inteligenţei şi voinţei a doi oameni cu educaţie şi tempera­mente diferite, o înfruntare a cărei miză este viaţa unor oameni. Ideea filmului pleacă de la un caz real, întâmplat în St. Louis, unde un locrator căruia i-a fost întinsă o cursă de către colegii din poliţie a sfârşit prin a lua ostateci pentru a reuşi să-i demaşte pe adevăraţii vinovaţi. Să recunoaştem, ideea că cineva care reprezintă legea este nevoit s-o încalce pentru a-şi dovedi nevinovăţia consti­tuie o premisă interesantă pentru un film, îmbinând acţiunea cu drama. Cum au reuşit autorii filmului să materializeze această premisă veţi vedea singuri, da­că mergeţi să vizionaţi The Negociator, la cinematograful "Tineretului". Un ar­gument în plus: Kevin Spacey este şi protagonistul filmului American Beauty, campionul de anul acesta al Globurilor de Aur şi principalul competitor în cursa !! Oscarurilor, film care ajunge, de vineri,­­ * la Sibiu, după ce a fost primit fantastic 11 la Bucureşti, Cluj şi în alte câteva mari oraşe ale ţării. N. MOT

Next