Tribuna, aprilie 2003 (Anul 119, nr. 3681-3704)

2003-04-01 / nr. 3681

1 aprilie 2003 iconomico-financiară Pagina 3 Fondul de Garantare a Creditului Rural - un prieten al celor de la sate Vineri, la Hotelul “Continental” d­in Sibiu a avut loc o întâlnire a celor care solicitau amănunte despre Fondul de Garantare a Creditului Rural cu inspectorul- garantare Mariana Nicolae de la FGCR Sud - Vest Oltenia la care este arondat judeţul nostru. Profitând de prilej am rugat-o să ne dea câteva amănunte pentru cititorii noştri. - Ce poate face FGCR pentru fermierul sibian ? - Poate garanta creditele luate de fermier de la bănci pe ter­men mediu şi lung pentru dezvoltarea activităţii în producţia vegetală, animală sau în industria alimentară ori garantează scrisorile de garanţie bancară pentru astfel de activităţi. Dacă dumneavoastră, de exemplu, doriţi să dezvoltaţi o afacere sau să fiţi beneficiarul programelor de finanţare în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare şi nu dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit apelaţi la noi. - Prea sună a reclamă... Cine poate beneficia concret de sprijinul FGCR şi cum trebuie să procedeze ? - Serviciile FGCR pot fi acordate producătorilor agricoli individuali sau asociaţi în diferite forme, fără personalitate juridică, care deţin în exploatare suprafeţe agricole, cresc animale sau realizează o producţie agricolă integrată - producţie, prelucrare, comercializare; societăţile comerciale sau agricole care îşi desfăşoară activitatea în agricultură sau industria alimentară, primăriile comunale care dezvoltă lucrări de infrastructură rurală. Fiecare din aceşti beneficiari se adresează unei bănci pentru obţinerea creditului necesar afacerii, iar FGCR îi facilitează acestuia accesul la credit prin acordarea de garanţii băncii comerciale în completarea garanţiilor pe care beneficiarul le are.­ ­ La orice bancă sau numai la unele ?­­ Până în prezent avem convenţii de lucru cu BCR, BRD, Reiffeisen Bank, Banc Post, Banca Românească, Ion Ţiriac, Eximbank, Romextera, ING Bank, CEC şi sperăm ca în perioada următoare să lărgim colaborarea cu aproape toate băncile care funcţionează în ţara noastră. - Cât de mare este contribuţia FGCR la garantare ? - Garanţia noastră poate fi de până la 50 % din volumul creditului pe termen scurt şi de până la 70 % pentru creditele primite pe termen lung. Pentru toate tipurile de garanţii acordate fermierilor agricoli privaţi şi asociaţiilor de fermieri privaţi FGCR nu percepe comisioane. Pentru persoanele juridice FGCR solicită un comision de garantare stabilit anual de consiliul de administraţie al Fondului. - Cât durează aprobarea unei garanţii ? - De la data aprobării creditului de către bancă, în maxim o săptămână garantarea este acordată. - De unde ştie beneficiarul că i s -a aprobat garantarea ? - De la bancă sau de la sediul nostru. Informaţii suplimentare se pot obţine de către cititorii dumneavoastră la telefon 0742/024205. Liviu­ BREZAE Viaţa economică sibiană Din "Mapa cu noutăţi" ♦ SC Compa Sibiu a înregistrat, în 2002, vânzări totale de 24,86 milioane euro (777,09 miliarde lei), în uşoară creştere în termeni reali faţă de 2001. Profitul net al firmei a scăzut însă de la 1,07 milioane euro în 2001, la 0,92 milioane euro în 2002. Potrivit conducerii societăţii sibiene, principala preocupare pentru 2003, rămâne, ca şi în 2002, capitolul investiţii. "SC Compa" este deţinută de Asociaţia Salariaţilor (PAS) cu 51,19%, iar ca acţionari semnificativi se numără: Romanian Investment Com­pany Cyprus (RIC), cu 17,09% şi Broadhurst, cu 7,21%. ♦ Firma germană de petrol şi gaze «Wintershall» va acţiona împreună cu partenerul local «Romgaz» Mediaş în vederea începerii producţiei de gaze în acest an în blocul Transilvania Sud. în acest moment există discuţii dacă cei doi parteneri vor constitui o companie Cursul valutar la casele de schimb 31.032003 ■ 1 .................. — " —.......