Tribuna, februarie 2001 (Anul 117, nr. 3019-3042)

2001-02-01 / nr. 3019

1 februarie 2001 ■■ ■■■­­.............. Tribuna culturală ItfifefTQ cât3ffl -Soprana C în ultimii 4-5 ani am scris despre un remarcabil și precoce talent muzical, o voce de aur a Liceului de Artă din Sibiu, clasa prof. Crina Popovici, soprana Claudia Ga­­vril. Am ascultat-o în recitalurile sibiene, am aplaudat-o în concerte în Franţa şi Austria, unde a inter­pretat lucrări de mare dificultate, am scris despre premiile câştigate la concursurile şi olimpiadele naţionale de canto, întotdeauna încununate de strălucite succese. Conştientă de succesul său, de valoarea sa, matură în gândire, curajoasă, în urmă cu un an de zile s-a prezentat pentru audiţie la celebra cântăreaţă şi profesoară de canto de la Conservatorul din Atena, Marina Krilovici. A fost acceptată imediat şi în prezent este studenta acestui conservator. Recent, am primit o scrisoare de­ la Claudia Gavril, în care aflăm amănunte despre problemele specifice, deloc uşoare, de aco­modare şi de integra­re într-un spaţiu cultu­ral nou, cu o altă men­talitate, cu alte rigori privind pregătirea vocală. "Cel mai dificil a fost examenul pe care l-am susţinut, iată în ce constă acest examen: la un an de la audiţia pe care am susţinut-o în faţa prof. Marina Krilovici, dumneaei a considerat că aş putea să intru într-o clasă superioară. Aici, anii de studiu sunt împărţiţi astfel: trei clase - începător, mijlociu şi superior. La rândul lor, acestea sunt împărţite în trei subclase. Ascultându-mă din nou, profesoara a considerat că aş putea să trec într-o clasă superioară. Am acceptat provo­carea fără să ştiu ce mă aşteaptă. Zis şi făcut: am vrut ceva mai mult, am primit ceva mai greu. Profesoara mi-a schimbat tot repertoriul, în mai puţin de o lună de zile, a trebuit să-mi pun în voce şase piese: aria antică, lied nemţesc, lied franţuzesc, arie de operă de Mozart, piesă greceas­că şi arie de operă romantică. Nu a fost uşor deloc, dar cu ajutorul lui Dumnezeu totul a ieşit foarte bine. Prin urmare, am trecut exa­menul foarte, foarte bine şi am fost acceptată în cea mai înaltă clasă. Intrând aici, voi mai avea de studiat trei ani şi jumătate până la susţinerea examenului de diplomă, în timp ce cântam, comisiei nu-i venea să creadă că am doar 19 ani. La sfârşit m-au felicitat şi mi­au felicitat profesoara cu care am lucrat la Sibiu, Crina Popovici. Pentru această reuşită îi sunt nespus de recunoscătoare prof. Crina Popovici şi lui Dumnezeu. Fără El noi nu avem valoare pe acest pământ, şi dacă nu-i închinăm Lui ceea ce facem, faptele noastre vor rămâne să le mănânce moliile şi rugina". Suntem fericiţi să primim astfel de veşti de la studenţi sibieni excepţionali, care prin talentul şi munca lor sporesc prestigiul cultural al Cetăţii şi, implicit, al Ţării. Preţul unei astfel de desprin­deri de ţară, de familie, de prieteni nu-i uşor de dus. Am în faţă şi câteva din scrisorile adresate de Claudia mamei sale, din care aflăm amănunte despre avataru­rile integrării, dincolo de spaţiul strict al scenei. Ca să se întreţină, îngrijeşte un copil. Pentru asta primeşte 300 DM pe lună. "E puţin, zice, dar oamenii sunt cumsecade". Deocamdată, nu se poate înscrie la cursul de limba greacă, costă 1000 DM pe 6 luni şi nu are aceşti bani. îi este foarte dor de casă: "Mamă dragă, scrie­­mi ce se mai întâmplă prin Şelimbăr, cine mai moare, cine se mai naşte şi cine se însoară. Mi-e dor, dar ce să fac, asta-i viaţa, cred că voi face treabă foarte bună aici. Prof. Marina Krilovici zice că am talent cu grămada şi voce la fel. Trebuie să muncesc foarte, foarte mult. Ce se obţine pe degeaba în viaţă?! Nimic!" Momentele de bucurie­ alter­­nează cu cele de cădere. "în mo­mentul acesta, scrie, sunt distru­să. Nu­ mai am chef de nimic, nimic". însă, momentele de criză trec repede şi optimismul reînvie. "Trebuie să mă încred în Dumne­zeu, numai£l mă ajută". Scrisoarea adresată nouă de Claudia Gavril se Încheie astfel: "Dumnezeu să ne binecuvân­teze, să ne ţină în braţul Lui şi să ne păzească de rău. Din Atena, cu dragoste, Claudia Gavril". Ion Onuc NEMEȘ LAUDIA GAVRIL O strălucită studentă la Conservatorul din Atena ! De mâine, la cinematografele din Sibiu im februarie) La "Pacea": Un emoţionant film despre viaţă, dragoste şi moarte Cine a văzut ALIEN 3 a reţinut, poate, numele scenaristului, Vincent Ward. în fapt, el este un regizor consacrat. Născut în 1956, în Noua Zeelandă, el a adus acestei ţări primul titlu cucerit la Festivalul de la Cannes. La 21 de ani el a turnat scurt-metrajul "A State of Siege" pentru care a primit premiul Golden Hugo, în 1978, la Chicago, şi Medalia de Aur la Festivalul de film de la Miami. Al doilea său film, a fost distins cu Silver Hugo la Chicago şi cu Marele Premiu la Fes­tivalul de Film de la Paris, în 1981. A trecut la lung­­metraje şi primele lui creaţii. "Virgil" şi "The Navigator, a Medieval Odysey" au fost pri­mele filme neozee­landeze acceptate la Cannes, câştigătoare apoi a peste 30 de premii internaţionale. Firesc, a atras atenţia producătorilor şi iată-l acum, regizior la Hollywood, autor al acestui interesant WHAT DREAMS MAY COME (O iubire fără sfârşit), premieră americană 1998, de mâine, la cinematograful "Pacea". Turnat după un scenariu de Ron Bass, acest film este o dramă a iubirii, "un sensibil amestec de vis şi realitate, un emoţionant film despre viaţă, dragoste şi moarte", cum frumos îl caracteriza un critic. Inedita explorare a "lumii de dincolo" (Chris Nielson a murit şi a ajuns într-o lume paradisiacă, de unde pleacă pentru a salva sufletul soţiei când aceasta săvârşeşte un gest necugetat), filmul acesta nu doar îi implică emoţional pe spectatori, ci îi şi copleşeşte prin revărsarea de imagini picturale, printr-o adevărată beţie de culori care conturează vibrant o lume ireală. Doi laureaţi ai premiilor Oscar în distribuţie - Robin Williams şi Cuba Gooding jr., apoi Annabella Sciorra, Max von Sydow, Rosalind Chao. "Oscarizat" este și supervizorul efectelor speciale, Joel Hynek. Echipa lui cuprinde specialişti de clasă în calculatoare, efecte speciale şi design, filmul Beneficiind din plin de priceperea acestor vrăjitori moderni. La "Tineretului", "SHAFT"-Un thriller "de culoare" în 1971, filmul "SHAFT" a înregistrat un enorm succes de public, succes care a însemnat salvarea de la faliment a studiourilor Metro-Goldwin Mayer. "Părinții" lui erau Ernest Tidyman, fost redactor-șef la "New York Times", trecut la literatura polițistă, şi Gordon Parks, regizorul primului film important realizat de un afro­­american­­"Learning Tree", în 1969). "SHAFT" era un film-eveniment, în felul lui, căci inversă acele stereotipuri rasiale conform cărora albii erau "pozitivi", iar negrii întotdeauna nişte lichele. Personajul principal al filmului, poliţistul Shaft, un negru puternic, deştept şi neînfricat, în interpretarea fostului manechin Richard Roundtree, apărea ca un fel de combinaţie între locotenentul Bullit şi James Bond şi a fost receptat de americanii de culoare ca un adevărat erou al comunităţilor lor. Acest personaj este, acum, în România, în al patrulea film "SHAFT" şi în interpretarea charismaticului Samuel L. Jackson (Richard Roundtree apare şi el în film, în postura de unchi al lui Shaft). John Shaft a moştenit de la predecesorul său nu doar numele, ci şi devotamentul pentru meserie. Meserie pe care şi-o face într-un cartier sordid, cu poliţişti corupţi, cu traficanţi de droguri, cu criminali. Cum îşi face el meseria în acest film de John Singleton, film de acţiune, cu urmăriri şi împuşcături, veţi afla doar mergând la unul dintre spectacolele prezentate, de mâine până luni, la cinematograful "Tineretului". Doar până luni, căci, de marţi, rulează vechiul şi agreabilul PĂCALĂ. " I. POPA !­?