Tribuna, august 2002 (Anul 118, nr. 3478-3504)

2002-08-01 / nr. 3478

1 august 2002 Tribuna economico - financiară Pagina 3 Americanii simt interesaţi de Iiadurile Avrigului De curând, la Ocolul Silvic Avrig a avut loc o interesantă întâlnire între reprezentanţii comunităţii avrigene şi oaspeţi de la Universitatea AUBURN- Statul ALABAMA (Statele Unite ale Americii), prof.MARK DUBOIS şi doctorant LAURA ROBINSON. Prestigioasa universitate americană aplică în România, cu sprijinul autorităţilor administrative locale şi al altor reprezentanţi, ai comunităţii, un program pentru managementul eficient al pădurilor redevenite proprietate privată. Programul a fost iniţiat în luna mai a anului trecut, este finanţat din fonduri exclusiv americane (WORLD LEARNING şi U.S.D.A.- Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite) şi se implementează în trei zone din România: com. ZETEA, com.VRÂNCIOAIA şi AVRIG. întâlnirea de la Avrig face parte din cadrul campaniei de informare publică a programului american şi s-a concentrat, în mod deosebit,pe prezentarea şi identificarea unor proiecte şi programe educaţionale pentru tineret, a alternativelor în dezvoltarea acestor programe. Partea română, reprezentată de primarui Avrigului, Gheorghe Frăticiu, conducerea Ocolului Silvic Avrig, delegaţi ai Direcţiei Silvice Sibiu şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, cadre didactice de la şcoli din oraş, membri ai Consiliului Local, personal silvic, diverşi invitaţi, s-a arătat foarte interesată de asemănările şi, mai ales, deosebirile dintre sistemele organizatorice silvice român şi american. De asemenea, au fost prezentate date despre structurile silvice, legislaţia română în domeniu, starea şi forma de proprietate a pădurii Avrigului, contracte şi parteneriate cu diverşi colaboratori, sau dezvoltarea unor idei pentru o cât mai bună şi eficientă punere în valoare a pădurii. La sfârşitul întâlnirii de lucru, oaspeţii americani s-au arătat încântaţi de calitatea şi numărul mare de posibili parteneri români interesaţi de programul prezentat, diversitatea domeniilor de activitate de unde provin aceştia fiind, de asemenea, remarcabilă, în opinia celor de peste ocean. Specialiştii din America au vizitat fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Avrig, bazele şi diversele locaţii aparţinătoare, având diverse contacte şi întâlniri cu specialişti şi reprezentanţi ai comunităţilor locale. În final, mulţumim doamnei THEODORA STĂNESCU, expert USDA, colaborator al echipei americane, pentru sprijinul acordat în vederea documentării. Dan FRÂNCU ••• In comerţ persistă indolenţa Săptămâna trecută, inspectorii Poliţiei Sanitar- Veterinare în colaborare cu inspectorii Serviciului de Igienă din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare Sibiu au efectuat 43 de acţiuni de verificare şi control la unităţile care comercializează produse de origine animală. Nu au fost constatate abateri majore. Persistă, însă, la unii comercianţi, ideea că se poate vinde orice şi oriunde. Pentru că amenzile nu sunt usturătoare se redicidivează în loc ca lucrurile să se îndrepte. Astfel, lipsa documentelor însoţitoare precum şi igiena necorespunzătoare în spaţiile de depozitare şi comercializare au prilejuit inspectorilor întocmirea a 6 procese verbale de contravenţie, în valoare de 9 milioane lei. Printre cei amendaţi se numără: S.C. "First Mandy"(1 milion lei), S.C. "Clasic" SRL (2 milioane lei), S.C. "Ilie şi Ovidiu" (2 milioane lei), S.C."Tudor Corn" SRL Mediaş (1 milion lei). în oboarele din Sibiu, Mediaş şi Dumbrăveni au fost constatate abateri de la prevederile HG 793/ 1994, pentru care au fost aplicate 52 de amenzi. V.IOAN Cursul valutar la casele de schimb 31.07.2002 Casa de schimb I.D.M. EXCHANGE 3.72.97 (Ag. nr. 67, Piața Mică) 43.13.70 EUROGENERAL (Str. N. Bălcescu) 21.09.53 ELA (Str. N. Bălcescu) 24.31.74 Valutex 23.01.77 (Str. N. Bălcescu) USD EURO USD EURO USD EURO USD EURO Cumpărare 31800 31300 32520 32280 32600 32350 Vânzare 32750 32450 32780 32630 32670 32400 Cursul valutar la casele de schimb ale băncilor comerciale -31.07.2002 Casa de schimb B.C.R. 21.21.31 Alpha Bank . 