­............— ■ Cursul valutar la casele de schimb ale băncilor comerciale­­ 31.03.2003 1­1 Casa de schimb Cumpărare Vânzare B.C.R. 21.21.31 USD EURO 33300 35750 33800 36150 Alpha Bank 21.25.95 USD EURO 33200 35600 33800 36200 Banca Carpatica 23.01.60 USD EURO 33250 35600 33700 36100 West Bank 23.01.72 USD EURO 33000 35750 33750 36300 BR0 21.13.30; 21.12.44 Groupe Société Générale USD EURO 33070 35820 33460 36160 EUR0MBANK 21.16.14 USD EURO 33250 35800 33540 36210 Volksbank 20.61.08 20.61.07 USD EURO 33150 35550 33800 36400 Cursul piețe valutare valabil pertur 1.04.2003 1 Dolarul SUA 33189 Euro 36168 Gramul de aur 358 512 Dolarul australian 20 021 Dolarul canadian 22 616 Francul elvețian 24 506 Coroana cehească 1132,73­­ Coroana daneză 4 870,4 1 Lira egipteană 5 756,8­­ Lira sterlină 52 482 Forintul maghiar­­146,55 Yenul japonez 279,58 Leul moldovenesc 2324,9 Coroana norvegiană 4 564,9 Zlotul polonez 8 202,4 Coroana suedeză 3 905,7 Lira turcească 0,01944 SDR 45 942 Creșterea economică, atât de aşteptată de prea mult timp, începe să prindă contur. Datele privind evoluţia indicatorilor economico­­sociali, publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, sunt relevante în acest sens. Producţia industrială realizată în ianuarie 2003 a fost superioară lunii precedente cu 8,6% și cu 2,7% peste media lunară a anului trecut. Este un semn bun, încurajator. Era și timpul să înceapă redresarea, după ce ani de zile am tot căzut. Dar să exemplificăm. Comparativ cu ianuarie 2002, în prima lună a acestui an, pentru care există date, o serie de ramuri şi subramuri industriale au înregistrat creşteri semnificative. într-o asemenea situaţie se află sectorul de recuperare a deşeurilor şi resturilor materiale reciclabile, unde creşterea a fost de 256,7% (am devenit conştienţi că nu trebuie să mai aruncăm), industria textilă şi a produselor textile cu 59%, producţia de mobilier şi alte activităţi industriale neclasificate, unde creşterea a fost de 18,8%. Sporuri de producţie s-au înregistrat şi în industria alimentară şi a băuturilor (17,7%), în metalurgie (15,1%), în industria de maşini şi aparate electrice (10,9%), cea a construcţiilor metalice (9,9%) şi a confecţiilor de îmbrăcăminte (8,6%). Din păcate, multe alte ramuri industriale nu dau semne de redresare. Dimpotrivă, înregistrează mari scăderi. Este cazul firmelor producătoare de produse din minerale nemetalice, unde diminuarea este de 36,4%, cea a producţiei de aparatură şi instrumente medicale de precizie, optică şi ceasornicărie, cu un minus de 32,2%, industria mijloacelor de transport (-19,9%), pielărie şi încălţăminte (-19,4%), extracţia petrolului şi a gazelor naturale (-12,1%), cea de maşini şi echipamente (-11,3%), in­­ dustria de prelucrare a lemnului (-7,4%), sectorul de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice (-7,3%), ca să ne referim doar la cele mai semnificative ramuri, care nu-şi găsesc încă ritmul. Ponderea produselor destinate exportului se menţine ridicată Deşi, comparativ cu luna ianuarie 2002, s-a înregistrat o scădere cu 1 %, ponderea produselor destinate exportului în totalul livrărilor din ianuarie 2003, în industria prelucrătoare, a fost de 66,7%, în topul firmelor cu cea mai mare pondere la export continuă să se situeze cele din industria confecţiilor (27%), metalurgie (23,9%), pielărie şi încălţăminte (20,1%), mijloace de transport rutier (10,1%), cea a produselor de minerale nemetalice (6,7%) şi a confecţiilor metalice (5%), altele având o contribuţie minoră. Cât mai câştigă salariatul sibian? Câştigul salarial mediu nominal net pe luna ianuarie a.c., în judeţul Sibiu, a fost de 4.934.990 lei/salariat, cu o creştere de 10,1% faţă de luna decembrie 2002. Creşterea, destul de semnificativă a câştigului salarial mediu lunar net s-a datorat, în principal, acordării premiului anual pe 2002, aplicării OU nr. 191/2002 