Tribuna, martie 2002 (Anul 118, nr. 3351-3376)

2002-03-01 / nr. 3351

ie 2002 -—­ Tribuna culturală­­........................... ........... Pagina 3 '€.mj*lexul Tiraţional M­­uzzeal ASTRA, to Palatul Pa­rla­m­eu titlu,'j*. “Valori arhetipale ale satului­­” La vernisajul expoziţiei “Valori arhetipale ale satului gorjean şi Constantin Brâncuşi”, dedicate părin­telui sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi, eveniment ce a avut loc luni, 25 februarie, la Palatul Parlamentului, în chiar sala de expoziţii ce poartă numele marelui sculptor, preşedintele României, Ion Iliescu, definea Muzeul ASTRA din Sibiu, drept “unicat”, preşedintele Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor, Mihai Mălaimare, un “muzeu senzaţional”, iar dr. Radu Varia, preşedintele Funda­ţiei Internaţionale “Constantin Brâncuşi”, “un muzeu care nu are egal în lume”. Aceste calificative superla­tive condensează în substanţa lor valoarea de patrimoniu excepţional pe care muzeul o deţine, deopotrivă cu programele şi proiectele moderne elaborate, menite să-l situeze în elita muzeologiei mondiale. Calificativele de care pomeneam vin, din păcate, în contradicţie cu realitatea pe care o trăieşte Muzeul, ca şi alte mari şi multe instituţii reprezentative de artă ale ţării, în urma abandonării acestora şi transferului lor la consiliile judeţene, cele mai multe dintre acestea nedispu­­nând de resurse financiare capabile să menţină în viaţă instituţiile descentra­lizate. Cum era de aşteptat, dr. Corneliu Bucur, directorul general al Complexului Muzeal Naţional ASTRA, n-a pierdut prilejul de a trage din nou un semnal de alarmă, în faţa preşedin­telui Republicii, privind destinul, nu doar al institu­ţiei pe care o conduce, ci al Culturii, în general. Fără aceste instituţii reprezen­tative ale culturii naţionale, însăşi fiinţa noastră naţională se află în pragul prăbuşirii, al pierderii de sine. Am urmat traseul expo­ziţiei în cele trei centre culturale unde a fost vernisată: mai întâi la Sibiu, în muzeul din Dumbrava, mai apoi la Tg. Jiu - patria de naştere a sculptorului -, la Muzeul Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu”, şi acum, la Parlamentul României. Expoziţia din Capitala României a fost întregită cu câteva obiecte din patrimoniul Muzeului Satului şi cu expoziţia fotodocumentară referi­toare la restaurarea Coloa­nei infinitului, expoziţie ce poartă semnătura dr. Radu Varia, întregire semnifi­cativă de mesaj pentru atitudinea responsabilă care ni se cere s-o avem faţă de valorile de patri­moniu cultural naţional. Nu e suficient doar să păstrăm şi să conservăm, ci să restaurăm şi să punem în valoare aceste valori de patrimoniu cultural naţio­nal, chintesenţa spirituali­tăţii noastre şi marcă de identitate culturală în raport cu popoarele lumii. Şi nu-i întâmplătoare propunerea venită, tot de la Sibiu, de la dr. Corneliu Bucur, ca deceniul 2001- 2010 să fie declarat “Deceniul patrimoniului cultural naţional”, idee asumată de Ministerul Culturii şi de Guvernul României. Desigur, criza econo­mică pe care o traversează ţara, într-o nepermis de lungă şi condamnabilă tranziţie, afectează, în mod grav, componenta cultu­rală, fapt recunoscut printr-o tot mai gravă criză de identitate. Suntem în faţa unui nou pericol: acela de a ne neglija şi, prin consecinţă, de a ne uita rădăcinile. Iar fără rădăcini,­ fără cunoaşterea profundă a identităţii noastre culturale nu avem nici o şansă de a ne proiecta în conştiinţa universală, de a fi luaţi în seamă, şi cu atât mai puţin, de a fi respectaţi în lume. Iar Brâncuşi, prin “Anul cultural” ce i-a fost dedicat, prin toată opera sa, ale cărei rădăcini se hrănesc direct din seva memoriei culturale a satului tradiţional, la aceste reflecţii ne obligă. Fără aceste învăţăminte, nu vom putea înţelege că ţă­ranul Constantin Brâncuşi a trăit doar ca să ne-nveţe esenţa zborului şi dorul de infinit. In alocuţiunea rostită la vernisaj, preşedintele României, Ion Iliescu, a menţionat calitatea de model pe care Muzeul ASTRA o oferă, prin directorul său, dr. Corneliu Bucur, şi