­! -Pro Pagina 3 ■\ Centenar Giuseppe VERDI La 27 ianuarie a.c., s-au împlinit o sută de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari creatori ai muzicii de operă pe care i-a avut omenirea până azi - Giuseppe Verdi. Inovator îndrăzneţ de la primele începuturi componistice - Obertos­i O zi de domnie- până la ultimele sale lucrări geniale - Othello şi Falstaff - marele compozitor italian a năzuit spre crearea unei drame muzicale _________________________ autentice. Cântările lui au mers mână în mână cu tendinţa spre realism, pentru un conţinut bogat în idei, sprijinindu-se întotdeauna în mod ferm pe tradiţiile operei clasice italiene şi pe muzica populară. S-a născut la­ 16 octombrie 1812, la Le Roncole, Italia. A studiat pentru început cu organistul bisericii din satul natal, apoi la Busseto cu Ferdinando Provesi şi la Milano cu Vincenzo Lavigna. Atras de compoziţie, s-a dedicat genului operei, talentul său făcându-se repede remarcat, iar operele sale cucerind un public din ce în ce mai numeros, începând de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, Verdi a devenit o figură proeminentă în viaţa muzicală a Italiei, câştigându-şi, totodată, şi un mare prestigiu peste hotare. Suprema calitate a creaţiei lui Giuseppe Verdi o constituie inspiraţia melodică de o rară frumuseţe şi bogăţie. Melodiile sale cuceresc repede prin farmecul lor poetic, prin forţa de a emoţiona, prin substanţa şi factura lor care le oferă un aer de mare simplitate şi le face uşor de reţinut. Opere ca Emani, Rigoletto, Trubadurul, Traviata, Rai mascat, Don Carlos, Aida, Nabucco, Puterea destinului etc. vor rămâne întotdeauna exemple ale celor mai frumoase tradiţii de operă italiană, în cea mai mare parte a perioadei sale de creație, Verdi a fost singurul compozitor italian universal recunoscut. Rossini încetase să mai compună încă de pe timpul când Verdi era un adolescent, Bellini moare în 1835, înainte de apariţia primei opere a lui Verdi, iar Donizetti treisprezece ani mai târziu. De atunci, adică de la mijlocul veacului şi până în anul 1890, timp de patru decenii, în afara operelor verdiene numai două opere italiene s-au bucurat de un succes răsunător şi durabil: Mefistofele de Boito, şi Gioconda de Ponchielli. în afara muzicii de operă, Verdi ne-a mai lăsat un Recviem, patru piese sacre - A­ve Maria, Laudi, Stabat Mater şi Te Deum­­un cvartet de coarde, câteva melodii pentru voce şi pian. Pentru toţi, însă, Giuseppe Verdi rămâne un neegalat creator în muzica de operă, un mare compozitor a cărui artă alimentată de înălţătoarele idei ale timpului își păstrează însemnătatea și în viitor. Nicolae SCUTEA V­r ■ Mapă documentară ■ Unirea­ Principatelor Române -­­ 24 ianuarie 1859­­ Sub tutela Consiliului Judeţean Sibiu, a Bibliotecii "Astra" Sibiu­­ şi a Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv Inspectoratul pentru­­ Cultură şi Culte Sibiu, a apărut Catalogul-Mapă Documentară , -intitulat Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie 1859". Catalogul cuprinde materiale ale unor istorici despre­­ evenimentul de la 24 ianuarie 1859, cum sunt: conf. univ. dr. Mihai Ra­­j­coviţan, prof.­­ univ. dr. Victor Iristitl î. I«­­Utr»..»N . V.Grecu, arti­cole din presa vremii, respec­tiv din "Foaia pentru minte, inimă şi litera­tură", "Tele­graful Român", "Gazeta Tran­silvaniei", un al­bum de foto­grafii ale perso­nalităţilor de la Unire şi un su­mar cuprin­zând cărţi refe­ritoare la Uni­rea Principa­telor Române, aflate în colecţiile Bibliotecii "Astra". Lucrarea a fost realizată de un colectiv alcătuit din Voichiţa­­ Biju, Aurelia Chertes, Dana Pârvu, Radu Irimieş SimuBorş, la­­ iniţiativa Inspectoratului pentru Cultură şi Culte Sibiu, şi a­l consilierului şef, Alexiu Tatu, în opinia domnului Ta.... publicaţia I este o premieră, "noi dorim să reunim documente, mnegiun­e edificatoare ale Unirii Principatelor Române. Sunt ce­r­os că, ■ în 2002, vom găsi resurse financiare suficiente pentru a edita,­­ in condiții grafice deosebite, o variantă la această mapă I documentară". Silvia BOIA I 24 IAM Aklf. a t«t I I I I I I I I I I I 1 s r s s \ I IMUL 4 PRIM Îf‘AUUfX MOMANF 24 tAXVAKIK /*JV I *d­

Next