privind creşterile salariale pentru personalul bugetar în anul 2003 şi OG nr.192/ 2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici, cât şi aplicării HG nr. 1105/2002 privind creşterea salariului minim la 2.500.000 lei, începând cu 1.01.2003 în activităţile administraţiei publice,învăţământ, sănătate, cercetare-dezvoltare şi informatică, lată cum se prezintă nivelul câştigurilor salariale, brute şi nete, în judeţul Sibiu, comparativ cu nivelul mediu pe ţară în ianuarie a.c. lei/salariat­ e de operare a proiectului sau «Wintershall» va fi operator. De reţinut că, în anul 2002, companiile prin care firma germană activează pe piaţa românească au realizat vânzări de aproximativ 300 milioane euro. «Wintershall» a intrat pe piaţa românească în 1991. A investit aproximativ 20 milioane dolari între 1991 şi 2002. Activează prin intermediul «Wice Romania SRL», «Wirom Gas SA» şi «Wintershall AG», Sucursala Mediaş. Deţine o cotă de piaţă de circa 80% din importurile de gaze şi 17% din cererea internă. Se prevede ca, în acest an, firma germană să devină primul producător privat străin de gaze din România. Preţul gazelor produse în Transilvania va fi de aproximativ 80% din preţul gazelor din import. Viorel ANDRIESCU Starea economiei judeţului Evoluţii încurajatoare Câştiguri salariale Luna ianuarie 2002 %faţă de luna decembrie 2002 medii ţară jud. Sibiu% ţară jud. Sibiu 0 1 2 2/13 4 brute 6.520.266 6.768.771 103,8 100,0 105,6 nete 4.730.761 4.934.990 104,3 104,5 110,1 Numărul pensionarilor şi pensia lor medie Numărul pensionarilor în judeţul Sibiu, în trim.III 2002, a fost de 125.932, iar la nivel de ţară de 6.367.487. Pensia medie în acelaşi trimestru a fost de 1.749.226 lei, superioară celei la nivel de ţară, situată la 1.687.076 lei. Dureros este faptul că ponderea pensiei medii în câştigul salarial mediu net, în trim.III 2002, în judeţul Sibiu, a fost de numai 44,8%. Vom mai nota că nu­mărul pensionarilor din judeţul nostru reprezintă 29,9% din populaţia stabilă. Ec. Gheorghe SILAGHI Dumitru MANIŢIU 1­1 Casa de schimb Cumpărare Vânzare I.D.M. EXCHANGE 3.72.97 (Ag. nr. 67, Piața Mică) 49.13.80 USD EURO 31330 34350 33590 35590 ELA (Str. N. Bălcescu) 24.31.74 USD EURO 33150 35700 33350 35900 Valutex 23.01.77 (Str. N. Bălcescu) USD EURO 33200 35800 33380 35980 LUI5 Depozitul ȘTEFAN CEL MARE 500 de ani Dobândă: Fixă - 21 %­­ Depozitele sunt I garantate conform legii Mediaş, B-dul IX­­Ib­ulianu, Nr. 4 Tel 83.42.68 Termen: 12 luni Se acceptă împuterniciţi Sibiu, Bddiu­l Vasile Milei, Nr.­ I Tel «69/23.­11.60 ».AJSTO­ A. C­ARPATIC­A Servicii bancare acum și în Complexul Bricomat în 11 aprilie Bursa generală a locurilor de muncă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu organizează în data de 11 aprilie 2003" Bursa generală a locurilor de muncă". Acţiunea se va desfăşura concomitent în Sibiu (la Cercul Militar), Mediaş (Cercul Militar), Avrig şi Agnita (la sediile agenţiilor) începând cu ora 8. "Fiind cea mai importantă acţiune de acest gen­­ a declarat Eugen Niculescu, director executiv AJOFM Sibiu, ne aşteptăm la o prezenţă numeroasă din partea agenţilor economici ofertanţi de locuri de muncă şi, de asemenea, la un aflux mare de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, tocmai de aceea am ales locaţia amintită". în prima săptămână de la demararea acţiunii de identificare a locurilor de muncă vacante, AJOFM a contactat peste 50 de firme, dintre care 19 au confirmat participarea la bursă oferind un număr de 67 posturi, dintre care cele mai numeroase în meserii precum: confecţioner îmbrăcăminte, croitor, tâmplar, agent comercial, econo­mist, instalator, muncitor necalificat şi altele. Acţiunile agenţiei vor continua până la data de desfăşurare a bursei şi aşteptăm oferte din partea firmelor interesate să participe, la sediul nostru din strada Morilor nr. 51 A, tel/fax 23.77.19, a adăugat Niculescu. Ioan VIDRICHIN

Next