s-a declarat im­presionat de ideea organi­zării acestei expoziţii care oferă o sinteză a rădă­cinilor creaţiei lui Cons­tantin Brâncuşi. “Sunt - spunea preşedintele - rădăcinile propriei sale culturi, iar marile genii nu fac altceva decât să realizeze sinteza culturii în care se nasc”. Calitatea de model a Muzeului ASTRA şi valoa­rea sa de unicat, de oglindă fidelă a capacităţii şi forţei de creaţie a geniului popu­lar românesc, l-au determi-, nat pe preşedinte să pro­pună şi să susţină organi­zarea acestei expoziţii şi la Palatul Parlamentului. Pornind de la aceste con­siderente, şeful statului a extins sfera reflecţiilor sale la datoria noastră, a tuturor, de a proteja şi valorifica patrim­oniul cultural naţio­nal. In acest sens, a iniţiat la scară naţională consfă­tuiri pe probleme exprese privind destinul Culturii. O primă consfătuire a avut loc la Bucureşti, o alta s-a încheiat, recent, la Craiova, şi va fi urmată de alte consfătuiri zonale la Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara. Ele se vor încheia cu un forum naţio­nal în luna iunie, unde se va dezbate soarta Culturii Române. Acceptând că societatea românească parcurge o perioadă grea, domnia-sa a calificat drept o dramă irecuperabilă pierderea patrimoniului cultural, identitatea noastră naţio­nală. De asemenea, preşe­dintele şi-a exprimat nă­dejdea că analizele cu oamenii de cultură, cu oa­menii politici, cu adminis­tratorii avuţiei naţionale se vor concretiza in soluţii menite să asigure viaţă activă instituţiilor reprezen­tative ale ţării pentru toate domeniile culturii, în felul acesta oferind acces neli­mitat la cultură oamenilor, şi în mod special tinerei ge­neraţii. Iată cum, prin acest de­mers expoziţional, Muzeul ASTRA a făcut­ un apel disperat la responsa­bilitatea naţională privind destinul Culturii. Preşedintele României, Ion Iliescu şi Dezbaterea privind soarta Culturii Române Dr. Radu Varia, preşedintele Fundaţiei Internaţionale “Constantin Brâncuşi” S /jfiiiî/ir/ ed/toc/o/ie'ie/a'i ^(zmcine mc/e&/ttic/i/i/f iea/i/a/oa /oi mu/eda/ă e în /ie'unuriort //t­elice / “ * Fascinaţia expoziţiei concepută de acest mare om al culturii româneşti care este dr. Corneliu Bucur, forţa dinamică şi luminată a singurului nos­tru muzeu care nu are egal în lume, ne amintesc încă o dată că şi pomii cei mai roditori au rădăcini ascunse. Originalitatea artei lui Brâncuşi stă şi ea, într-o mare măsură, în rădă- Cinile-i străvechi, în forme­le arhetipale, perene, în limbajul reinventat al for­melor primare pe care le-a încărcat de semnificaţie şi poezie. Dr. Coreliu Bucur a dorit să adauge acestei reve­latoare manifestări care se referă la timpuri imemoria­le un capitol de ardentă actualitate, referitor la mortalitatea şi imortalitatea operelor de artă. Arhetipu­rile dăinuie, obiectele pier. Spiritul capodoperelor rămâne indestructibil, realitatea lor materială e în permanent pericol. Dragostea va decide ce anume păstrăm din ope­rele trecutului, spunea un celebru pictor. Şi adăuga: ştiinţa însă va decide cum o facem. Aceasta este şi principiul care ne-a con­dus, pe mine şi pe toţi cei cu care colaborez de atâta vreme. Din motive velei­tare şi electorale, el a fost însă desconsiderat la restaurarea Coloanei fără sfârşit din noiembrie - decembrie 2000. Este limpede că restaurarea va trebui să fie revăzută cât mai curând. De aceea amintesc aici că cercetarea fundamentală condusă de oameni de ştiinţă români, suedezi şi americani, inspirată şi coordonată de fundaţiile internaţionale “Constantin Brâncuşi”, rămâne în continuare şi în mod gratuit la dispoziţia naţiunii româ­ne, pentru a face ca aceas­tă Coloană să străluceas­că aşa cum merită şi să dăinuie cât mai mult în eternitatea ei provizorie, odată cu Ansamblul Monu­mental care va trebui să devină, în sfârşit, parcursul continu, contemplativ, imact­icat de sculptor. Numai astfel o capodoperă a contemporaneității va in­tra în albia familială a valorilor pe care ni le sugerează azi expoziţia dr. Corneliu Bucur. * Alocuţiune rostită la vernisaj Pagină realizată de Ion Onuc NEMEȘ

Next