Tribuna, august 2002 (Anul 118, nr. 3478-3504)

2002-08-01 / nr. 3478

Anul CXVIII, serie nouă, nr. 3478 FOMT­AS­­m DE IOM SIMCI COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU Joi, 1 august 2002 16 pagini, 4000 lei (la abonați : 1700 Iei) Varianta în limba română pe INTERNET http://www.tribuna.ro E-mail: red@tribuna.ro, publicitate@tribuna.ro “N-am simţit niciodată presiuni politice, ca procuror” * declară prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Jeff Portină * De o lună, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu au un nou şef. Se numeşte Ion Poiană şi a venit prim­­procuror la Sibiu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, unde a ocupat funcţia de procuror general. Ion Poiană are 49 de ani şi este născut la Râmnicu- Vâlcea. Are doi copii, iar soţia sa este judecător financiar la Colegiul Jurisdicional al Curţii de Conturi Sibiu. A absolvit Dreptul la Bucureşti, in 1976, şi a lucrat primii doi ani după absolvire, ca jurisconsult la Fabrica “Libertatea"Sibiu. Din 1978, Poiană intră în Procuratură ca procuror crimina­list la Sibiu. In 1995 este numit procuror­­şef al secţiei de urmărire penală­ şi criminalistică de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, iar în octombrie 1997 este numit procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba. La 30 de zile de la numirea în noua funcpe de la Sibiu, Ion Poiană a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări. - D-le prim-procuror, de ce aţi acceptat să treceţi de pe o funcţie de procuror ge­neral pe una de prim-procuror? - în primul rând, vreau să vă spun că am venit pe noua funcţie la cererea mea. E destul de greu să ai familia la Sibiu şi să faci naveta la Alba lulia. Eu plecam de la Sibiu luni şi mă întorceam vineri, iar familia îmi simţea lipsa. Apoi, nu aveam timp să mă ocup şi de teza de doctorat, pe care am început-o de ceva vreme, dar la care nu am mai reuşit să scriu demult. în sfârşit, mandatul de 4 ani se încheiase din octombrie 2001 şi sunt adeptul principiului potrivit căruia un şef nou aduce idei noi şi poate îmbunătăţi activitatea.­­ Aţi lucrat mai bine de 20 de ani cu procurorii sibieni, astfel încât cunoaşteţi foarte bine colectivul de aici. V-aş ruga să vă exprimaţi câteva opinii despre activitatea Parchetului sibian. -- Vreau să vă spun că majoritatea procurorilor din subordinea mea sunt adevăraţi profesionişti, lucru demonstrat, în primul rând, de rezultate. Şi vă ofer doar cifrele pe semestrul I. Au fost soluţionate 3188 de dosare, 364 cu rechizitoriu. în to­tal au fost trimise în judecată 512 persoane (199 arestate preventiv). Dintre cei 512, doar 2 inculpaţi au fost achitaţi de instanţă, Parchetul sibian situându-se sub media pe ţară la acest capitol, fapt ce demonstrează calitatea colectivului de procurori, dar trebuie precizat că am constatat la câţiva dintre colegi, o oarecare suficienţă în activitatea desfăşurată.­­ înţeleg că sunteţi pus pe fapte mari...­­ Trebuie să înţelegeţi că ne facem datoria. în acest sens, mesajul meu la venirea pe această funcţie a fost "La treabă!”, pentru că suntem obligaţi să cont în pag. 14 A consemnat Florin STAICU O delegaţie condusă de primarul localităţii franceze Saint- Armel, Daniel Trotoux, s-a aflat, timp de două zile, la Răşinari. Delegaţia, din care a făcut parte şi preşedintele Asociaţiei pentru România din Saint-Armel, Colette Deleurme, a venit în comuna sibiană în vederea stabilirii unor contacte pentru înfrăţirea celor două localităţi. Saint-Armel este o comună situată în apropierea oraşului Rennes, reşedinţa departamentului Iile et Vilaine. "Prezenţa delegaţiei franceze la Răşinari se înscrie în dorinţa noastră de a consolida relaţiile existente, între judeţul Sibiu şi departamentul Iile et Vilaine şi de a găsi noi punţi de legătură prin înfrăţiri între localităţi din cele două judeţe" - ne-a declarat directorul Centrului Tehnic de Cooperare al Asociaţiei de Prietenie “Iile et Vilaine - Sibiu", Valentin Arvunescu. Francezii s-au declarat extrem de încântaţi de primirea pe care le-au făcut-o răşinărenii, în frunte cu primarul Ioan Bâra. Pe parcursul şederii lor, cei din Saint-Armel au vizitat câteva obiective din comună (primăria, şcoala generală, dispensarul), dar au văzut şi câteva gospodării, un gater şi chiar o... stână, totul culminând cu o plimbare cu căruţa pe Vălari. Delegaţia franceză a plecat ieri, de la Răşinari spre comuna Ciucea, din judeţul Cluj, o altă localitate vizată pentru înfrăţire. Florin STAICU în foto: primarul Răşinariului şi primarul din Saint-Armel. VTWb CDAMPCZI rnAiiUELjI DIN SAINT-ARMEL, IN VIZITA LA RĂȘINARI j———iB“ ~ iiiU i“~ii 1 Prefectul a cerut un control pentru verificarea condiţiilor de muncă în urma solicitărilor adre­sate chiar de prefectul judeţului Mircea Silvestru Lup. Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu a prezentat, ieri, în cadrul reuniunii Comisiei de Dialog Social, un raport privind condiţiile de muncă în unităţile economice de pe teritoriul judeţului Sibiu, în perioada 2001-2002. Prefectul a părut extrem de îngrijorat de datele rapor­tului, în acesta se menţiona că "Sibiul are 49 de ramuri industriale în care activează 166.000 angajaţi. Din aceştia 20. 447(17,73%)1­7 sunt expuşi la noxe profesionale. Cei mai vizaţi sunt angajaţii din trei ramuri: repararea şi întreţinerea autovehiculelor, industria textilă şi industria pielăriei". în raportul cu pricina se făceau referiri şi la situaţia bolilor profesionale, pe cate­gorii de îmbolnăviri şi unităţi economice. Cu toate că erau prezen­tate şi date privind controlul medical periodic, prefectul Mircea Silvestru Lup a cerut ■mai multă responsabilitate în acest sens căci, aşa cum ne declara dânsul, “nimeni nu are voie să se joace cu sănă­tatea şi viaţa oamenilor”. A.POPESCU Un sibian a găsit în pod un proiectil! * cetăţeanul a anunţat Protecţia Civilă, care a transportat corpul exploziv şi l-a distrus * Protecţia Civilă sibiană a distrus, ieri, la Poplaca, un grup de corpuri explozive datând din vremea celui de-al doilea Război Mondial şi descoperit pe teritoriul judeţului. Unul dintre corpuri, un proiectil de calibrul 76 mm, a fost descoperit de un sibian în chiar podul casei sale de pe strada Turnului şi reprezenta un real pericol. Alături de proiectilul de calibrul 76 mm au mai fost distruse două proiectile de 57 mm găsite pe Valea Trăinei, două proiectile de 45 mm descoperite la Şeica Mică şi 28.400 de capse expirate, ale unei firme din Cisnădie. Având în vedere pericolul reprezentat de corpurile explozive rămase din războaie, Protecţia Civilă face apel către populaţie de a nu le atinge, iar în cazul descoperirii, să sune la numărul de telefon 982, al Protecţiei Civile. Razvan MARCU XOH.IM.­ Intensificare zvonurilor potrivit cărora chestiunea vizelor Schengen ar putea fi rediscutată a pus pe jar autorităţile române. Pe bună dreptate, dacă ne gândim că ar putea fi periclitată una dintre realizările recunoscute, pe care Guvernul a înfăptuit-o şi cu care se mândrește. Acordarea vizelor pentru românii călători a fost nu doar o victorie a diplomaţiei româneşti, aspect pe care s-a insistat, ci şi o probă la examenul viitor de admitere în Uniunea Europeană. Obţinerea vizelor a fost o bucurie care trebuia completată cu nişte precauţiuni, între care securizarea frontierelor stătea pe primul loc. Ministrul român de Interne, Ioan Rus, a trebuit să se deplaseze la Paris unde, împreună cu omologul său francez, a făcut o analiză a prezenţei şi activităţii cerşetorilor români de pe malurile Senei. S-a căzut de un SECHI acord că prezenţa este numeroasă, iar activitatea intensă, chiar prea intensă. Cvasitotalitatea cerşetorilor români, cu sau fără paşaport românesc, o formează ţiganii, asupra cărora s-a năpustit presa franceză. în toiul atacului s-au strecurat şi nişte explicaţii aberante ale dorului ancestral de ducă pe care etnia îl manifestă. S- a vorbit despre pogromuri organizate în România, care i-ar împinge pe ţigani înspre Paris, întunecând Oraşul Lumină cu umbre româneşti. Autorităţile franceze s-au oferit să-i conducă acasă pe cerşetorii flotanţi în Paris, cerând “sprijinul” autorităţilor române, cu care s-ar părea că au încheiat nişte înţelegeri. Pentru că e la modă, a venit vorba şi de mareşalul Antonescu, ale cărui sta­tui rămase pe soclu au fost numărate de francezi. Mai sunt patru! " Nu se poate nega adevărul că România a devenit exportatoare de cerşetori, de prostituate sau de alte mizerii care ne prisosesc. Se poate spune, însă, că problema trebuie judecată mai adânc, înţelegând că România nu îşi dă gunoiul afară, că ţările bogate vor rămâne un “Eldorado” pentru toate gunoaiele lumii. Fără să scuzăm autorităţile noastre, vom observa şi exagerările altora. Este greu să stârpeşti, în acelaşi timp, gunoiul uman şi să respecţi întocmai drepturile omului. De încercat, se încearcă. Mihai BRATU

Next