Tribuna, decembrie 2000 (Anul 116, nr. 2971-2993)

2000-12-01 / nr. 2971

1 decembrie 2000 -------Tribuna caleidoscop De această dată, detaliul din prezenta fotografie­ ghicitoare vă va da ceva mai multă bătaie de cap. Cu privirea “ascuţită” va trebui, aşadar, să descoperiţi din ce întreg face parte de­taliul. Foto: Fred M­SS Nume:__ Prenume: Adresă:­­ Răspuns: TALON epigreime epigrame Oftalmologiei Când vrei pe-un ins să te răzbuni, Diplomaţia-ţi cere, Chiar dacă nu-i vezi cu ochi buni, Nu-i pierde din vedere. Insectar parlamentar Aceste preacinstite feţe în Parlament când le aduni, Le-mparţi în­­inşi muşcaţi de ţeţe Şi în tării. Viaţa Prinşi de-ale vieţii mari vârtejuri, Parcă duşmani ai propriei sorţi, Ne veştejim, umane vrejuri, Şi ne trezim că suntem morţi. Gheorghe ŞCHIOP Confuzie Auzind că lumea are Mari nevoi de informare, Mi-am luat calculator Şi-am ajuns... “infor­mator”. A. CHIRVĂSUŢĂ Susţinut de ai săi fani, El tot crede că-i cuminte Să insiste şi, de ani, Se visează... preşedinte! Unui abil politician Având tupeu şi vechi re­laţii, Tot mai puternic te visezi Şi-uzezi de multe infor­maţii Pe care-ades le... inventezi! Mentalităţi de azi De glia noastră strămo­şească Mulţi se despart cu bucurie, Că mari şi mici vor cu tă­rie... Nemunca să-i îmbogă­ţească! Tranzi pe Baruri multe-amenajări, Parc-avem din cer poruncă Să tot bem şi să fumăm Ca să mai uităm... de muncă! Nie. MĂLĂU Pentru încălzirea casei Fiind o fire perspicace, Eu m-am pregătit din vară Sobei, să nu-ngheţe iară, I-am făcut vreo trei cojoace. Gelozie Soţul meu, pomicultor, E zărit des prin poiană, Unde-n văzul tuturor Umblă c-o... canadiană! Bufet de mahala Fii convins că nu greşeşti, Cartieru-o să sucombe, Fiindcă pe-unde te­­nvârteşti Peste tot găseşti doar “bombe”! N. MIHU De ce? Când posibil totul e,­­ într-o lume bulversată - Nu mă miră nici de ce Impostura-i apărată. Ion ŢEAPĂ Bandeva pe zebră El şi ea, cuprinşi de febră Se pupau vârtos pe zebră, Zice, un şofer, aparte: Pupaţi-vă şi-n altă parte. Constatare Corpul nostru, de nu-mi scapă, Şaptezeci la sută-i apă, Dar în corpul lui Marin Şaptezeci la sută-i vin. Epigrama Epigrama fără ac. Vă dau cuvântul de onoare E ca un diplomat în frac Dar fără ghete în picioare. I. MĂRGINEANU Pictură naivă Priviţi acest tablou banal:­­ Arta naivă e un bar Concepe pictorul un cal Şi în final, e un măgar. Victor TAMAŞ Epigramistul sibian Nicolae Mihu a publicat volumul intitulat “Picături de umor* Coperţii dacă-i faci lectura, Remarci prudente explicaţii: El dă umor cu picătura Să nu provoace inundaţii! Vasile POP ■ Mediaş Curiozitate femeiască Se dedică cercetării, Cu aplombu-i femeiesc, Ca un as al ascultării Celor care nu doresc. Degustibus Nici urâtă, nici bătrână, Când bărbaţi în jur i-s stup, Schimbă candidaţi la mână Contra pretendenţi la trup. Gheorghe ŞCHIOP epigrame Moneda pe teritoriul României Sistemul monetar din Transilvania Tipologic, emisiunile transilvănene sunt extrem de variate. Au existat patru tipuri principale: 1. Religioase, având imaginea Madonei cu pruncul în braţe sau imaginea Sfântului Ladislau; 2. Heraldice, având stemele sau blazoanele emitenţilor, stema Ungariei (când principii transilvăneni purtau şi titulatura de rege al Ungariei) şi stema Transilvaniei (scut tăiat având în câmpul superior acvila cu aripile deschise, în dreapta ei fiind poziţionat soarele şi în stânga semiluna, iar în câmpul inferior cele şapte cetăţi aranjate pe două sau trei niveluri). 3. Epigrafice, ce conţineau numai inscripţii. 4. Cu efigiile emitenţilor, începând cu Sigismund Báthory (1589). Principalele monede ce compuneau sistemul monetar transilvănean au fost: „ Ducatul (bătut din aur, având submultiplii 1/2,1/4, 1/8, 1/16 dintr-un ducat şi multiplii, 2, 3, 4 1/2, 5, 6, 6 1/2, 7, 10, 12, 13, 25, 50, 100 ducaţi; piesele de 25, 50,100 ducaţi sunt deosebit de rare) * Talerul (bătut din argint, având ca submultiplii 1/2 gulden, 1/2 la­ur sau guldenul, 1 1/2 gulden şi ca multiplii 2, 3, 4 guldeni, 1 1/2 taler, 2, 3, 4 taleri, plus diferite variante de talerklippe cu formă pătrată şi hexagonală); * Piesele divizionare (din argint şi aramă ca: şilingi, oboli, poliuri, 1/2 groşi, 1 1/2 groşi, 2, 3, 6 groşi, dinari, 6, 12 dinari, pfening minier etc.). Oraşe ca Sibiu şi Braşov au emis monede în perioade