21.25.95 Banca Carpatica 23.01.60 West Bank 23.01.72 BRD 21.13.30; 21.09.55 Groupe Sociéte Générale EUR0MBANK 21.16.14 Volksbank 20.61.08 20.61.07 USD EURO USD EURO USD EURO USD EURO USD EURO USD EURO USD EURO Cumpărare 32700 32019 32600 32000 32500 32100 32550 32150 32670 32130 32700 32100 32600 32000 Vânzare 32950 32588 33000 32700 33050 32650 33000 32600 33020 32650 33000 32900 33150 32700 Cursul pieței valutare valabil pentru 1.08.2002 Dolarul SUA 32888 Lira sterlină 51 508 Euro 32209 Forintul maghiar 131,53 Gramul de aur 323027 Yenul japonez 274,78 Dolarul australian 17965 Leul moldovenesc 2416,5 Dolarul canadian 20889 Coroana norvegiană 4334,0 Francul elvețian 22140 Zlotul polonez 7872,2 Coroana cehească 1063,48 Coroana suedeză 3484,4 Coroana daneză 4335,4 Lira turcească 0,01938 Lira egipteană 7.089,8 SDR 43593 "EKXb La CCIA Sibiu Absolvenţii cursului de comerţ exterior Recent, s-a încheiat cursul pentru referenţi comerţ exterior, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu (CCIA). Timp de şase luni, cei 16 participanţi, sub îndrumarea competentă a experţilor de la Centrul de Perfecţionare, Consultanţă şi Management pentru Comerţ Internaţional, Bucureşti, au asimilat o bază informaţională complexă privind domeniul comerţului exterior. După cum ne-a informat Liviu Şoaită, consilier pe probleme de comerţ exterior, din cadrul CCIA Sibiu a fost o grupă foarte bună, notele la examenul de absolvire variind între 9 şi 10! "Examenul, pe bază de grilă, a verificat o arie vasta de cunoştinţe teoretice legate de contractele vănzare-cumpărare, regulile INCOTENS 2000, strategii de marketing, contracte speciale, finanţări ,şi plăţi în comerţul exterior, expediţia şi transportul de mărfuri, declararea şi vămuirea. Cursul iniţial a fost extins prin noţiuni şi prelegeri privind legislaţia muncii şi managementul personal", ne-a precizat Liviu Şoaită. CCIA Sibiu va monitoriza absolvenţii până în septembrie, urmărindu-se angajarea cursanţilor de către firme ori sprijinirea acestora în iniţierea unor afaceri. Mai mult, în acest sens, pentru testarea aptitudinilor, cursanţii au fost supuşi unui test psihologic, urmând ca rezultatele să fie analizate curând de un specialist. IUlia NAGY BANCA COMERCALĂ CARPATICA Dobânda: variabilă, cu capitalizare lunară Termenul depozitului: minim 1 an Depuneri ulterioare: nelimitate !?» Valoare minimă de constituire: 20 milioane lei DEPOZITUL "LOCUITd"pi Til Oferă posibilitatea contractării viitoare a unui Corect/t pentru cumpărarea bucufuței JH* o perioadă de până la 5 ani ■* J ^ *' A1 Sucursala Sibiu titlul Vasile Aliira, nr. 1 M.: 23.01.00, Fax.: 23.01.00 h «inr«arn Tranzacţii pe internet Cârdurile virtuale (cu ajutorul cărora se pot face tranzacţii pe Internet) încep să fie tot mai solicitate. Banc Post, una dintre băncile care emit astfel de cârduri, a anunţat că a emis peste 1300 de cârduri "7Mtw" virtuale la numai o lună de la lansarea acestui produs pe piaţa românească. Acest tip de card poate fi folosit pentru efectuarea cumpărăturilor de pe Internet de către persoane fizice. Plăţile prinPOSit-uri Banca Transilvania nu percepe comision pentru plăţile prin "POS"-uri (aparate electronice pentru citit cârdurile), efectuate la comercianţi, cu cârdurile "Maestro Mondo" şi "Maestro Direct", indiferent dacă operaţiunile au loc în ţară sau în străinătate." Maestro Mondo" este un card care are asociat un cont în lei, în timp ce " Maestro Direct" are asociat un cont în euro. Aceste două carduri se pot utiliza în întreaga lume, acolo unde este afișată sigla" Maestro", pentru ridicări de numerar de la bancomate şi pentru cumpărături sau plata diverselor servicii la comercianţi. în plus, deţinătorii acestor cârduri pot să ridice numerar sau să efectueze plăţi direct în moneda ţării unde se află în momentul respectiv. V.A. Strategii guvernamentale Confecţiile - creştere de peste 8% Potrivit strategiei guvernamentale de dezvoltare a industriei de confecţii, se are în vedere un ritm mediu anual de peste 8%, ceea ce va asigura creşterea volumului de export în acest domeniu cu circa 120 milioane dolari anual, crearea de noi locuri de muncă, precum şi majorarea aportului la produsul intern brut al ţării. Sectorul de confecţii textile este considerat a fi unul dintre domeniile dinamice ale industriei, produsele româneşti din această sferă de activitate reprezentând 4,4% din importurile Uniunii Europene. în anul 2001, exporturile de confecţii textile au deţinut o pondere de 26,3% din totalul exporturilor româneşti şi 15,3% din totalul importurilor. Producţia acestei ramuri a reprezentat, în 2001, 8,6% din producţia industriei naţionale, iar numărul angajaţilor din acest domeniu însemna 19% din totalul personalului existent în industrie. Din punct de vedere al structurii proprietăţii, circa 90% din societăţile comerciale care activează în acest domeniu de activitate sunt privatizate, din care 85% în domeniul textil şi 99,5% în cel al confecţiilor. Dezvoltarea sectorului de tricotaje şi ciorapi şi a celui de fire şi ţesătur va fi diferenţiată în perioada 2002-2004, pentru care au fost estimate ritmuri de creştere de 8,1%, respectiv 3%. V.V. Au devenit mai grijulii sibienii cu apa potabilă? Reducerea substanţială a volumelor de apă captată pentru nevoile oraşului * punctul de referinţă este anul 1997, iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 2000 * Alimentarea cu apă a municipiului Sibiu (începută încă din 1894) se face din două surse subterane (Steaza şi izvoare Păltiniş) şi trei de suprafaţă (baraj cu priză Gura Râului, baraj cu acumulare Gura Râului şi priză canal fugă CH Sadu II). Transportul apei se realizează prin conducte de aducţiune în lungime totală de 75,345 km. Tratarea acesteia se face în ST1 Calea Cisnădioarei, pentru apele din sursele subterane, şi ST2, pentru sursele de suprafaţă cu o capacitate de tratare de 1.560 l/s, în timp ce ST3, cu o capacitate de 400 l/s, se află în construcţie. Pentru compensarea variaţiilor de consum, păstrarea rezervei de incendii sau avarii şi realizarea dezinfecţei apei, există şapte rezervoare de înmagazinare, cu o capacitate totală de 34.200 mc. în reţeaua de distribuţie, ce însumează 314,84 km lungime, funcţionează şapte staţii de pompare cu rezervoare tampon, grupuri de pompare şi recipienţi hidrofor. Reţeaua de canalizare a Sibiului însumează 252,336 km. Apele uzate sunt transportate la staţia de epurare printr-un colector, principal în lungime de 15,3 km. Staţia de la Mohu este compusă dintr-o treaptă mecanică cu o capacitate de 1500 l/s, şi una biologică, cu o capacitate de 1000 l/s. Volumul de apă captată în 2001 a fost de 37,3 milioane mc, în creştere faţă de anul precedent cu 5 milioane mc, dar cu 10,7 milioane mc mai puţin faţă de 1997. Apa potabilă distribuită a însumat 34,1 milioane mc, iar cea facturată a fost de 22,1 milioane mc, diferenţa faţă de apa captată fiind consumuri proprii, pierderi în sistem şi pierderi în distribuţie. Aceste pierderi s-au ridicat la 40,70% ,faţă de numai 23,75% în anul 2000, dar la acelaşi nivel ca în 1997. Gradul de contorizare, în 2001, a ajuns la 53,68% faţă de 23% în 1997 şi 50,62% în 2001. S-au înlocuit 2494 ml de reţele şi branşamente şi s-au montat 170 ml de reţea nouă (pe Aleea Căprioarelor). Intervenţiile în reţeaua de distribuţie s-au menţinut la nivelul anului 1997, cu 2,9 reparaţii pe zi. Totalul intervenţiilor a fost de 6,7 buc/zi. Apa uzată s-a cifrat la aproape 21,4 milioane mc/an, din care 60% provenind de la populaţie. Necesarul de intervenţii a fost de 13,2/zi, faţă de 10,1/zi în 2001 sau 9,4/zi în 1999. Un colector nou a fost realizat pe str. Livezii, altele (plus racorduri) au fost înlocuite pe străzile Neculce, Ţiglari şi Piaţa Huet. (I.S.)