scurte de timp, în care au fost relativ independente. După 1691, Transilvania a intrat sub dominaţia Ca­sei de Habsburg şi până la moartea Măriei Thereza (1780) au fost bătute monede proprii acestei case, dar cu elemente specifice stemei transilvănene. începând din 1765, Transilvania a devenit Mare Ducat și din acel an au fost bătute și monede cu sigla E a monetăriei Alba lulia, iar din 1780 până în 1867 numai cu această siglă. După instaurarea dualismului austro-ungar, au fost bătute în continuare monede la monetăria Alba lulia, dar cu sigla Gy.F., ce provenea de la denumirea maghiară a oraşului. Fiecare din principii, regii, împăraţii sau oraşele care au emis monede au introdus ceva nou în stilul monetar transilvănean. Sorin VOLOSCIUC Restituiri Doua bilete de bel Zilele trecute, d-na Cleopatra Olteanu (Sibiu, Piaţa Unirii nr.2), pen­sionară, ne-a donat două manuscrise ale poetului C. Năsturaş, care semna cu pseudonimul Volbură Poiană. Cunoscut poet­ militar, autorul volumelor “Pământ românesc”, Iaşi, 1939, şi ‘Ţara noastră”, 1910-1940, Ed. Astra bănăţeană, 1940, este menţionat de George Călinescu în Istoria Literaturii Române, Ed. Minerva, 1982, p. 1030. Ineditul donaţiei constă în faptul că poeziile sunt scrise pe două bilete de bal, de la “Banchetul dat în onoarea d-lui General de divizie Gh. Oprescu, mutat din oraşul Timişoara (la Sibiu), ţinut în 25 aprilie 1936, la Restaurantul “Palace”. Pe bilete (cu colţul tricolor), sunt tipărite detalii referitoare la meniu (“ţuică, aperitive, nisetru rece cu sos tartar, vall au vent­a la Rhein; diferite fripturi, garnitură franceză, salată de saison, parfait cu biscuit, cafea neagră, vin Rulenda, sifon, apă minerală şi champagne”). Pe verso-ul biletelor sunt dedicate versuri sensibile d-rei Olteanu: “Din Sibiu, ne vine-o fată Cu surâsul de la soare, Bună strânsă-n braţe toată, Dulce pentru sărutare, şi continuă: “In loc de-o veşnicie supăraţi Prefer o clipă dulce de-m­păcare, Cei păcătoşi de-a pururi sunt iertaţi, Rămâne numai dragostea sub soare”. Versurile inedite, scrise în creion negru, sunt datate 25.IV. 1936, pe al doilea bilet (în creion roz)­ sunt alte două catrene: “Nu viaţa mea, care-i amurg, Ci viaţa ta, ce-i nimb de soare,­­ Coboară vrăji nepieritoare Pe vadul doinelor ce curg. Eu vin cu noaptea după mine, Râvnind spre răsăritul tău, Eu ştiu că-s diavolul cel rău, Tu, heruvim din zări senine!” Poezia, datată 26.IV. 1936, semnată Volbură Poiană Năsturaş, continuă cu o mică compoziţie muzicală pentru versurile de mai sus. Cei interesaţi pot găsi manuscrisul la Biblioteca ASTRA, în cadrul colecţiilor speciale. Şi cu această ocazie îi mulţumim d-nei Cleopatra Olteanu pentru gestul domniei sale. _____________________________________Nelu MARIȘ Bumeranguri Orizontal: 1) Stau pe capul unor militari - A plătit un păcat 2) Redare prin cuvinte - Dans spaniol sau haină scurtă de damă 3) Locul unde copacii nu sunt deşi - A ofensa, a jigni - Cu va­loarea cea mai mare 4) Asalt, ofensivă - Fata din port! - Prefixul albinelor - Stelian Niţescu 5) Cea mai mică dintre toate 6) Ilie Pleşa - Pe cuvânt! - A coase marginile - Scriitor... în picioare (!) 7) Tare obosit - Parale - Suplimente la salarii 8) Dulgher - Luptător 9) Ministerul relaţiilor cu alte ţări - Cei ce scriu cuvintele cântecelor. Vertical: 1) Femeile cu argila 2) Centrat - Nod nervos ori sanguin 3) Lichid pulveri­zat, din tub - Răsărit 4) Halterofil de categorie grea (!) - De la răsărit la apus (pl.)! 5) Alungă păsări - Vinde intestine pentru cârnaţi 6) începe emisiu­nea! - Apă curgătoare - Robert Neagoe 7) Plafon de casă (!) 8) De la părinţi sau bunici 9) Supus probe­lor 10) înştiinţări 11) Simion Botezatu - Nume turcesc - Laterale la box! 12) Aparat pentru împingerea apei în reţea - Bani puşi în joc 13) Cortegiu, suită - A pica bine 14) Problema mondială a anului 2000 - Cântece popu­lare de dor 15) Stânjenel - Cap în Arabia (!) 16) “Flă­căi” trecuţi de tinereţe. Medalion liric­­ă târzie Negrăbită şi uscată, Neguroasă şi flămândă, Te-ai iţit precum blestemul De a sta mereu la pândă. Din lumina lungii veri Te-ai sortit a naşte aur, Dar, să vezi cât eşti de rea, Am să ţin cât pot de tine Până când, din nou, din cer, Aurul îl vei preface în candidul fulg de nea. Marcel ALBU Pagină realizată de N.I. Pagina 3

Next